13,235 matches
-
pe gât în timp ce ea se întoarce și-l îmbrățișează. Așezându-se pe un scaun, o saltă pe genunchii lui și stau de vorbă ore întregi fără să le pese de somn, ori de oboseală. Cel care a avut mai multe vești a fost Matei care i-a spus atâtea și atâtea despre ai ei, în special despre Elena, despre logodnici, despre planurile lor de căsătorie. La un moment dat, după ce-i arătase baia și îi pregătise camera, îl invită la culcare
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a alunecat și ea a simțit puțin, foarte puțin această alunecare pe unul din picioare. Și-a pipăit picioarele. Pe piciorul stâng a simțit atingerea, pe piciorul drept nu. —Simt piciorul! Simt piciorul! a strigat plângând. Bolnavele au alergat cu vestea la Matei. Acesta a venit împreună cu neurologul. —Simt piciorul, le-a spus cu lacrimi în ochi. — Ia să vedem, au pus mâna pe piciorul stâng. —Vă simt mâna dar nu chiar atât de bine, dar simt. — Să vedem și la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
să-mi spui? —Ghici? Că-mi dai tributul? Nu! — Dar eu tot îl iau, o sărută în timp ce ea râde. — Îmi oferi acel moment fermecător de dragoste, zâmbește cu subînțeles Matei. —Prostuțule, numai la asta te gândești. Ascultă, să-ți dau vestea cea mare. Vom avea un bebeluș. Sunt gravidă. —Scumpa mea, draga mea, iubita mea, cât am așteptat să aud vestea aceasta minunată, o îmbrățișează și-o sărută până Cecilia îl oprește. Stai, tu, că m-ai ciufulit toată. — Să știi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
oferi acel moment fermecător de dragoste, zâmbește cu subînțeles Matei. —Prostuțule, numai la asta te gândești. Ascultă, să-ți dau vestea cea mare. Vom avea un bebeluș. Sunt gravidă. —Scumpa mea, draga mea, iubita mea, cât am așteptat să aud vestea aceasta minunată, o îmbrățișează și-o sărută până Cecilia îl oprește. Stai, tu, că m-ai ciufulit toată. — Să știi că m-am gândit în noaptea nunții, când am trăit acel moment divin, că un miracol s-a întâmplat. —Și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Noaptea târziu, când toți s-au liniștit, Matei le-a spus celor de gardă să fie fără grijă privind Cecilia, fiindcă va sta el cu ea. A fost cea mai tristă noapte din viața lui. Ieșise din șocul avut de vestea despre accident, dar intrase în haina grea a durerii. Toată noaptea a mângâiat-o pe Cecilia peste cearșaful ce-o acoperea și-a ținut-o de mână sărutându-i-o. Se uita la fața ei de sub aparate așteptând să se
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
că o vom avea din nou în mijlocul nostru pe Cecilia, bineînțeles alături de Matei. —Să dea Dumnezeu să fie cum zici tu. —Aștept din moment în moment din gura cuiva sau printr-un telefon vestea: ”Și-a revenit Cecilia”. Ar fi vestea ce le-ar reda fericirea Ceciliei și lui Matei. Într-adevăr Matei și Cecilia erau doi oameni care se iubeau. Știau să-și facă viața frumoasă depășind cele rele, savurând pe cele bune. Se surprindeau plăcut unul pe celălalt prin
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
că se va și înfiora un pic, dacă are aptitudini teatrale, va vărsa și câteva lacrimi pentru tine, însă nu multe, ca să nu-și strice fardul bine aplicat, după care te va părăsi pe nesimțite și, până să prinzi de veste, te va și uita. Aceasta este societatea: caută pretutindeni prilejuri de a se preumbla prin sufletele nenorociților, ca apoi, în chipul cel mai firesc cu putință, să folosească toate cele aflate numai ca 1 Adevărul, asprul adevăr (în limba franceză
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se spusese clar, cu netulburarea de gheață specifică chirurgilor, că atât amputația chirurgicală a regiunii bolnave, cât și ablațiunea țesuturilor vii din apropierea plăgii cu pricina sunt inevitabile. Cred că este lesne de înțeles cam cum a primit tânărul această neagră veste. Oare care om în viață ar putea primi o astfel de știre, având vii pe buze spiritualele vorbe biblice ale lui Iov: Domnul mi-a dat, Domnul mi-a luat. Fie numele Domnului binecuvântat! De bună seamă că nu există
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dincolo de el și să descriu ce văd. Sincer, acela nu se putea spune că aduce deloc a ghișeu de instituție publică, ci a magazie-n bună regulă. O magazie zăvorâtă și neschimbată veșnic, unde nu părea să răzbată vreodată vreo veste din lumea celor vii și în aerul căreia plutea o jale adâncă, amară și de nelecuit! Ei bine, exact în acest locaș, așezată pe un scaun tare și uzat, în fața unui birouaș îngust, foarte vechi și tare hodorogit, lucra în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
clar: nimeni nu se mai gândea la munca proprie. Motivul tuturor acestora? Angajata de la ghișeul 4 murise. Nefericita întâmplare se petrecuse în sfârșitul de săptămână, ce tocmai trecuse atunci, iar Adriana se pare că aflase știrea ultima. Este de înțeles, vestea aceasta teribilă o tulburase adânc și o mâhnise până peste marginile mâhnirii, răpindu-i tot cheful de muncă, cu care venise, în acea dimineață, la slujbă. Toată ziua, 128 Rareș Tiron ea nu-și putu vedea deloc de treabă, ci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tu erai, Luiza?!, bâlbâi buimăcită Adriana, ca un om care nu s-a trezit bine din somn. Pentru o clipă, chiar mă speriasem, zău așa! Ce mi s-a întâmplat, mă întrebi? Sincer, sunt dărâmată. Astăzi, am fost martora unei vești oribile: mi-a murit o colegă de serviciu. Asta m-a mișcat cum nu se poate mai profund. N-am fost bună de nimic toată ziua, am fost sucită și întoarsă pe dos, parcă n-am fost eu... Mă simt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pentru care ești tu acum în starea asta jalnică, ca vai de tine?, întrebă Luiza curioasă, din ce în ce mai interesată de subiect. - Da, întocmai, acesta-i motivul! Simt că ard într-o grozav de puternică indispoziție nervoasă, căreia, de când am aflat tragica veste, nu-i mai pot pune frâu. Mă domină, lovindumă parcă din toate părțile... - Dar de ce? - De ce? Pentru că mă văd atât de neînsemnată... În fața morții, nimeni, dar absolut nimeni, nu are vreun cuvânt hotărâtor de spus. Dintre toți, singura stăpână pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Poștă. Totuși, la vreo două săptămâni de la acest eveniment neașteptat, Luiza a primit o scrisoare de bucurie de la Adriana, de la un țărm de mare... Se dezrobise, într-adevăr! Era liberă acum, încheindu-și orice socoteală cu trecutul. Niciun fel de veste, nicio urmă de ecou nu mai dorea să aibă. Și, de fapt, nu-i prea de mirare; era de așteptat. Urdorile trecutului sunt întocmai ca urdorile ochilor: până nu le înlături complet, te împiedică să privești totul limpede! iunie, 2013
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
iar asta doar din cauza plictiselii de nestrămutat! Când se nimerește să aibă loc, acest tip de întâmplări îi magnetizează numaidecât pe oameni; ei își lasă și familie, și meserie, doar spre a se preocupa un timp îndelung cu dezbaterea noilor vești sau a noilor zvonuri, și cu născocirea de anecdote felurite, bazate, în fond, doar pe niște bârfeli muierești, și cam atât. Ei pierd întotdeauna din vedere faptul că, în realitate, nimeni nu le cere să se implice câtuși de puțin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în vreme crunta boală bărbătească din cauza căreia suferea atât de mult. -Ihîi! Zise fără voința ei divina-i făptură, observând câtă suferință îndură bunicul. Apoi și-a aruncat privirea piezișă către bunica încredințându-se dacă nu cumva a prins de veste că bunicul plânge de durere, știind că acesta de multe ori se ferea să nu fie observat. -Știu, bunicule, ce am de făcut, să mă duc după apă vie în pădurea Suharău, a zis Magnolia fără prea mare bucurie. După ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nunta nu va avea loc, i-a răspuns Magnolia. -Nu am înțeles nimic, a zis Spiritul în timp ce s-a ridicat în picioare, din poziția în genunchi în care se afla, în fața fetei în momentul în care aceasta i-a dat vestea cea rea și nu pe aceea pe care o aștepta el. -Eu fac parte din lumea mea aceea a pământenilor, pe când tu faci parte din lumea ta, aceea a cerului. Văzând atâta popor al pădurii adunat aici mi-a făcut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
căuta începutul prezentării și, după ce s-a mai liniștit puțin, a început să detalieze: -Stăpâne al Universului, mă bucur că am onoarea să mă aflu la această înălțime de a discuta cu domnia Ta, dar trebuie să recunosc că nu am vești de loc bune pe care să vi le aduc la cunoștință... -Tocmai de aceea te-am invitat pe tine... Spune! Haide, continuă, voi fi atent până la cel mai neînsemnat amănunt, a zis SU. -Omul este vinovat de toate ce se
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
barba ca neaua și brațul ca ghiuleaua. Nu știe câți ani și copii are, dar știe că i se zice Craiul bărbaților. După cele spuse vocea brusc se stinse la fel cum se aprinse și crăiasa amuțise. După auzul acestei vești, crăiasa plecă la drum, până a ajuns, într-o pădure unde a poposit la un izvor. La câțiva metri de loc, doi porumbei se certau foc, din cauza unui joc, dintre o porumbiță și un netot. -Măi frumoșilor, decât v-ați
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a uitat la Amar și acesta a ordonat fetelor că sunt libere iar celor de față, le-a zis: -După un răstimp veniți toți la adăpostul închinăciunii. Uran urmat de Amar a făcut câțiva pași împreună pe hudiță îngrijorați de vestea proastă ce urma a se înfăptui. -Am primit vorbă bolnavă de la Târgov, precum că la hotare pâlpâie bucluc, îl informă Uran pe Amar. Dacă și amu ne pângăresc femeile, ne iau vitele, ne ard strânsura, ne iau grânele și ne
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de barbar prin aceste locuri. Mai trebuie să știi că am trimis solie la Zeița protectoare a târâtoarelor să slobozească vrere astfel ca luptătorii cristeni să folosească șerpii cum doresc, dar numai acum, în această nefericită luptă. La auzul acestor vești Uran surprins, s-a ridicat să plece. -Slavă ție, zeiță! -Mergi sănătos, viteazule Uran, și nu uita ce ți-am spus despre cum trebuie să înțeleagă luptătorii tăi viețuirea pe pământ. Uran a dat afirmativ din cap, a ieșit din
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-Ai îngăduința mea, spune! îi ordonă Uran. -Iscoada zice că barbarii sunt aproape de teritoriul nostru și că așa de mulți sunt încât au acoperit pământul dinspre miazăzi, și că de urletul tălăngilor au asurzit până și greierii. La auzul acestei vești, Uran s-a îndreptat spre ieșirea din adăpost, urmat de Amar. Afară era o liniște adâncă stăpânită de amenințarea morții, peste care se așternea încet zumzetul infernal al tălăngilor ce venea dinspre miazăzi și creștea în intensitate pe fiecare minut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mama. Era o figurină de metal pe care era imprimată imaginea din admirabila gravură a lui Doré, „Iisus în sinagogă“, acea imagine în care el spune: Spiritul Domnului este deasupra mea. El m-a uns pe mine ca să port o veste de bucurie. El m-a trimis pe mine pentru toți cei ce au inimile zdrobite, pentru a propovădui libertate celor întemnițați și vedere celor orbi și naștere celor ce au pierit. înăuntrul lui se aflau un arc și un număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
melodică ce redă cuvântul g d o r é exact așa cum s-ar pronunța, accentul de pe ultima literă fiind marcat cu o lovitură de timpan, iar viitorul arhiepiscop suedez Nathan Söderblom a plâns în public când i-a fost adusă vestea morții, cu trei zile întârziere. Lui Manfred îi place să asculte când povestesc. Ai zice că micile mele istorii constituie un fel de substitut pentru corespondențele lui. Sau, mai exact, el le transformă în articole de ziar. Pot vedea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care-l adusese boala! Voise după aceea să se bărbierească, dar renunțase, fiindcă avea de gând să-și lase barbă, în semn de doliu pentru viața lui fără nici o noimă, își sunase pe telefonul fix mama ca să-i dea de veste că totul era bine în legătură cu el și că nu mai trebuia să se deranjeze să vină la el în vizită în ziua aceea, ca să-i facă de mâncare și să-i ia rufele la spălat, apoi își făcuse un ibric
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
lăsă apa să curgă peste ea minute în șir. Arm își privi fata dormind. Se ruga lui Dumnezeu să nu i-o ia. Medicul îi explicase că Mădălina poate rămâne cu un retard mental după această boală. Fusese blocată de veste. Apoi îl iscodise și-l somase să-i spună adevărul. Da, putea rămâne cu retard. Dar putea trăi o viață în care să fie și bucurii și tristeți, ca în orice viață. N-aș putea să trăiesc fără ea, Doamne
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]