7,219 matches
-
acestea folosite) etc. La acestea se pot adăuga multe alte elemente care să facă comunicarea eficientă, dintre care (Ferreol, Flageul, 1998): - concizia (în acest sens, 1. este utilă utilizarea unor fraze scurte, în sensul echilibrării conținutului mesajului cu lungimea frazei - vorbitorul să poată exprima clar tot ceea ce dorește, fără însă a intra în detalii inutile deoarece acestea din urmă pot crește obscuritatea frazei; 2. vorbitorul să încerce să exprime o singură idee într-o frază - din acest unghi de vedere trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sens, 1. este utilă utilizarea unor fraze scurte, în sensul echilibrării conținutului mesajului cu lungimea frazei - vorbitorul să poată exprima clar tot ceea ce dorește, fără însă a intra în detalii inutile deoarece acestea din urmă pot crește obscuritatea frazei; 2. vorbitorul să încerce să exprime o singură idee într-o frază - din acest unghi de vedere trebuie bine cumpănite erori frecvente cum ar fi digresiunile, în sensul că se dezvoltă prea mult un subiect secundar în loc să fie urmărit esențialul); - claritatea (privind
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar fi digresiunile, în sensul că se dezvoltă prea mult un subiect secundar în loc să fie urmărit esențialul); - claritatea (privind limbajul folosit, trebuie să evităm diferite „ticuri” lingvistice, cuvintele tehnice ori pompoase care pot să facă mesajul mai greu inteligibil - mulți vorbitori începători consideră că folosirea unor astfel de cuvinte îi face să arate mai deștepți în ochii altor persoane -, alegerea judicioasă a exemplelor - ele trebuie să sprijine înțelegerea și nu să aducă noi informații în context); - elasticitatea (mesajul - în cazul exprimării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întinderea mâinii, cât și poziția generală a corpului în acest sens; sau, atunci când cineva nu dorește să mai continue o conversație, se întoarce puțin câte puțin de la cel care vorbește); de asemenea, regularizatorii sunt importanți în dimensionarea modului în care vorbitorul își structurează mesajul în funcție de receptor (un semn al acestuia din urmă poate însemna: mergi înainte, este interesant, asta nu o cred, mai încet etc.); - expunerea sentimentelor arată celorlalți, în funcție de mișcările corpului, cât de intense ne sunt sentimentele; putem arăta astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și un anume limbaj al timpului, inclus tot în rândul comunicării nonverbale; spre exemplu, pauzele sau tăcerea reprezintă astfel de modalități de utilizare a timpului în comunicare. De obicei, oamenii consideră pauzele în vorbire ca fiind dăunătoare (pot arăta că vorbitorul nu stăpânește suficient subiectul), dar, în fapt, trebuie să folosim adaptat pauzele în vorbire, deoarece acestea dau șansa atât emițătorului, cât și receptorului să se gândească la mesajul transmis, și astfel impactul acestuia din urmă este mai mare. De altfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a limbii, de miraculoasa ei putere de a păcăli” (Cucoș, 1997, p. 36). Hybels și Weaver (1989) vorbesc despre metacomunicare atunci când înțelesul apare în spatele cuvintelor; pentru cei doi autori, apariția metacomunicării este identificabilă pe trei niveluri: (1) ce a spus vorbitorul; (2) ce a intenționat vorbitorul să transmită și (3) ce crede ascultătorul că a spus vorbitorul. Dacă înțelesul nu se păstrează constant pe intervalul celor trei niveluri, avem de-a face cu un proces de metacomunicare. Judith Martin (Hybels, Weaver
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putere de a păcăli” (Cucoș, 1997, p. 36). Hybels și Weaver (1989) vorbesc despre metacomunicare atunci când înțelesul apare în spatele cuvintelor; pentru cei doi autori, apariția metacomunicării este identificabilă pe trei niveluri: (1) ce a spus vorbitorul; (2) ce a intenționat vorbitorul să transmită și (3) ce crede ascultătorul că a spus vorbitorul. Dacă înțelesul nu se păstrează constant pe intervalul celor trei niveluri, avem de-a face cu un proces de metacomunicare. Judith Martin (Hybels, Weaver, 1989, p. 96) face un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1989) vorbesc despre metacomunicare atunci când înțelesul apare în spatele cuvintelor; pentru cei doi autori, apariția metacomunicării este identificabilă pe trei niveluri: (1) ce a spus vorbitorul; (2) ce a intenționat vorbitorul să transmită și (3) ce crede ascultătorul că a spus vorbitorul. Dacă înțelesul nu se păstrează constant pe intervalul celor trei niveluri, avem de-a face cu un proces de metacomunicare. Judith Martin (Hybels, Weaver, 1989, p. 96) face un inventar al mesajelor metacomunicaționale, dintre care reținem: „Sună-mă” poate însemna
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în fața unui auditoriu este o adevărată tortură, deoarece se tem că nu vor avea succes. Cum putem vorbi eficient? Commarmond si Exiga (2003) observă că o prezentare de succes trebuie să urmărească ca audiența să fie: - interesată - deoarece în prezentare vorbitorul le povestește lucruri din viața lor; - impresionată - deoarece situația prezentată trebuie să o emoționeze în vreun fel; - convinsă - pentru că soluția oferită, propunerea făcută vine să le liniștească temerile ori să le îndeplinească dorințele (stârnite chiar de prezentarea înșăși); - gata de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
propunerea făcută vine să le liniștească temerile ori să le îndeplinească dorințele (stârnite chiar de prezentarea înșăși); - gata de acțiune - deoarece această propunere este realistă și ușor de pus în practică, aducătoare de beneficii. Acum încercați să ascultați mai mulți vorbitori la televizor sau la diverse conferințe și să notați ce v-a impresionat pozitiv sau negativ în modul de prezentare, care dintre ei v-a convins, ce elemente (dintre cele de mai sus ori altele) puteți identifica la cel care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în modul de prezentare, care dintre ei v-a convins, ce elemente (dintre cele de mai sus ori altele) puteți identifica la cel care v-a convins. Răspundeți, pentru această din urmă persoană, la următoarele întrebări și găsiți dumneavoastră altele: Vorbitorul părea că își cunoaște audiența, părea că vă înțelege pe dumneavoastră? Vorbitorul credea că ceea ce face el, transmițându-vă mesajul său, este important? Comunicarea publică implică o sursă primară (vorbitorul public) care comunică cu mulți alții; aceasta devine comunicare de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre cele de mai sus ori altele) puteți identifica la cel care v-a convins. Răspundeți, pentru această din urmă persoană, la următoarele întrebări și găsiți dumneavoastră altele: Vorbitorul părea că își cunoaște audiența, părea că vă înțelege pe dumneavoastră? Vorbitorul credea că ceea ce face el, transmițându-vă mesajul său, este important? Comunicarea publică implică o sursă primară (vorbitorul public) care comunică cu mulți alții; aceasta devine comunicare de masă când mesajul este trimis printr-un mediu care face posibilă legătura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din urmă persoană, la următoarele întrebări și găsiți dumneavoastră altele: Vorbitorul părea că își cunoaște audiența, părea că vă înțelege pe dumneavoastră? Vorbitorul credea că ceea ce face el, transmițându-vă mesajul său, este important? Comunicarea publică implică o sursă primară (vorbitorul public) care comunică cu mulți alții; aceasta devine comunicare de masă când mesajul este trimis printr-un mediu care face posibilă legătura cu un mare număr de persoane - cum este cazul televiziunii, radioului, ziarelor, revistelor, cărților, filmelor etc. În comunicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îl prezentăm. Aceasta trebuie să se dovedească relevantă și interesantă pentru audiența pe care v-ați propus să o aveți, dar și pentru dumneavoastră (dacă zona în care se poate dezvolta subiectul ales nu este interesantă în primul rând pentru vorbitor, acestuia îi va fi greu să-și convingă publicul că merită să asculte ce va avea el de zis) și să fie în concordanță cu ocazia prezentării. În același timp, trebuie să ne asigurăm că avem suficient material la dispoziție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
centrează pe obiectivitate, punând egal în valoare argumentele ambelor alternative. Prezentarea persuasivă este proiectată pentru a influența atitudinile ori comportamentele celorlalți, pentru a schimba credințe ale audienței, pentru a motiva și redirecționa modul în care acționează publicul. În prezentarea persuasivă, vorbitorul este un avocat al uneia dintre pozițiile aflate în controversă. Ross (1986) a remarcat că acestor două modalități de structurare a discursului mai putem să-i adăugăm una (pe care o regăsim, de obicei, ca un corolar al primelor două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le producem asupra audienței. În sfârșit, avem acum ocazia să identificăm ideea centrală a prezentării noastre (în prezentarea informativă, aceasta conține informațiile pe care ne dorim să le rețină audiența, pe când în prezentarea persuasivă, ideea centrală spune publicului ce dorește vorbitorul să facă acesta). În al treilea rând, este necesară o analiză a propriei persoane. Este evident că subiectul ales trebuie să se potrivească, într-un fel, unor abilități și resurse interioare pe care le putem folosi cu succes în dezvoltarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vă veți structura discursul. Pentru a lua doar un exemplu, vârsta participanților impune un mod de prezentare (aceasta diferă dacă este făcută unor elevi de clasa a șasea, unor studenți sau unor oameni adulți), dar, în același timp, și vârsta vorbitorului poate fi un dinamizator ori, dimpotrivă, un frenator al comunicării. O dată ce am stabilit compoziția demografică, trebuie să trecem la stabilirea atitudinii audienței; aceasta din urmă este guvernată de patru pași: motivația (dacă audiența este obligată să participe sau dacă dorește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să luăm în considerație cinci tipuri de audiență: (1) audiența trecătoare - o audiență temporară, cum ar fi persoanele care se află pe o stradă la un moment dat al zilei. Nici un element comun nu îi leagă pe membrii audienței de vorbitor; primul pas, cel de captare a atenției, este crucial; (2) audiența pasivă - audiența care este deja structurată de reguli ale ordonării; prezentatorul este mai degrabă definit de pasul al doilea în discurs, de menținerea atenției și interesului acestei audiențe; (3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pasul al doilea în discurs, de menținerea atenției și interesului acestei audiențe; (3) audiența selectată reprezintă acei membri care se află la un loc în funcție de un scop comun, dar nu sunt solidari între ei sau cu punctul de vedere al vorbitorului; vorbitorul trebuie să urmărească impresionarea, persuadarea și direcționarea unui astfel de public; (4) audiența concertată reprezintă acei membri uniți de un scop comun și activ, solidari în interes și urmărind o activitate reciprocă, dar la care nu există o diviziune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al doilea în discurs, de menținerea atenției și interesului acestei audiențe; (3) audiența selectată reprezintă acei membri care se află la un loc în funcție de un scop comun, dar nu sunt solidari între ei sau cu punctul de vedere al vorbitorului; vorbitorul trebuie să urmărească impresionarea, persuadarea și direcționarea unui astfel de public; (4) audiența concertată reprezintă acei membri uniți de un scop comun și activ, solidari în interes și urmărind o activitate reciprocă, dar la care nu există o diviziune clară
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
organizației în comunicarea eficientă și managementul conflictului; un avantaj al organizării de tip problemă-soluție este problematizarea - oferirea de situații-problemă auditoriului, acesta din urmă fiind pus în ipostaza de a încerca să găsească o soluție înainte de a cunoaște soluția oferită de vorbitor). Unii autori indică și secvența motivantă, introdusă în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca având, de asemenea, un pattern de tip problemă-soluție; aceasta presupune cinci pași: atenția (vorbitorul atrage atenția asupra subiectului), nevoia (vorbitorul dezvoltă nevoia de schimbare în legătură cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
încerca să găsească o soluție înainte de a cunoaște soluția oferită de vorbitor). Unii autori indică și secvența motivantă, introdusă în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca având, de asemenea, un pattern de tip problemă-soluție; aceasta presupune cinci pași: atenția (vorbitorul atrage atenția asupra subiectului), nevoia (vorbitorul dezvoltă nevoia de schimbare în legătură cu nevoile audienței; aici apare dezvoltarea problemei), satisfacția (vorbitorul prezintă propriile soluții și arată cum rezolvă acestea nevoile menționate), vizualizarea (vorbitorul arată ce rezultă atunci când soluția are efecte) și acțiunea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a cunoaște soluția oferită de vorbitor). Unii autori indică și secvența motivantă, introdusă în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca având, de asemenea, un pattern de tip problemă-soluție; aceasta presupune cinci pași: atenția (vorbitorul atrage atenția asupra subiectului), nevoia (vorbitorul dezvoltă nevoia de schimbare în legătură cu nevoile audienței; aici apare dezvoltarea problemei), satisfacția (vorbitorul prezintă propriile soluții și arată cum rezolvă acestea nevoile menționate), vizualizarea (vorbitorul arată ce rezultă atunci când soluția are efecte) și acțiunea (vorbitorul indică ce tip de acțiune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca având, de asemenea, un pattern de tip problemă-soluție; aceasta presupune cinci pași: atenția (vorbitorul atrage atenția asupra subiectului), nevoia (vorbitorul dezvoltă nevoia de schimbare în legătură cu nevoile audienței; aici apare dezvoltarea problemei), satisfacția (vorbitorul prezintă propriile soluții și arată cum rezolvă acestea nevoile menționate), vizualizarea (vorbitorul arată ce rezultă atunci când soluția are efecte) și acțiunea (vorbitorul indică ce tip de acțiune este necesar pentru a aduce schimbarea dorită). Ordonarea după metoda dificultății presupune organizarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pattern de tip problemă-soluție; aceasta presupune cinci pași: atenția (vorbitorul atrage atenția asupra subiectului), nevoia (vorbitorul dezvoltă nevoia de schimbare în legătură cu nevoile audienței; aici apare dezvoltarea problemei), satisfacția (vorbitorul prezintă propriile soluții și arată cum rezolvă acestea nevoile menționate), vizualizarea (vorbitorul arată ce rezultă atunci când soluția are efecte) și acțiunea (vorbitorul indică ce tip de acțiune este necesar pentru a aduce schimbarea dorită). Ordonarea după metoda dificultății presupune organizarea materialului (în special la conținuturile care se înscriu într-o arie tehnică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]