2,049 matches
-
privați de această libertate?" Când a plecat de la Universitate, continua să-l doară capul. Vântul încărcat cu fulgi rari de zăpadă îi răcorea fața și obrajii. Se simte întremat. O țigăncușă, încotoșmănată în niște boarfe vechi, cu un coș de viorele la picioare, tropăie strigând să-ți spargă urechile: "Cumpărați floricelele! Vestesc primăvara, aduc dragostea!" Se aplecă deasupra coșului, unde violetul delicat strălucește sub vrâste albe, și alege un buchețel. Îl scutură de zăpadă și îl amușină ca un câine: Nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
acoperă vocea profesorală. Cântăreața se înclină adânc în fața publicului, înainte de a trimite, poznașă, bezele spre toate cele patru colțuri ale sălii. Mărunții responsabili sunt în delir. În sfârșit, dispare pe ușa bucătăriei ca să mănânce și ea, iar sala se liniștește. Viorelele, înviorate de căldură, exală o adiere înmiresmată care își ia zborul, sfioasă și nevinovată, prin aerul greu. Cu ochii mijiți, își apropie nasul să culeagă aroma parfumată a vestitorilor primăverii, dar un miros pătrunzător îi invadează brutal nările: "Pentru cine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
partidului. Un subiect delicat totuși. Pentru a-l dezbate, își invită soția la o plimbare prin parc, rezervat, la căderea nopții, tocmai cuplurilor legitime. Îi ține un discurs ferm, dar echilibrat, pregătit dinainte. Moara stricată, care adulmecase deja mireasma de viorele, îl ascultă roșie de furie stăpânită și se străduiește, abilă, să-l tragă de limbă. La sfârșit, șuieră printre dinți: Foarte bine, ocupă-te de formalități și termină cât mai iute posibil!" Deși surprins și puțin vexat (după douăzeci de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
iubirea. Cu ajutorul timpului, dobândesc statutul moral al unei căsnicii model. Ficțiunea ar fi putut adăuga aici doar o vorbă: el se gândește uneori, cu nostalgie, la "perioada albastră" a vieții lui, mai ales primăvara, când apar în coșurile țigănușelor primele viorele, dar nu merge până la a regreta înțeleapta hotărâre, care, luată sub presiunea circumstanțelor, a dat o decisivă lovitură de bici carierei lui.) Astăzi, povestește prietenul, nu are cuvinte destul de dure pentru foștii autori de omagii și își amintește, cu surâsul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de simțire și sensibilitate, mergând în poezie pe calea deschisă de unchiul său, profesorul de matematică Gheorghe Vraciu. Lăsăm la aprecierea fiecărui cititor poezia „De ziua ta”, scrisă în 4 februarie 2002: „Tu, icoana vieții mele, Dintr-un crâng de viorele, i-am cules de ziua ta Floare de nu-mă-uita. i-am iubit sufletul bun și cu el să mă cunun, 114 Cât îi luna, mi-am dorit Până când m-ai părăsit. Poate mă privești din cer, Când sunt trist și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acte mănăstirești mai valoroase". (Vezi Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. II, București, 2005, p. 21-22.) Peste decenii, preluând conducerea României, regimul comunist, prin Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, a căutat să determine guvernul sovietic să restituie Tezaurul aflat - cum bine scrie Viorica Moisuc - „în păstrare” la Moscova. În anul 1956, problema Tezaurului a constituit subiectul unui schimb de scrisori între Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nichita S. Hrusciov, acesta din urmă dorind ca relațiile româno-sovietice să nu mai fie afectate de acest subiect. Într-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aceasta este o continuare a culegerii de documente din 1993, în noi dimensiuni istorice, cu noi abordări și deschideri către înțelegerea sensului istoriei relațiilor româno-ruse, cu referire directă la aventura Tezaurului nostru ...aflat de un secol în “păstrarea” Rusiei pravoslavnice. Viorica MOISUC București, 20 februarie 2013 Câteva lămuriri necesare cititorului Din 13/26 ianuarie 1918 - când Lenin a semnat actul oficial prin care Puterea sovietică a rupt unilateral relațiile diplomatice cu România și a confiscat Tezaurul ei, depus spre păstrare la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de ani, pitică, dar sprintenă, foarte deșteaptă, maica Ghelasia, care fugea ca un iepure și făcea reflecțiuni filozofice pe când ocoleam Colentina, treceam pe la zăgaz și străbăteam pădurea în lungul ei. Era un aer plăcut de primăvară și o mulțime de viorele, deși prin unele șanțuri era încă zăpadă; această natură în veci tânără și încrezătoare m-a făcut să uit pentru un moment toate nenorocirile noastre. Seara sosi starița de la București, cu scrisori de la mama și de la Costache, jurnale și diferite
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
câștigat inima. viața la mânăstire Începusem să mă orientez în noua mea viață; mă sculam la ora 6, luam ceaiul la 7; o plimbare de 1 1/2 oră prin pădure era timpul cel mai plăcut din toată ziua. După viorele, au început micșunelele, pe urmă brebeneii. Într-o zi pădurea era albastră, apoi albă, roză, încolțeau mugurii și puneau un văl verde pe stufișuri, făceau un contrast ciudat cu zăpada ce mai rămăsese pe unele locuri, ultima urmă a acelei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și ghiocei, și-i punem În rezervorul cu benziné, sé creascé frunze pe roți! - Ce este, pédurarule, cînd mama aduce, cu poșetă, flori la porc și ce se plimbé alb și mic printre ciupercile extrapolare? - Virus benign cu ochi de viorea, de ce sé dém cu pușca dupé fluturi? Mai bine radem porcul cu lanterna, céci lumineazé cerul Înstelat. Și drumul omului beat, cînd Întunericul Îi pune cérébuși stelari În ochi. Sé-i dém un smoc de pér descreierat În crépétura lui de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
putere sé facé Revoluția. Pe urmé Șasa intra În pédurea de dupé pédure și Începea sé rupé buruian. Dar buruianul nu era buruian și asta l-a mirat pe Șasa Întotdeauna, cé buruianul nu era buruian, ci erau brebenei și viorele, și alte flori frumoase. Dar erau atît de multe florile frumoase, Încît toaté lumea mergea cu sacul sé le rupé și sé le dea la porc. Șasa se gîndea cît de interesant este cînd rupi un buchet de brebenei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
totul se fécea alb, nu se vedea nici o cérare, iar primévara, dupé ce ieșea grîul, totul se fécea verde și iaréși nu era nici o cérare. Dar Șasa trebuia sé treacé pe acolo, sé ducé brebenei la porc sau sé culeagé viorele, sé se uite la copaci și sé caute céprioare. Trebuia sé-și facé o cérare, ca sé nu i se Încîlceascé picioarele prin grîu și-atunci cînd este roué sé nu i se scuture pe pantaloni și În sandale. Bététori vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
buné, dar era puținé și s-a terminat. Dar frunzele erau multe și erau mari, si porcii le mîncau și féré flori. Din toate florile, numai lécrémioarele nu se dédeau la porc. Ele nici nu erau atît de multe că viorelele și că brebeneii, nici nu erau atît de mari și erau trecute În cartea roșie. Și miroseau frumos, ca și cravată dupé ce i-a legat-o Sonia. Poate cé dacé și brebeneii ar fi fost mai puțini, nici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tristeță... să sărutăm această gură care nu mai este vergină... " El s-apropie și sărută chipul lui propriu din oglindă... Deși era cald în casă, mînele erau reci și degetele supte, încît aprinse într-o ceașcă de porțelan spirt de viorele, ca să-și încălzească mînele la flama vînătăroșie... Ieși în grădină să se primble pin cărările ninse, pin arborii desfrunziți cu ramurele-ncărcate de omăt și-i părea c-a fost bolnav... îi părea că e un reconvalescent ieșit pentru prima
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion Fl. Marian, Poezii poporale române, Cernăuți, 1873, 71-85, 142-150, 171-180; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
aceea, inițiativa Liceului teoretic „Miron Costin” , după părerea mea unul dintre cele mai bune licee din Iași, de a da elevilor reperele necesare unei astfel de confruntări mi se pare lăudabilă. Felicit întregul colectiv de autori, pe doamna director, prof. VIORICA DOBRE, pentru tot ce au făcut pentru acești elevi. Ei vă vor fi recunoscători ! Ca dascăl, fără a rosti jurământul lui HIPOCRAT, pe care-l rostesc medicii, tu trebuie să faci un jurământ față de tine. Dacă nu faci un astfel
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Borcia, care a tradus Ifigenia în Taurida de Goethe și Iulius Caesar de Shakespeare, încă nu și-a reunit poeziile împrăștiate prin reviste; Ștefan Braborescu nu este lipsit de interes, Alice Călugăru, poetesă a stelelor, este foarte tânără: ale sale Viorele (1905) promit. Mihail Canianu este un aed popular și pitoresc, în chip fericit influențat de Coșbuc; Ch. Ad. Cantacuzène scrie versuri franțuzești foarte apreciate (Sourires gracés, Poussière et Falbalas, Synthèse attristée de Paris). O numim doar aici pe Carmen Sylva
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
poezie este a unui popor de agricultori și păstori îndrăgostiți de flori: "Foicică izmă creață [...], Numai unul are greață, Voinicel bălai la față [...]. Foicică vinețea [...], La icoane se-nchina [...]. Foaie verde peliniță, Sus pe verdea moviliță Voinicelul se urca." "Foicică viorea [...], Drept la taică-su mergea [...] Foaie verde de trifoi, Trece anul, trecu-mi doi [...]. Foicică ș-o lalea, Ursitoarea se-mplinea." "Foicică mărăcine, Ascultați boieri la mine". Sunt adevărate ornamente florale. Majoritatea poemelor au o floare în primul vers: este
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mine". Înjurături agreabile, în armonie cu tonul obișnuit ale acestor povești, în care iubirea are ceva calin, gingaș, mângâietor și copilăros. Acolo unde alții blasfemiază și înjură: "Drăcie! Tunete și sânge! Raiul și Iadul!", lăutarul susură: "foaie verde mintă...", "foicică viorea...". Un întreg popor se revelează în aceste exordii înmiresmate. Aceste poeme rustice au o savoare de groază care le garantează autenticitatea. Leconte de Lisle îi scria Elenei Văcarescu, bănuită de a fi imaginat fondul poveștilor ei din Rapsodul de pe Dâmbovița
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
alb părul meu? Nu, e numai puțin praf de edelweis, pe care zânele mi l-au aruncat pe cap, să par mai veselă la față; le-am simțit zburând pe lângă mine și miroseau frumos, a cimbru și a levănțică, a viorele și a primăvară. Nu le-am zărit însă, atât eram de cufundată în vorbă cu Peleșul. Ce mi-ai făcut copilașul, îl întrebai eu, și pentru ce nu mai vor să sune clopoțeii pentru mine?" Este aici tot amintirea copilului
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
doctorand, obținând note maxime, în perioada 1971-1973. Profesorul Papaghiuc și-a susținut teza de doctorat cu titlul “Calculul diferențial în spații localconvexe și aplicații în geometria diferențiala globală” pe 8 iunie 1977. S-a căsătorit cu cea care a devenit Viorica Papaghiuc. Cuplul a avut doi copii, un băiat și o fată, care au fost crescuți și educați cu dăruire. Fiica Daniela a studiat matematică la fel ca tatăl ei și este acum conferențiar la Pau, Franța. Fiul Neculai este un
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Lacrimi lăcrămând, Păru-și despletind, Noroc blestemând, De fiu întrbând, Aceea-i maica Și ea v-o-ntreba: - N-ați vait, vait, Nu mi-ați întâlnit Pe al meu Pătruț, Păcurari micuț, Cu păr gălbănuț, Floare de spicuț; Cu ochi viorele Ce scapăr ca stele, Cu dor și cu jele, Pe zilele mele; Cu cătare blândă Și o față mândră, Dulce la privire Și frumos la fire?467 Dacă văduva era tânără și intenționa să se recăsătorească, textul semăna cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
despart prin virgule: Mihai, de frică, s-a ascuns într-o peșteră. PROPOZIȚIA 1) DEFINIȚIE O comunicare cu un singur predicat se numește propoziție. 2) PROPOZIȚIILE POT FI: simple: conțin numai părți principale de propoziție: Copiii aleargă; Ploua. Ghioceii și viorelele au înflorit; dezvoltate: care conțin pe langă subiect și predicat și părți secundare de propoziție (atribute și complemente): Afară ploua. Primăvară a așternut peste întreaga țară un covor verde presărat cu flori multicolore. 3) ÎMBINAREA A DOUA SAU MAI MULTE
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a propozițiilor cu cuvinte date Alcătuiți propoziții cu verbe ce provin din familia de cuvinte a substantivelor: lumină, boala, noapte. (Atenție la scrierea lor) e) Exerciții de îmbogățire a propozițiilor și a vocabularului copiilor. 1. Dezvoltați propozițiile următoare după model: Viorelele au înflorit. Viorelele gingașe au înflorit. Viorelele mici și gingașe au înflorit. Cinci viorele mici și gingașe au înflorit. În pădure, cinci viorele mici și gingașe au înflorit în lumina soarelui. Grânele s-au copt. Elevii învăța. 2. Adăugați substantivelor
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]