1,834 matches
-
Comsomolului") și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe, viermi de matase etc.). în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani. Rezultatul recensământului
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
suficiente să poată realiza portretul) nu este o simplă problemă de gust față de o altă formă artistică, dar pentru că intră în joc anumite condiții mintale și ideologice care se reflectă în dezvoltarea acelor culturi și în condițiile societății în care viețuiesc și creează artiștii. Pornirea spre portret, care să fixeze o anumită persoană, este un fapt spontan și primordial și se manifestă în forma cea mai ingenuă în atribuirea unui nume unei imagini generice, așa cum se întâmplă cu desenele copiilor. În
Portret () [Corola-website/Science/317006_a_318335]
-
Hirunda" (rândunicilor). Până nu demult lăstunul estic ("Delichon dasypus"), pasăre din regiunile muntoase ale Asiei centrale și de est, era considerată subspecie a lăstunului de casă ("Delichon urbicum dasypus"). A treia specie de lăstun este lăstunul nepalez ("Delichon nepalense"), care viețuiește în zonele înalte din Asia de sud. Deși toate cele trei specii se aseamănă din punct de vedere fizic, numai la lăstunul de casă burta este cu desăvârșire albă. Au fost stabilite două subspecii pentru specia lăstunului de casă. Lăstunul
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
fost stabilite două subspecii pentru specia lăstunului de casă. Lăstunul european "D.u. urbicum", Linnaeus, 1758, populează întreaga Europă, Africa de nord și Asia până la Enisei. Lăstunul siberian "D.u. lagopodum", descris în 1811 de către savantul german Peter Simon Pallas, viețuiește în Asia la est de Enisei, nordul Mongoliei și nordul Chinei. Un timp a fost considerată subspecie " D.u. meridionalis", locuitoare a țărmului mediteranean. În prezent, aceasta este recunoscută ca lăstun european, dar cu ușoare abateri de la structura fizică a
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
pe sub streșini și cornișe, preferând pereții din piatră sau cărămidă; din această cauză sunt întâlniți mai mult în orașe decât în sate. Treptat, aceste păsări au devenit antropofile, fiind observate tot mai rar în afara așezărilor omenești. Altitudinea maximă la care viețuiesc lăstunii este de 2.200 m deasupra nivelului mării. Lăstunii vânează insecte în spații largi cu vegetație erbacee: pajiști, pășuni, terenuri agricole; de regulă în apropierea râurilor sau lacurilor. Comparativ cu alte rândunici, se țin mai mult pe lângă copaci pentru ca să
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
decadă a lunii aprilie, în sudul Ucrainei la mijlocul aceleiași luni, în nordul Ucrainei și în țările baltice la sfârșitul lui aprilie, iar în regiunea orașului Sankt-Petersburg — în prima jumătate a lunii mai. Toamna își iau zborul în august-septembrie; cu cât viețuiesc mai la nord, cu atât se pornesc mai devreme. Au fost înregistrate cazuri de migrație spre vest până la Newfoundland, insulele Bermude și Azore și spre este până în Alaska. Uneori, în timpul migrațiilor sau a sosirii în locurile de baștină au loc
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
presbitera Spiridona Gh. Cernescu de la biserica satului Oneaga, sunt menționați preoți de mir și ieromonahi care au slujit la schit. Printre monahii de la sunt cunoscute numele nacealnicilor Mihail, Isaia, Ghervasie, Ilarion, Inochentie, Ioil, Galaction și Porfirie. De asemenea, aici a viețuit o perioadă ieroschimonahul Veniamin Constantinescu (1817-1917), care s-a mutat apoi la Sihăstria Voronei, unde a murit în 1917. În anul 1862, după o funcționare de 82 ani, schitul a fost desființat printr-o ordonanță domnească. După cum spune tradiția orală
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
În anul 1961 s-au efectuat noi reparații ale bisericii, fiind înlocuit vechiul acoperiș din tablă, care se uzase, cu altul nou, din tablă zincată. În anul 1992, mănăstirea a fost deschisă pentru a treia oară. În prezent, în mănăstire viețuiesc 5 călugări. necesită în prezent lucrări de restaurare, reabilitare și reconversie, dar și reparații curente și lucrări de conservare. Biserica de lemn din Brădicești este valoroasă prin stilul arhitectural, similar bisericilor rusești medievale. Arhitectul Smaranda Gâlea consideră proporția și volumetria
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pești, în apele Catlabugului viețuiește o populație de raci de circa 15 de milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost locuite cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au fost descoperite urme arheologice aparținând Culturii Gumelnița, datând
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Temperatura apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil dintre raioanele Bolgrad, Ismail și Reni, aflat în Câmpia Dunării. Cea mai
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
maxim de 24-25°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei, moluște etc. Din cauza faptului că limanul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei, moluște etc. Din cauza faptului că limanul Ialpug este alimentat de apele din partea de sud a
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman fluviatil din Raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează că, în câțiva ani, a ajuns la 15 de milioane de indivizi. Limanul Chitai (în , care apare uneori pe hărțile mai
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Sărata”) este un liman
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de călugări de către Constantin Volcinschi și egumenul Nazarie Săvescul. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Broscăuți deținea 15 fălci de teren în sat . La acea dată, viețuiau acolo 7 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
Taboră, George Gherasim și egumenul Gheorghe. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Jadova deținea 10 fălci de teren în sat și în Vasileu . La acea dată, viețuiau acolo 7 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Zamostea deținea 1/3 din satul Zamostea, un teren în jurul schitului și 3 livezi în Bilauca, arendate lui Gafencu pe 3 ani . La acea dată, viețuiau acolo 6 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub
Zamostea, Vijnița () [Corola-website/Science/315590_a_316919]
-
Ostra, un teren din Berbești, cu o moară la râul Jijia, un teren în Pleșnița, însumând în total 100 de fălci, precum și o moară, arendate, din 1784, pe un an lui Ilie Herescu, cu 45 de florini . La acea dată, viețuiau acolo 6 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub
Ostra, Cozmeni () [Corola-website/Science/315720_a_317049]
-
și o biserică în cinstea Sf. Apostol și Evanghelist Ioan. Biserica datează din anul 1860 și este încă în funcțiune. Pescuitul în raionul Zastavna este posibil doar pe râul Nistru. De asemenea, există 43 hectare de teren de vânătoare, unde viețuiesc numeroase căprioare, vulpi, iepuri și rațe sălbatice.
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
Moldovei. În anul 1752, un monah cu numele de Onofrei a construit aici un schit care a deținut 10 fălci de teren și o moară, arendate, din 1782, pe 3 ani lui Vasile Marcu, cu 17 florini . În anul 1776, viețuiau acolo 3 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
a luat cu sine în Polonia și pe mitropolitul cărturar Dosoftei. De teama unor jafuri, mitropolitul a luat cu el, din Suceava, moaștele Sfanțului Ioan cel Nou, odoarele și documentele Mitropoliei. Au fost duse și așezate la Jolkiew, unde a viețuit și mitropolitul Dosoftei până la moarte (1693). Cinstitele moșste au rămas în pământ străin până în 1783, cănd episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuți a reușit să le readucă acasă, fiind reașezate tot în fosta catedrală mitropolitana cu hramul Sfanțului Gheorghe. Aducerea lor
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]