9,695 matches
-
bucurie) Oh! [cît] îți mulțămesc! (bea repede) [ANNA] Bogdane!... Ai crezut [tu] că nu te mai iubesc! O, dulcele meu suflet... acuma ești al meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te mai iubesc! O, dulcele meu suflet... acuma ești al meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger. Doamna Maria și fiul său Dragoș - scenă lângă cadavrul ucisului. Blăstemul asupra lui Mihnea ca el și vrăjitoarea sa de nevastă să aibă un fiu care să omoare pe tatăl său și să [se] ție cu mă-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zic cu spaimă menirea copilului lor. El s-a născut. Simbad zodierul e chemat, care le prezice lucruri cumplite. Ei se decid să-l espună. Scena despărțirei mamei de copilul său. El e pus pe râul Bistrița și scapă la Voievodul Galu. ACTUL III Gruie crește mare la Galu și are o iubire nemărginită pentru gingașul Floribel și una sălbatecă pentru Angelica. Scena între el și Angela. El ucide în joc pe Floribel și ia lumea în cap. SC[ENA] Dragoș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Sucevei ziduri? Zic că înțelepciunea v-a insuflat voința Și bine e copilul să nu poarte o cârmă Ce nu-i de a sa mână... Dar a fi trebuit Norodul și boierii și ostășimea toată Să giuruie credință lui Bogdan Voievod... Prea șubrede sânt Doamne, tocmelele Moldovei Și pentru-a sale cumpeni o pază trebuiește... Măriei Tale fost-am o slugă credincioasă Deși cam cârtitoare... Dar de-ai [fi] spus vreodată: "Roman Bodei să fie epitropul moșiei", Eu aș fi spus
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
seacă. Vrei bani? Ia din cămara domnească câți vrei. Pleacă. Mărite Iuga, unul puternic de condei Pin mîna-mi de aramă va trece mai întăi. Și eu știu scrie, Doamne, știu slovele să-nnod, Frumos să scriu un nume: pe Mihnea Voievod. {EminescuOpVIII 137} Dar cine-i Mihnea oare, se-ntreabă toți - se miră. Nu știți voi cine-i Mihnea? Povestea nu-l înșiră Prin cuiele bătute în grinzile Sucevii... Dar ce nu știe lemnul vor ști odată evii. [SCENA VIII] [ROMAN
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș [Î]i vom deprinde brațul la mânuirea armei Ca până va fi mare să știe să câștige Coroana ce cu dreptul îi vine frunții noastre. Să auzim de bine. [ROMAN] Să auzim de bine. Curând v-ajunge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Coroana ce cu dreptul îi vine frunții noastre. Să auzim de bine. [ROMAN] Să auzim de bine. Curând v-ajunge haita; dar a Bistriței ape Vor duce-a voastre viețe mie și țărei scumpe Sub pavăza de piatra lui Glaur Voievod. [ACTUL III] [SCENĂ] 2262 [ROMAN] De propria gândire tiranului e teamă Și somnul - vameș vieței - puțină îi ia vamă. Să asurzască glasul cobind a remușcărei, Ce strigă cum pe valuri strig paserile mărei, Cu cântece stricate urechea-și asurzește, De-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș [Î]i vom deprinde brațul la mânuirea armei Ca până va fi mare să știe să câștige Coroana ce cu dreptul îi vine frunții noastre. Să auzim de bine. [ROMAN] Să auzim de bine. Curând v-ajunge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Coroana ce cu dreptul îi vine frunții noastre. Să auzim de bine. [ROMAN] Să auzim de bine. Curând v-ajunge haita; dar a Bistriței ape Vor duce-a voastre viețe mie și țărei scumpe Sub pavăza de piatra lui Glaur Voievod. [ACTUL III] [SCENĂ] 2262 [ROMAN] De propria gândire tiranului e teamă Și somnul - vameș vieței - puțină îi ia vamă. Să asurzască glasul cobind a remușcărei, Ce strigă cum pe valuri strig paserile mărei, Cu cântece stricate urechea-și asurzește, De-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
străine: Parcă-mprejur acuma vorbiți o altă limbă Și alte obiceiuri și alte fețe văd... Din sfetnicii lui Iuga nu văd eu pe niciunul, I-a stinsu-i Mihnea Sânger, căci ei fusese martori Când s-au citit diata lui Iuga voievod... Ce mai cat eu în lume? Ce înțeles mai am? Menirea e-mplinită și veacul meu se trece, De pe-umăru-[m]i ursita * pe-a celui care vine, Pe Bogdan-Dragoș [trece]. Mi-am împlinit menirea... Tronul, pe care negru postav are să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pomenirea Domnului celui mare. ARBORE Boierilor! Se poate că nu m-ați înțelege, Căci voi vorbi de-un Vodă ce au murit de mult Ceea ce știți din carte, urice și poveste, Cela ce pentru lume basmu de iarnă este, Acel voievod mare încins de biruință Din a căruia vorbe au rămas doar sentințe, Din viața cărui lumei i-au rămas numai fapte, A cărui nume falnic l-ați supt cu-al mumei lapte, Cel ce pentru voi nu e decât un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
IV-lea, ținutul Severinului, chinezatele (feudele districtuale) până la Olt și Cumania, afară de Valachia, dîndu-le acestea toate ca ei să se așeze acolo, să aibă uzufructul și să le stăpânească douăzeci și cinci de ani de-a rândul. Chinezatul locuit de români al voievodului Lynioy, fiind credincios, să rămâie însă neatins și în posesiunea nesupărată a locuitorilor originari ai lui; asemenea mai era exceptată de la hărăzirea regală țara voievodului român Szeneslaus, țara care avea să se lase, fără scădere, lui și națiunii sale. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și să le stăpânească douăzeci și cinci de ani de-a rândul. Chinezatul locuit de români al voievodului Lynioy, fiind credincios, să rămâie însă neatins și în posesiunea nesupărată a locuitorilor originari ai lui; asemenea mai era exceptată de la hărăzirea regală țara voievodului român Szeneslaus, țara care avea să se lase, fără scădere, lui și națiunii sale. În Ardeal ioaniții împărțeau pe jumătate veniturile țării cu regele, în Cumania luau venitul întreg și esclusiv pentru ei, iar de la voievodul Szeneslaus aveau asemenea să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la hărăzirea regală țara voievodului român Szeneslaus, țara care avea să se lase, fără scădere, lui și națiunii sale. În Ardeal ioaniții împărțeau pe jumătate veniturile țării cu regele, în Cumania luau venitul întreg și esclusiv pentru ei, iar de la voievodul Szeneslaus aveau asemenea să ia numai o jumătate a veniturilor. Pentru toate acestea ordinul ioaniților luă îndatorirea de-a rândui din mijlocul lui la dispoziția regelui pentru serviciu ostășesc o sută de ostași bine înarmați și călări și de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bătu și ucise pre defector, prinse pe fratele acestuia, anume Barbat, și-l sili cu succes la plata tributului. Cu atât mai izbutită se dovedi însă tendința de consolidare a Valachiei după ce ea se proclamă neatârnată ca stat propriu sub voievodul Radu-Negru în anul 1290. Acest regent, care se descleștă de sub supremația Ungariei si domni de la 1290-1314, își așeză scaunul domniei - după cum spune tradiția lesne de împăcat cu fapta istorică - mai întîi la Câmpulung, nu departe de creasta muntoasă dintre Valachia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
păstră, neschimbată în liniile ei fundamentale, constituția binecunoscută poporului său prin tradiție și prin praxă, o constituție pe care poporul o dusese cu sine din Bulgaria în Ardeal, din Ardeal în Valachia. A. Această constituție recunoștea în capul statului un voievod, însă nici ridicarea lui în scaun, nici marginele puterii sale nu erau însemnate după o normă hotărâtă, nici prin o lege fundamentală, nici prin vro tradiție statornică. Succesiunea ereditară pe baza descendenței legitime, ba chiar nelegitime, hotăra în aceeași măsură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al puternicilor principi vecini. Ci în epoca întîia a vieții statului succesiunea ereditară pare a fi fost aproape esclusiv hotărâtoare și avea preferență înaintea alegerii de cătră boieri. Având conștiința modestă a poziției și puterii lor, atât Radu-Negru cât și voievozii ce i-au urmat nu și-au luat vrun titlu sforăitor și pretențios, ci unul întemeiat pe realitatea lucrului: "Cu mila lui Dumnezeu voievod și domn al Ungro-Vlachiei". Acest titlu nu dovedește nelimitata și deplina autoritate, nici maiestatea împlinită a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alegerii de cătră boieri. Având conștiința modestă a poziției și puterii lor, atât Radu-Negru cât și voievozii ce i-au urmat nu și-au luat vrun titlu sforăitor și pretențios, ci unul întemeiat pe realitatea lucrului: "Cu mila lui Dumnezeu voievod și domn al Ungro-Vlachiei". Acest titlu nu dovedește nelimitata și deplina autoritate, nici maiestatea împlinită a tronurilor autocratice, de vreme ce voievozii în Ungaria și-n Polonia, asemenea despoții (omonimi cu românescul domn, cu bulgarul gospodar) din împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 160} cu toate că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmat nu și-au luat vrun titlu sforăitor și pretențios, ci unul întemeiat pe realitatea lucrului: "Cu mila lui Dumnezeu voievod și domn al Ungro-Vlachiei". Acest titlu nu dovedește nelimitata și deplina autoritate, nici maiestatea împlinită a tronurilor autocratice, de vreme ce voievozii în Ungaria și-n Polonia, asemenea despoții (omonimi cu românescul domn, cu bulgarul gospodar) din împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 160} cu toate că aveau nelimitate drepturi administrative, aveau însă un suveran recunoscut în mod formal, și anume cei dentăi pe regii lor respectivi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gospodar) din împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 160} cu toate că aveau nelimitate drepturi administrative, aveau însă un suveran recunoscut în mod formal, și anume cei dentăi pe regii lor respectivi, cei din urmă pe împăratul. Fără scădere pentru viul lor instinct de neatârnare, voievozii români totuși nu se simțeau îndestul de tari spre a susține în afară și pentru tot viitorul neatârnarea lor și spre a o face cunoscută în mod permanent prin chiar titulatura lor. Adevărat că deocamdată nu recunoșteau nici o supremație, dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Adevărat că deocamdată nu recunoșteau nici o supremație, dar totuși lăsară deschisă posibilitatea pentru viitor a unei asemenea recunoașteri. Titlul ce și-l luase cuprindea în el un program de politică eventuală față cu puternicele state vecine. B. Alături și sub voievod factorul cel mai influent în stat era nobilimea pământeană sau starea boierească, împărțită în boieriile vredniciilor statului și în boieriile în slujba curții domnesti. Administrația politică, jurisdicțiunea și conducerea oștirii erau esclusiv pe mâna boierilor, cari-n virtutea acestei împreunări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
genere. Preferința de căpetenie și rangul întîi între boieri i se cuvenea cu dreptul banului Craiovei, supremul administrator politic al părții de țară de dincolo de Olt spre de-a pururea recunoaștere că se supusese de bunăvoie lui Radu-Negru, ca unui voievod al țării. Fiindcă numai starea boierească ocupa cele mai însemnate funcțiuni ale statului și fiindcă cel ce stăruia să ocupe vreun însemnat post public al statului trebuia să fie de neam de boier pământean, de aceea noțiunile boier și funcționar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
baze tradiționale și aplicată asupra celor patru clase ale populațiunii crescu și se dezvoltă contribuția Valachiei și servi de model și de original, vrednic de imitat, pentru constituirea organică a Moldovei după o jumătate de veac de aci. Mihai Bassarab Voievod. Voievodul Mihai Basarab, urmașul lui Radu-Negru și întemeietorul totodată a celei mai puternice și mai glorioase dinastii române, știu să-și întărească atât de mult puterea sa în vremea celor nouăsprezece ani ai domniei lui (1314 - 1333) și știu s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tradiționale și aplicată asupra celor patru clase ale populațiunii crescu și se dezvoltă contribuția Valachiei și servi de model și de original, vrednic de imitat, pentru constituirea organică a Moldovei după o jumătate de veac de aci. Mihai Bassarab Voievod. Voievodul Mihai Basarab, urmașul lui Radu-Negru și întemeietorul totodată a celei mai puternice și mai glorioase dinastii române, știu să-și întărească atât de mult puterea sa în vremea celor nouăsprezece ani ai domniei lui (1314 - 1333) și știu s-așeze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]