2,754 matches
-
a fostului maestru și acolit de către "Perpendiculari", după un rechizitoriu tragi-comic în care, culme a cinismului imbecil, i se reproșează tocmai faptul că nu se mai limitează, ca înainte, "la contemplarea neutră și senină a unui declin"! Această vînătoare de vrăjitoare, purtată de un consens mediatic, această denunțare virtuoasă și mimetică promovată de elitele suspicioase, proaspăt convertite la "europenism" și la radioasa mondializare liberală, pe lîngă procesul intentat în justiție de asociația "L'Espace du possible", un camping alternativ aprig ironizat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
orizontul de jur împrejur era tot mai roșu, ca un cerc viu de foc ce cotropea cetatea". Wilhelm Temerarul singur, profitând de îmbulzeala ultimului asalt, reușește să se refugieze și să se zăvorască într-un coridor subteran, acolo unde sălășluia vrăjitoarea cetății. Șobolanii pătrund în sala tronului, unde, într-o parodie anticipând, prin pronunțatele contururi distopice, Animal Farm, "un șobolan mai frumos și mai sprinten, cu chip mai arătos și cu uitătură mai semeață", devenit căpetenie ad hoc, proclamă cu emfază
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se gândește, cu fremătătoare anticipație erotică, la vizita apropiată a lui Dinu. Totuși, reveria bachelardiană îi este pulverizată de zgomot: "atunci văzu închegându-se în beznă bulgări și mai compacți de beznă. Unul după altul veneau prin cer ca duhurile vrăjitoarelor". Haita se dezlănțuie apocaliptic: "Cele patruzeci de fiare nocturne se abătuseră în crâncen asalt asupra porții închise". Descrierea acestora pendulează între tonuri luminoase și obscure, creionând un subtil desen în alb-negru: "Erau enormi, și licărul ochilor li se aprindea și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
așadar, care sunt rădăcinile etice ale nuvelei lui Galaction. Totuși, opinez că, dacă naratorul s-ar fi abținut de la fixarea fermă a cadrului epic în registrul diabolicului, farmecul diegezei ar fi sporit. Naratorul introduce în diegeză un vrăjitor (nu o vrăjitoare), pe care-l opune eroului. Faptul este relativ straniu mai ales dacă avem în vedere că, în Malleus Maleficarum (1487),89 celebrul și infamul tratat asupra vrăjitoriei medievale, autorii, călugării dominicani Heinrich Institoris (Kramer) și Jacob Sprenger, susțin că toate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
prozei eliadești, cf. Borbély, 2003: passim. 93 Dacă este să urmăm definițiile lui Calude Lecouteux, între cei doi termeni se poate pune un semn de echivalență; de pildă, în Istria, precizează autorul, "vampirul este numit strigon" (2002: 72), evocând, desigur, vrăjitoarea, dar și strigoiul. 94 De altfel, această modalitate de realizare narativă tinde să plaseze romanul lui Eliade mai aproape de proza secolului al XIX-lea decât de cea a secolului al XX-lea. Aserțiunea mea trebuie corelată cu o observație pertinentă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lăsându-se pradă stomacului. Au uitat cu totul sensurile morții redate în Miorița și Meșterul Manole prin mitul veșnicei întoarceri. Superficialii ironizează și blasfemiază aceste capodopere populare. Împărtășesc atitudinile și gesturile unor sceptici mai noi, cum sunt sataniștii, teozofii, spiritiștii, vrăjitoarele care golesc atât mințile și sufletele oamenilor de valorile culturale durabile, cât și conturile bancare de arginți, pretinși drept mize pe amuletele iscusiților iluzioniști. De parcă experimentele "caritas", escrocii care deposedează de proprietăți bătrâni rămași singuri nu ar fi de ajuns
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în puterea constructivă a științei, cultivată în secolul al XIX-lea și în mare măsură și în cel de al XX-lea secol, se alunecă adesea spre vederile pesimiste dezarmante. Ele îndeamnă pe tot mai mulți suferinzi să se adreseze vrăjitoarelor abile în escrocherii rămase nesancționate chiar și atunci când se pierd nu numai averi, ci și vieți omenești. Apropiate de aceste practici sunt sfaturile unor astroloage pricepute în stabilirea profilurilor spirituale ale unor politicieni, în lansarea unor profeții politice care accentuează
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ai ezoterismului, în materiale publicate on line, Anton Dumitriu (1905-1992), logician și filosof, Virgil Cândea, Florin Mihăescu, Roxana Cristina, Andrei Scrima și alții. Întrucât Guénon a tratat și problema satanismului (adoratori ai diavolului), nu-i putem ignora pe vrăjitorii și vrăjitoarele sau "magicienii negri", luciferienii și alții asemănători, care se autoprezintă în presa audio-video cu situații materiale foarte prospere datorită numeroșilor clienți care vor să scape pe această cale de suferințele psihomorale. O caracteristică a sataniștilor ar fi că ei răstoarnă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
proprie picturii simboliste către teme literare, legende, vise. Burne-Jones are o preferință pentru femeile elfice, les femmes fragiles, o singură pictură ilustrează decisiv o femme fatale, Sidonia von Bork (1860), o guașă inspirată de romanul lui Johann Wilhelm Meinhold, Sidonia vrăjitoarea. O caracteristică pentru pictura simbolistă de factură decorativă a lui Burne-Jones o constituie tendința de a omogeniza tabloul prin utilizarea unei game cromatice restrânse. Astfel, afirmă Rapetti, opoziția între opțiunea simbolistă și cea naturalistă se bazează nu numai pe criteriul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm, Kimon Loghi extrage feeria, depopulându-l de prezențele monstruoase consacrate: zmeii, căpcăunii, vrăjitoarele (Baba Cloanța) etc. Un prinț stă pe malul unui lac, fascinat de apariția unei zâne care iese din apă cu părul plin de flori. Spațiul de basm pe care-l construiește Kimon Loghi este un mic eden floral. În dreapta se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și alte multe denumiri este mătrăguna. Folosită ca afrodisiac, medicament, halucinogen ori chiar ca amuletă, această plantă este cunoscută și apreciată pentru calitățile ei În diferite zone ale țării noastre cât și În alte părți. Dintre toate plantele căutate de vrăjitoare, fete, nu există nici una al cărui ritual să fie mai complex. Tehnica dezgropării ei este mai complexă și mai ciudată și presupune niște rituri foarte vechi și transmise secret. Oricum, virtuțile ei magice par să explice, Într un anume sens
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
zone ale țării. Vom observa că, În general, ceremonialul este identic, cu mici diferențe, În toate zonele țării. Un exemplu Îl avem din zona Maramureșului, unde perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de a fi văzute de cineva. „Meșteroaiele” au grijă să ia cu ele mâncare, ouă binecuvântate, plăcinte, sarmale, țuică. Sosind În pădure, merg direct la planta, căutată de mai Înainte, o dezgroapă cu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
calendarul popular sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Numele de Sânziene are conotații diferite: flori care Înfloresc În această perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de „zână” vine de la „Dziana” sau „Diana”, numele zeiței romane. Sensul de zână se acordă vrăjitoarelor, existând chiar un derivat al acestui cuvânt - „zănatec”, Însemnând bezmetic sau fermecat, posedat de Diana sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil că numele Diana a Înlocuit denumirea locală a unei zeițe autohtone traco getice. În orice caz, la români, este
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de „zână” vine de la „Dziana” sau „Diana”, numele zeiței romane. Sensul de zână se acordă vrăjitoarelor, existând chiar un derivat al acestui cuvânt - „zănatec”, Însemnând bezmetic sau fermecat, posedat de Diana sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil că numele Diana a Înlocuit denumirea locală a unei zeițe autohtone traco getice. În orice caz, la români, este incontestabil arhaismul ritualurilor și credințelor legate de Diana.” Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ar avea un caracter ambivalent. Ele pot fi și crude și din acest motiv nu trebuie să li se pronunțe numele. Sunt numite „drăgaice” sau „iele” sau „frumoase” și se consideră, În general, că sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu În mâini. Fetele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
așa de meșteșugite, Încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul și parcă zboară În văzduh”. Este evident că țopăiturile și salturile, ori săriturile pe verticală imită galopul calului și În același timp, după cum spune Eliade, zborul și dansul vrăjitoarelor (zânelor. Relațiile Între Călușari și zâne sunt ambivalente, dansatorii cer ajutorul Merodiadei sau Doamnei zânelor, dar totodată riscă să devină victimele alaiului ce o Însoțește. „Călușarii imită zborul zânelor, dar În acelși timp Își manifestă solidaritatea cu calul, simbol masculin
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Își manifestă solidaritatea cu calul, simbol masculin și eroic prin excelență”. Perioada În care se manifestă Călușarii este Între Înălțare și Rusalii sau până În ajunul Rusaliilor când ei vizitează satele acompaniați de doi sau trei vioriști, Încercând să vindece victimele vrăjitoarelor. Se crede că În această perioadă, precum și de Sânziene, zânele zboară, cântă și dansează noaptea: Cel mai bine te poți apăra de ele cu usturoi și pelin, adică cu plante magicomedicinale care se află În traista legată de vârful steagului
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de ei, de existența lor simplă, dar atât de plină. Oamenii aceia aveau un lider? Există în film vreun personaj central? Personajul central este chiar echipa de teatru, formată din cinci persoane. Poate mai accentuată este femeia care joacă rolul vrăjitoarei: avea 28 de ani și până la vârsta aceea, după cum spune în film, și-a pierdut soțul și a îngropat doi copii. Trăia singură, luptându-se cu agricultura pe niște dealuri povârnite. Se lupta cu gerurile, cu lupii, dar în fiecare
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pierdut soțul și a îngropat doi copii. Trăia singură, luptându-se cu agricultura pe niște dealuri povârnite. Se lupta cu gerurile, cu lupii, dar în fiecare seară se îmbătrânea, făcându-și riduri pe față cu un tăciune, pentru a deveni vrăjitoarea bătrână din piesă. Exista un îndrumător cultural dintr-o comună alăturată. Un tip de treabă, care nu se amesteca, așa că ei jucau de capul lor, cum simțeau ei. Era o formă de a respinge realitatea, de a trăi mai plin
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
dinafară, puși probabil de către îndrumătorul cultural, care le zisese ce trebuie să spună dacă i-ar fi întrebat cineva pe la concursuri. Nu prea înțelegeau ce doream eu, se tot întrebau ce căutam eu pe acolo. Până într-un târziu, când "vrăjitoarea", femeia aceea lovită de multe necazuri, și-a dat seama că mie chiar îmi păsa de ea și atunci a început să povestească despre viața ei. Nu eram cu camera, dar mi-am dat seama că din acel moment filmul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
unei discipline de fier, secta conspiratoare apare asemenea acestei contra-Biserici, aflată în slujba Răului, pe care o denunță vechile tratate de demonologie. Așa cum în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, pe vremea acelor mari și susținute vînători de vrăjitoare, apariția molimelor, ravagiile furtunilor, distrugerea recoltelor erau atribuite conjurației puse la cale de cei vînduți lui Satan, tot așa manevrele, uneltirile din umbră se consideră a fi la originea celor mai cumplite flageluri din vremurile de azi, războaie, crize, tulburări
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la cale de cei vînduți lui Satan, tot așa manevrele, uneltirile din umbră se consideră a fi la originea celor mai cumplite flageluri din vremurile de azi, războaie, crize, tulburări sociale. Se ajunge la cunoscuta imagine a vrăjitorului sau a vrăjitoarei, așa cum a fost deseori reprodusă de iconografia medievali sau postmedievală obiect ce stîrnește aversiune, spaimă, dar și bătaie de joc -, pe care o regăsim în unele texte acuzatoare datînd din ultimii ani ai secolului al XlX-lea. Astfel, într-o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
franșaise, Paris, 1909; Mgr. Ernest lonin, Pericolul iudeomasonic, Emile-Paul, Paris, 1920, vol. I; sau și Leon de Poncins, Forțele oculte în lumea modernă, Paris, 1943. Pe de altă parte, referitor la apropierile ce se pot face de marile vînători de vrăjitoare din secolul al XVI-lea și al XVII-lea, vezi mai ales Julio Caro Baroja, Vrăjitoarele și lumea lor, Gallimard, Paris, 1973. 16. Vezi Guillaume Bertier de Sauvigny, Un tip de ultraregalist, contele Ferdinand de Bertier și enigma Congregației, Leș
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de Poncins, Forțele oculte în lumea modernă, Paris, 1943. Pe de altă parte, referitor la apropierile ce se pot face de marile vînători de vrăjitoare din secolul al XVI-lea și al XVII-lea, vezi mai ales Julio Caro Baroja, Vrăjitoarele și lumea lor, Gallimard, Paris, 1973. 16. Vezi Guillaume Bertier de Sauvigny, Un tip de ultraregalist, contele Ferdinand de Bertier și enigma Congregației, Leș Presses continentales, Paris, 1948. 17. Este de-a dreptul curios să constați că în perioada revoluționară
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să vorbiți un pic Privirea ta, atâta, mai poate să-l învie, Că pentru boala asta nu-i altă doftorie. Vai zic eu bucuroasă; păi dacă e așa, Să vină să mă vadă de câte ori o vrea! Arnolf (aparte) 535 Spurcată vrăjitoare! Ah! Scorpie mîrșavă! Plăti-ți-ar Domnul mila cu care torni otravă! Agnès Astfel veni la mine și-l vindecai de boală. Acuma, spune singur, făcui vreo greșeală? 540 Aș fi putut rămîne așa nepăsătoare Știind că fără mine sărmanul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]