1,808 matches
-
îi caută prin documente. Poetul M. Eminescu a găsit la vârsta de numai 17 ani urarea cea mai simplă și cea mai adâncă, ridicată către scumpa noastră țară . Viață în vecie, glorii, bucurii, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc ! Alexandra Gheorghiu ADEVĂRAȚII PATRIOȚI .adevărații patrioți sunt cei care își iubesc țara, critică lucrurile rele, dar nu ar trăda-o pentru nimic în lume... (Georgiana Țurcanu) A fi patriot nu înseamnă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
1894). Prima, o „nuvelă din popor”, expune practici magice și superstiții din mediul sătesc bănățean. Piatra credinței narează un moment din trecutul Lugojului, oraș care, supus de turci, reușește să-și recâștige independența cu sprijinul Austriei și, mai ales, prin vitejia, dorul de libertate, credința și omenia unor eroi, idealizați, din rândurile românilor. Povestirea este subordonată tezei și pildei morale. Pentru culoare locală, se insistă asupra graiului regional. SCRIERI: Fira, Timișoara, 1886; ed. Lugoj, 1913; Piatra credinței, Timișoară, 1894; ed. 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
-și pregătească și armele de luptă: săbii Încovoiate, scuturi ovale și arcuri cu săgeți. La nevoie mai foloseau și măciuci, coase sau topoare. Dorința lor de a-și apără țara și traiul liber Îi făceau temuți În războaie și despre vitejia lor vorbesc istoricii vremii. Cuvinte: ițari = pantaloni din stofă, dimie țesută În casă, așa cum poartă țăranii noștri de la munte; galeș = (despre ochi) care arată duioșie, tristețe; vatră = loc unde se face foc În casă, așezat, de regulă, la gura sobei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Când se lumină de ziuă, toți erau În picioare, nerăbdători, gata de luptă. Mihai se plimbă printre ei. Privirea și vorba lui dau sufletelor Încredere și brațelor tărie. -,,Cu inimă, copii, și nu pierdeți nici o mișcare ! Gândiți-vă că de vitejia voastră atârnă azi destinele țării, mândria și viitorul neamului nostru !...” Cumplită a fost lupta și mult sânge s-a mai vărsat până să se hotărască biruința zilei. De trei ori s-au izbit, din ce În ce mai Îndârjite și mai furioase cele două
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
poporului român. Eu n-am auzit niciodată vorbindu-se despre ceea ce văd scris aici de tine, Bălcescule! Există o istorie a noastră? Nu există Încă o istorie a românilor, dar ne-au rămas o mulțime de Însemnări despre faptele de vitejie și despre viața strămoșilor noștri. Eu le-am găsit Într-o ladă cu cărți rămasă În podul mănăstirii Argeșului. Acum merg să curăț caietele și să cos filele rupte. Din ziua aceea, cei doi colegi au rămas prieteni pentru toată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
totdeauna În inima poporului nostru. El a fost un luptător de seamă pentru realizarea năzuințelor de veacuri, care s-au Împlinit abia mai târziu. Poporul i-a Închinat, În semn de recunoștință, multe cântece de slăvire a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
articole de condamnare a Dictatului de la Viena și de reafirmare a drepturilor naționale ale românilor. Sunt evocate mari personalități ale neamului, iar literatura este bine reprezentată. Până la 1918 predomină poezia lui V. Alecsandri (ciclul Ostașii noștri), G. Coșbuc (Cântece de vitejie), Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu, Ioan Nenițescu, Iosif Vulcan. Tot în această perioadă sunt reproduse povestiri de I. Creangă și M. Sadoveanu, fragmente din Cântarea României (însoțite de un comentariu redacțional cu privire la idealurile lui Nicolae Bălcescu și Alecu Russo). Apar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
acestea, în contra-lovitură extinderea unei conștiințe naționale limitate pînă atunci la cîțiva activiști. Acest fenomen s-a manifestat la slovacii livrați cehilor, dar și mai mult la slovenii și croații cuprinși în Iugoslavia. În cazul lor, ca și al altora, vitejiile echipelor sportive care reprezentau noul stat sînt departe de a crea sentimentul unificator pe care autoritățile ar fi vrut să-l dezvolte și să-l întărească. Politica lor reală are un efect invers: dezvoltarea particularismului din ce în ce mai separatist. Acest mecanism explică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
resemnată. Tonul coborât, melodios, hipnotic uneori, precum și desele aluzii metaforice fac să se infiltreze aproape pretutindeni sentimentul morții, transformând starea lirică într-o comunicare cu lumea umbrelor. Din trecut străbate și amintirea de vis a eroilor istoriei, cu gloriile și vitejiile lor apuse ireversibil. În umbra de gardine este o meditație asupra efemerității fericirii și a condiției poetului. Novelă de castel (1894), amplu poem epic pe un motiv istoric, bine realizat dramatic și psihologic, are o tensiune gradată. Imaginile din versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
cavalerie, participă la luptele din Crimeea și, după întoarcerea armelor, la cele din Ungaria. Cade prizonier în ianuarie 1945, în țară acordându-i-se în lipsă Ordinul de Cavaler cu Panglică „Virtutea militară” și „Frunză de stejar” pentru acte de vitejie pe frontul din Ungaria. Fiind în Germania, refuză repatrierea și își continuă studiile trei ani la Universitatea din Erlangen (istoria artei, ziaristică, istoria muzicii). În 1954 se stabilește în Statele Unite ale Americii. Lucrează ca funcționar la o fabrică din Indiana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii și eroii jertfelnici ai credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco-romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile (orașele) de pe
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 18, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în PSB, vol. 30, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 314-315. footnote>. Deci, așa sunt faptele de vitejie ale sufletului sfinților. „Pricina este Dumnezeu, Care locuiește în sufletele lor, în astfel de suflete. Iar pe Dumnezeu e cu neput să-L învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de dedesubt se străduise să desprindă de pe zid surplusul arhitectural cel mai flagrant: două chipuri frumoase de bacante care își zâmbeau melancolic de o parte și de alta a balconului bunicii noastre. Ca să reușească, a trebuit să înfăptuiască acte de vitejie foarte riscante, cocoțat pe pervazul ferestrei lui, cu o unealtă lungă de oțel în mână. Cele două chipuri, unul după altul, se desprinseseră de pe zid și căzuseră jos. Unul se sfărâmase în mii de cioburi pe asfalt, celălalt, urmând o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
rusești... Nu mă mai mulțumeam cu povestea tragică a morții ducelui de Orléans sub ferestrele frumoasei Isabeau. Nu, acum porneam în urmărirea ucigașului său, a lui Ioan fără de Frică, căruia trebuia să-i reconstitui ascendența, să-i stabilesc faptele de vitejie din război, să-i cunosc veșmintele și armele, să-i localizez domeniile... Aflam cât de mare era întârzierea diviziilor mareșalului Grouchy, cele câteva ore în plus, fatale pentru Napoleon la Waterloo... Desigur, biblioteca, prizonieră a ideologiei, era foarte inegal înzestrată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fremătau sub vântul iernii. Surprinzător, m-am simțit foarte apropiat și de strada aceea noroioasă, și de ostașii bătrâni condamnați să cadă într-o luptă inegală. Nu, nu era nimic patetic în demersul lor. Nu erau eroi care-și arătau vitejia sau abnegația. Erau simpli, umani. Mai ales cel ce purta o cască veche de conchistador, un bătrân înalt, care mergea sprijinindu-se într-o suliță, la capătul coloanei. Chipul lui m-a subjugat printr-o surprinzătoare seninătate, amară și surâzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Saranza. La colțul străzilor bătătorite de soare se iscau mici vârtejuri de praf. Și apariția lor era urmată de o detunătură sonoră - o orchestră militară răsuna în piața centrală, iar suflul fierbinte aducea până la casa Charlottei frânturi de zarvă de vitejie. Apoi, liniștea revenea brusc și se auzea scrâșnetul nisipului lovindu-se de geamuri și bâzâitul febril al unei muște. Era prima zi de manevre, care aveau loc la câțiva kilometri de Saranza. Am mers mult. Mai întâi traversând orașul, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
G-R, BS); „un Dumnezeu care răsplătește” (C); LXX are un text foarte diferit; „Deus ultor” (Vg); „le Dieu des répressailles” (BJ); „a God of recompense” (RSV). ... k ’Pl gemulÄÖ YHWH šallQm yešallQm (Ier 51/28,56): „șPustiitorul vine împotriva Babilonului: vitejii lui sunt prinși și arcurile zdrobite.ț Domnul este Dumnezeul răsplătirilor și el răsplătește, de bună seama!” (G-R) Are aceeași structură gramaticala că și numele precedent. Substantivul gemól"h, „răsplată”, poate desemna fie o recompensă pentru fapte bune, fie o
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a naturii, care continuă să mă uimească! Copacii desfrunziți au aerul de schelete pârlite în foc, și printre crengile lor zboară ciripind mulțime de vrăbii, căutându-și hrana, pe când sub cerul lânos cârduri lungi de corbi fac manevre prevestitoare de vitejii... Peste tot se întinde lințoiul de omăt, iar pe străzile 6 parcă dispărute sub zăpadă se văd mișcându-se încet sănii, ca-n poveștile bunicilor de odinioară. Mă învârt în casă fără rost, de colo colo. Încerc să răsfoiesc o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ținându se cu mâinile de părul mamei. Copii Îi imită pe cei mari, iar jocurile lor reproduc În multe privințe viața de mai târziu, aspră și nesigură. Procesul de inițierea tinerilor În tainele bărbăției, menit să stimuleze inițiativa, priceperea, răbdarea, vitejia, constă din mai multe etape ce pot dura mai mulți ani: izolarea Îndelungată a tânărului de femei și copii, apropierea de bărbații și bătrânii tribului, antrenament În mânuirea armelor și vânătoare, călirea corpului și verificarea rezistenței la dureri fizice (crestarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
are trasate cele trei călătorii ale acestuia, pe țărmurile australiene, În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea414. În aceeași direcție, pe King Avenue, ajungem la War Memorial, un impozant monument comemorativ care are În vârf un vultur Înaripat, simbol al vitejiei și puterii. Arhiva de Onoare conține plăci de bronz cu numele a 102.600 de australieni uciși În Primul Război Mondial, mare parte În bătălia din peninsula Galipolli. În 1993, a fost adus acasă, din Franța și Înmormântat corpul Soldatului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
puna Matauranga o Aotearoa), Academia de Arte Frumoase (1882). National War Memorial este un monolit terminat cu statuia unui călăreț În atac cu sabia scoasă și calul cabrat puternic. La baza soclului sunt amplasate plăci cu basoreliefuri ce amintesc de vitejia și puterea de sacrificiu de care au dat dovadă neozeelandezii În războaiele purtate pentru păstrarea independenței În cele două războaie mondiale. Treptele de la intrare adăpostesc statuile a doi lei de bronz, simbolul puterii și rezistenței. Monumentul se află la intrarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
poată primi cel mai bine culoarea purpurie și numai după aceea o vopsesc. Ceea ce este vopsit astfel este garantat și nici o spălare nu-i poate scoate culoarea". Însușirea sau calitatea totală a cărei condiție vrea s-o arate Platon este vitejia, nu în sensul unui curaj involuntar, ci în cel al energiei de a-ți păstra în orice împrejurări convingerea privind ceea ce este într-adevăr de temut și ce nu. Starea totală pe care ține s-o descrie este aceea a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și poate, în primul rînd pentru că era preucupat să-și dezvolte ideile într-o formî sistematică. Vom reveni asupra acestui din urmă punct în capitolul următor. Din descrierea pe care am dat-o modului cum se naște tăria de caracter ("vitejia") rezultă că lui Platon nu-i lipsea înțelegerea felului în care se poate ivi o stare totalădin schimbul dintre diferite sentimente, așa cum am discutat mai sus (* 2). Dar pentru sentimentul total pe care îl numim humor nu a avut înțelegere
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
amorale”), oricât ar fi fost ele de dibaci articulate. A tradus, fiind inclusă în repertoriul Teatrului Național din București (stagiunea 1909-1910), piesa Fracul verde de Émile Augier și Alfred de Musset. O „antologie eroică”, însoțită de comentarii avântate, este Glasul vitejiei (1915), în care L. se include și pe sine cu niște versuri jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul românesc (1915). Disociind între noțiuni (umor și ironie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]