2,852 matches
-
natal; “Drogul - drum cu sens unic” - o lucrare semnată de Oana Toderașcu, elevă în clasa a VII-a, care a obținut locul I la faza județeană și locul II la faza națională a concursului. “Mesajul meu antidrog” (Profesor coordonator Buciumaș Violeta) etc. În același număr (3/2007) Maria Gunea, bibliotecară, își intitulează reportajul închinat profesoarei Grecu Ioana, cu ocazia pensionării, “Un copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați societății
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
costisitoare. N-am deslușit periodicitatea, nici unitatea din Bîrlad care o tipărește. Are formatul 21/30 cm. în 20 de pagini, responsabil cu tehnoredactarea Anca Isabela Iacob. Din colectivul de redacție: Temistocle Diaconu, director, redacție, Cătălina Alexa, Daniel Băcăuanu și Violeta Buciumași redactori. Din colectivul de redacție alte nume cunoscute, care, prin profesionalism și priceperea lor, ar putea adăuga valențe superioare publicației: Aurelia Cosma, Gelu Bichineț, Rodica Pop, Giorgeta Giosu, Costin Clit, Theodor Codreanu, Lina Codreanu, Viorel Vatamaniuc, Puiu Donose, C.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și 0,5-1 g, pentru copii. Saponaria officinalis (săpunariță sau odogaci). Se bea 1-2 căni pe zi îndulcit cu miere din infuzie de rizomi și rădăcină 1%, după o prealabilă macerare de 6-8 ore la rece. Viola odorata (toporași sau violete). Se bea 1 2 cești pe zi îndulcit cu miere din decoct 10% de rizomi. Viola tricolor (trei frați pătați). Se bea două căni pe zi îndulcit cu miere de albine din două linguri la o cană de apă. Polygala
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Italia. Ba chiar o conferință de presă organizată de PIR pe tema discriminării care a avut loc în perioada cea mai acută a campaniei antiromânești, a fost transmisă în direct și în integralitate pe amândouă posturile de televiziune. Doamna profesoară Violeta Barbu, directoare a Departamentului de istorie socială din cadrul Institutului de istorie Nicolae Iorga care este în componența Academiei Române și în același timp profesor asociat la Universitatea din București a dat un interviu în aprilie 2009 pe un site italian 102
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
des pe la noi. Când nu poate să ajungă din cauza programului de la minister, trimite pe cineva", spune un angajat al firmei care comercializează aceste produse. Elena Udrea apelează la ceaiurile din plante Zein, care cică ar conține mușețel, fenicul, floare de violetă, petale de trandafir, roiniță și rubarbă. Și se continuă, în cel mai duios mod, în ziarul cu pricina: „Pentru a avea un ten mai luminos, ministrul folosește măștile pe bază de aur (conțin, pulbere de perle naturale și particule de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aceasta banală nu dă roade, rolului dictat de imaginația "pervers"-melodramatică a partenerului. Drept urmare, când Eminescu se arată indignat de comportamentul unor ofițeri care o curtează, Veronica știe să-l rețină în preajma ei numai într-un singur fel: cântând aria Violetei din Traviata, ce plăcuse poetului încă de la începutul dragostei lor, la Viena poetul o preferă, așadar, în rolul "Damei cu camelii"179 (tipul feminin celebrat de romantici). În plus, ceea ce anihilează voința nefericitului amorez, hipnotizându-l, nu e atât imaginea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dialoghează cu frescele voronețiene iar Ioan Valahul cu Rotonda de la Alba-Iulia. Analogic, pământul dintre Dunăre și munți e un amplu jertfelnic sacralizând lacrima și floarea. Acest pământ mai trebuie și plâns, / Cuvine-se scăldat în bucurie" (Octogon). Trandafirul, garoafa, laleaua, violetele, anemonele, narcisele, crinii, crizantemele și celelalte luminează fețele copiilor abătând atenția de la efemer și perisabil. Eul dintr-un Autoportret respiră beatitudine: "Toate ce sânt se-mpacă între ele / Și se străvăd și ocrotesc mereu / Și este loc în iarbă printre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lapte; libra; linguriță; liniște; liniștit; lipsi; a lua; lut; măsură; a mea; metal; mînă; mîncare; mult; murdară; nouă; oală; obiceiuri; obiect culinar; plantă; plastic; de porțelan; preparare; prețioasă; puls; reprezentativ; roșu; roz; salină; stăruință; stricată; suflet; supă; toc; ustensilă; utilitate; violetă; volum; de zahăr; zodie (1); 794/134/53/81/0 cap: minte (75); păr (62); creier (58); mare (35); deștept (36); gîndire (26); inteligență (22); corp (18); ochi (16); om (15); șef (15); rotund (14); sec (12); picioare (11); coadă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); violet (3); viorea (3); apus (2); colorat (2); culori (2); durere (2); închis (2); întunecat (2); liniște (2); lumină (2); nuntă (2); panseluțe (2); prună (2); putere (2); trist (2); urît (2); urîtă culoare (2); verde (2); violență (2); Violeta (2); violetă (2); viu (2); ador; alături; alertă; amestec; ametist; amor; aparte; așternut; atrăgător; bădăran; bici; Blaga; bluză; Bogdan; brîndușă; brutal; bun; bunăstare; cald; calmitate; cameră; cercei; cerul; color; culoare profundă; culoare purpurie; cuminte; depresie; doliu; mi-i dragă; dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ipostaze moderne și problematizate a "omului cu mîrțoaga", la care obiectul pasiunii a devenit o abstracție, o "idee de cal". Îl secondează, cu acea capacitate de a intui resorturile tragice ale existenței pe care a relevat-o de atîtea ori, Violeta Popescu. De celelalte două roluri se achită, cu colegială dăruire, Liana Mărgineanu și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie urmărită cu interes. Al. Călinescu Constantin Popa Actorul Constantin Popa e o figură
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
coloritul și traiectoria etică a personajelor. Echilibrul concepției regizorale îi asigură spectacolului gravitate și sens uman generos tocmai prin desfășurarea atât de credibilă, concretă, a unui proces de involuție a umanului. Constantin Popa, de data asta ca interpret (Ilie), și Violeta Popescu (Mina) au beneficiat în cea mai largă măsură de nuanțata analiză regizorală a unui text ce oferă sugestii vii și interesante. Jocul atât de mobil al celui dintîi, conjugînd ambiguități și contraste, se sedimentează într-o compoziție al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
condiției umane. Este, după cele mai numeroase și avizate opinii, cea mai de sus creație, sub aspectul registrului artistic, a actorului Constantin Popa. În ce ne privește, o situăm, totuși, pe aceeași treaptă cu prezența sa din Ciocîrlia lui Anouilh. Violeta Popescu îi răspunde cu subtilitate, cu o poezie sobră, reținută, a alunecărilor și încetinirilor de ritm, cu o mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar de subtext acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cele mai izbutite roluri ale sale din ultimii ani), dar cred că linia generală a personajului a fost gîndită într-o cheie prea blajină, prea bonomă, ceea ce estompează în mare parte tragismul condiției sale umane. Îl secondează, în schimb ireproșabil, Violeta Popescu (Mina), o mască a durerii resemnate, cu o privire terifiată de sălbătăciune rănită. În două roluri mai puțin importante, Florin Mircea (Ștefan) și Liana Mărgineanu (Vera) completează strict și eficace galeria umană a piesei cu două imagini de contrast
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
având ca subiect viața faimoasei curtezane din romanul cu același nume de Alexandre Dumas fiul. Filmul era într-un fel și ecranizarea operei Traviata de Verdi, pentru că muzica se spunea că este interpretată de celebra Maria Callas, ea având rolul Violetei. Am avut acest mare noroc de a le asculta cântând pe aceste mari cântărețe ale acelei epoci: Maria Callas și Maria Tănase, pe prima la cinematograf și pe cea de a doua ”în carne și oase”, pe strada mea. M-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
au dat dreptate dar nici n-au putut să o contrazică. In ciuda faptului că printre ei erau și profesori făcuți „la normă’, cum zicea mama mea, fără nici un dram de cultură, care nici nu auziseră vreodată de aria Violetei. Sau dintre cei îndoctrinați, pentru care astfel de opere erau decadente și nu trebuiau să influențeze tineretul „utecist” . Această intervenție a mamei mele dovedește din nou inteligența și sensibilitatea ei pe de o parte dar și atitudinea ei de mamă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M. Beniuc, E. Jebeleanu, M. Banuș, V. Bârna, Cicerone Teodorescu, M. R. Paraschivescu, cât și la cele următoare: I. Horea, I. Brad, R. Mureșanu, B. Jebeleanu, D. Deșliu, I. Bănuță, V. Porumbacu, Violeta Zamfirescu, va fi și ea reprezentată prin valorile ei cele mai semnificative. Încetul cu încetul, monopolul poeziei de manifest (și rareori artistică) și angajarea politică e marginalizată și la urmă aproape elimină prin ecloziunea, după 1960, de noi modalități lirice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Lirica feminină se include în poezia eclectică examinată în acest studiu. Ea răspunde termenului în ce privește conținutul, iar la unele dintre poete și ideii de nerealizare în câmpul estetic. Am cita în acest sens pe: Irina Mavrodin, Ioana Bantaș, Valeria Boiculesi, Violeta Zamfirescu. O ipostază a liricii feminine ar fi și căutarea esențelor, care, așa cum remarcă Al. Piru, începe cu Maria Banuș 2 și atinge punctul culminant cu Ana Blandiana. Abordarea problemelor contemporaneității după modelul dat cândva de Maria Banuș 3 și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
L. Bayart Vecinii O bombă în palat Beaumont & Fletcher Tragedia fecioarei S. Beckett Sfîrșit de partidă L. Blaga Ivanca D. Botta Comedia fantasmelor B. Brecht Excepția și regula G.L. Bernini Fontana Trevi M. Bulgakov Don Quijote D. Crudu Crima din stațiunea violetelor P. Dac Dialog în formă de bun-simț D. Diderot Jacques fatalistul E om bun? E ticălos? T. Dorst Serpentina O. Dragun 3 povestiri... T.S. Eliot Omor în catedrală Dario Fo Elisabeta, o femeie! Max Frisch Biedermann & incendiatorii H. Gîrbea Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
imaginarului și textelor camilpetresciene o presupunem, din rațiuni ce se impun. Notele disparate, în amintitele bruioane, fac referire la tenor, la scena precisă ca element, ca secvență a reprezentației operei -, la spectacolul în care, pe scenă, bărbatul o umilește pe Violeta, aruncîndu-i banii în față. Fără dificultate, recunoaștem referințele directe la textul de grad secund. Marguerite, personajul din Dama cu camelii, este acum Violeta. Nu vom ști dacă citarea explicită a personajelor și configurației scenei melodramatice e gîndită ca formă de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ca element, ca secvență a reprezentației operei -, la spectacolul în care, pe scenă, bărbatul o umilește pe Violeta, aruncîndu-i banii în față. Fără dificultate, recunoaștem referințele directe la textul de grad secund. Marguerite, personajul din Dama cu camelii, este acum Violeta. Nu vom ști dacă citarea explicită a personajelor și configurației scenei melodramatice e gîndită ca formă de specularitate, element de mise en abyme, în povestea pe care personajele concepute de autor încep să o întruchipeze. Ar fi vorba, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ale teatralizării epicului. Aflați sub luminile concrete ale unei scene realeun loc public, unde se află cunoscuți și necunoscuți în care vorbele le sînt auzite și orice mișcare înregistrată, Fred Vasilescu și Doamna T. reiau parca scena dintre Alfredo și Violeta. Drama femeii este adîncită prin expunerea publică, a poveștii intime, a secretului despărțirii, a disprețului lui Fred exprimat în cel mai odios mod posibil. Un salvator, prezent și el la reprezentația tristă a defăimării Doamnei T., este Ladima. El va
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
istorie politică și evenimen țială și mai nou asupra istoriei contemporane, în speță asupra comunismului. Și totuși câteva nume trebuie amintite aici, întrucât studiile și cărțile lor constituie un început de drum în acest domeniu, este vorba de Andrei Pippidi, Violeta Barbu, Maria Magdalena Szekely, Mihai Răzvan Ungureanu, Toader Nicoară și Gheorghe Lazăr. Subiectul comun care îi reunește pe toți este familia privită din diferite unghiuri, cel al istoriei mentalităților și al reprezentărilor, cel al antropologiei istorice sau cel al sociologiei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu-i convin paharnicului și refuză orice cale de împăcare. Cu vân tul gre cesc „evghenie“ înseamnă de neam bun, deci „a se purta cu evghenicos“ are semnifi ca ția de a se purta conform rangului. Vezi în acest sens Violeta Barbu, „Concepția asupra «blagorodiei» în vechiul regim“, pp. 145-156. a fugit, din „ușurătatea minții“, cu un oarecare, luându-i o grămadă de scule și bani din casă. La insistențe le rudelor și prieteni lor, boierul o iartă, dar când Mă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Anton montaj Anatol Vieru muzică Radu Boruzescu decoruri Liviu Popa decoruri Distribuția: Radu Boruzescu Felix Sima Julieta Szonyi Otilia Mărculescu Sergiu Nicolaescu Leonida Pascalopol Clody Bertola Aglae Tulea Gheorghe Dinică Stanica Rațiu Gina Patrichi Olimpia Tulea Elenă Dacian Aurica Tulea Violeta Andrei Georgeta Eliza Petrăchescu servitoarea Marină Ovidiu Schumacher Titi Tulea Șerban Sturdza studentul Weissmann Herman Chrodower Costache Giurgiuveanu Arpad Kemeny Simion Tulea Aristide Teica Doctorul Vasiliad Florin Scărlătescu Popa Țuică Jean Lorin Florescu industriașul senator Toader Rațiu În alte roluri
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
structură? Dacă, prin definiție, natura se află în slujba omului, sistemul e sortit eșecului încă de la început... Pentru ca sistemul să funcționeze, ar trebui ca omul să înțeleagă o dată pentru totdeauna că face parte din univers, dar în aceeași măsură cu violeta, brebenocul, bradul, furnica, ursul, luna sau soarele. Nu mai mult. Când începem să ne aplecăm asupra inteligenței omului, ne dăm seama că aceasta este multiplă. Unii au o inteligență academică, alții au o inteligență instinctivă, senzorială... Unii oameni sunt inteligenți
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]