3,815 matches
-
cred aceasta. 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) (Socrate și Glaucon) Așadar, Glaucon, - am spus - când întâlnești lăudători ai lui Homer, care pretind că acest poet a educat Grecia și că el este vrednic de luat în seamă pentru cine vrea să afle cum să orânduiască problemele omenești și cum să le învețe, care afirmă necesitatea de a-ți trăi întreaga viață potrivit acestui poet, trebuie să-i iubești și să-i admiri, socotindu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau vreunul dintre coechipieri își fac treaba. 17. Minciuna de stat (II) (Republica, 414b-415d) (Socrate și Glaucon) Dar care ar fi oare mijlocul - am spus eu - de a-i face să creadă, dintre acele minciuni necesare despre care vorbeam, una vrednică de tot, mințiți fiind, mai întâi de toate, chiar cârmuitorii înșiși, iar dacă aceasta nu este cu putință, măcar restul cetății? La ce te referi? Nu-i ceva nou, ci e un fel de „poveste feniciană”, petrecută deja în multe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să păstreze neschimbat numărul bărbaților, avându-se în vedere războaiele, bolile și toate cele asemenea, astfel încât cetatea noastră, pe cât posibil, să nu ajungă nici mare, nici mică. Perfect - spuse el. Trebuie, socot, trase lozurile cu iscusință, pentru ca cel prea puțin vrednic să acuze, pentru fiecare căsătorie, soarta, și nu pe magistrați. Chiar așa. Iar tinerilor valoroși în războaie sau aiurea trebuie să li se dea drept cinstire nu numai alte daruri, dar și o mai frecventă ocazie de a avea relații
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sunt comune bărbaților și femeilor. Da. Pe copiii unor părinți valoroși îi vor lua într-o creșă, ducându-i la niște dădace care locuiesc izolat, într-o anumită parte a cetății. Pe cei ieșiți din părinți nevrednici, sau din părinți vrednici, dar născuți cu defecte, îi vor ascunde, cum se și cade, într-un loc tainic și neștiut. Da, dacă e vorba ca neamul paznicilor să rămână curat - zise. Acești magistrați se vor îngriji și de hrană, aducând mamele la creșă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Republica, 499b-499d) (Socrate și Adeimantos) ... Totuși am vorbit, siliți de către adevăr, fiindcă nu va exista nici cetate, nici alcătuire politică desăvârșite, nici bărbat asemănător, înainte ca vreo necesitate să lase, dintr-o întâmplare, asupra acestor puțini filosofi, nu răi, ci vrednici, numiți acum inutili, sarcina de a se ocupa de treburile cetății, fie că ar voi sau nu, iar asupra cetății, sarcina de a li se supune. Sau - înainte ca, dintr-o inspirație divină, să cadă asupra fiilor celor care acum
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cei care au călătorit în străinătate spre a verifica dacă se aude de vreo dispoziție potrivită pentru păzirea legilor și care, socotind că au izbutit în întreprinderea lor s-au întors sănătoși acasă și, fiind supuși examinării, au fost socotiți vrednici să facă parte din acest consiliu. Pe lângă aceștia, fiecare ar trebui să-l aducă cu sine pe un tânăr care să nu aibă mai puțin de treizeci de ani pe care l-a socotit vrednic, prin fire și prin educație
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
supuși examinării, au fost socotiți vrednici să facă parte din acest consiliu. Pe lângă aceștia, fiecare ar trebui să-l aducă cu sine pe un tânăr care să nu aibă mai puțin de treizeci de ani pe care l-a socotit vrednic, prin fire și prin educație, de această funcție, tânăr pe care să-l prezinte și celorlalți membri și, dacă și acelora li se va părea potrivit, să fie acceptat, iar dacă nu, judecata asupra persoanei respective să le rămână ascunsă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
binele cetății trebuie să se afle mai presus de orice. „Oare ai ajuns atât de înțelept încât să nu-ți dai seama că țara este mai presus de tatăl tău, și de mama ta, și de toți străbunii tăi: mai vrednică de respect, mai augustă și mai sfântă?” Putem vorbi aici despre existența unui adevărat cult al cetății. Și acest cult se justifică în ordine logică întrucât cetatea ideală nu este decât reflexul ordinii divine care guvernează Universul. Cetatea lui Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și lipsiți de har, iar cei de soi ales și dăruiți din plin sunt doar o mână?” Indubitabil, aici descoperim o apologie discretă a elitei. Platon reafirmă ideea, ușor paradoxală, că stăpânul cetății este poporul, dar numai încredințând puterea celor vrednici și înțelepți. Elita la care se referă Platon nu e o elită clasică pentru că „nimeni nu e înlăturat de la ele șdemnitățiț nici din pricina sărăciei, nici din pricina slăbiciunii trupului, nici pentru că părinții săi nu sunt oameni de vază”. În viziunea lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cf. Pierre Hadot, Ce este filosofia antică?, Ed. Polirom, Iași, 1997, nota 1, p. 51. Iată ce spune Rousseau: „Când Platon zugrăvește pe omul drept închipuit de el (în cartea primă a Republicii - n.m.), acoperit de toată rușinea crimei și vrednic de toată răsplata pentru virtute, zugrăvește punct cu punct pe Isus Cristos; asemănarea este așa de izbitoare încât toți Părinții Bisericii au simțit-o și nu e cu putință să te înșeli. Trebuie să fii robit de prejudecăți, să fii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să ai inteligența de a te ști folosi. * „Nu este nici o diferență Între irosirile noastre, fie că sînt primitive sau rafinate.” (R.W. Emerson) Totuși, „irosirile” pot căpăta un aspect demn sau, dimpotrivă, unul nedemn sau chiar ilogic: „Gelosul este vrednic de plîns dacă Își petrece viața căutînd un secret a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „Cel care se ceartă cu un bețiv rănește un absent.” (P. Syrus) Desigur, este penibil să-ți pui mintea cu un om pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
N. Iorga) Este unul din rarele cazuri cînd, pentru a salva condiția umană, „sinuciderea” se justifică: sinuciderea era pentru Iuda singurul gest care, prin gravele lui consecințe, putea fi contrapus incalificabilei josnicii a trădării sale. „E mai ușor să pari vrednic de funcția pe care nu ai căpătat-o, decît de cele pe care le Îndeplinești.” (La Rochefoucauld) E mai ușor firește, să Îndreptățești speranțe, să creezi iluzii prin promisiunile făcute, decît să probezi efectiv unele calități sufletești. De aici și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este rău.” (P. Syrus) Înseamnă că acel plan vrea prea mult să demonstreze ceva!... Inteligență/Prostie „Nu este ceva mai frumos, decît să asculți tăcerea unui prost.” (Helmut Qualtinger) Și mai expresiv este Johan Oxenstiern: „Tăcerea Înțeleptului este o modestie vrednică de respect, iar cea a prostului un serviciu pe care Îl face societății”. * „Fiecare prostie găsește pe cineva care să o facă.” (Tennessee Williams) Poate, pentru faptul că fiecare Își găsește, la un moment dat o iluzie În care să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
resimțită nu fără spaimă, dar o spaimă dinainte asumată, nădăjduind nu se știe prea bine ce, dar ceva irevocabil despre care poeta presimte că-i va covârși ființa, dar de care e irezistibil atrasă, ca de singurul lucru cu adevărat vrednic de a fi încercat. Pentru o dată mă aflu, pe un punct, în dezacord cu Valeriu Cristea care în foarte frumoasa lui cronică despre volumul recent al Ilenei Mălăncioiu scrie că poeta nu-și elaborează versurile, ci ele ar porni dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ceea ce el Însuși face din sine.” (I. Kant) Înșelătoria dezonorează, greșeala niciodată. (Pentru că Înșelătoria izvorăște, de regulă, dintr-o intenție deliberată, pe când greșeala are la bază, de obicei, o incompetență de moment.) „Cei mai răi dintre oameni și cei mai vrednici de cea mai mare pedeapsă sunt aceia care Îndrăznesc să-i acuze pe alții de faptele ce li s-ar putea imputa lor Înșiși.” (Isocrate) Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzuttc "Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut" Nu iese fum fără foc. (Tot ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Rareș față de tatăl său ori Ștefan, alăturat damnatului său frate. În schimb, portretul mitropolitului Teoctist nu uzează de corelație, ci înmănunchează doar faptele personajului. Cu gratitudinea discipolului, M. elogiază fapta unui mare cărturar, „învățător al Moldovei” (sintagmă vest-europeană ca structură), „vrednic de cunună”. Este lauda unui cărturar făcută de alt cărturar, căci cronicarul, beneficiar al instrucției („eu, care m-am hrănit cu cuvintele lui duhovnicești ca și cu lapte și am fost învățat de dânsul cu dragoste părintească”), face din necesitatea
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
numeroase publicații editate în Italia. Redactor la revista „Roma” (1921-1931), a înființat și condus anuarul „Studii italiene” (1934-1944). Continuând opera de pionierat a lui Ramiro Ortiz, M. a conferit studiilor românești de istoria culturii și civilizației italiene un statut academic vrednic de respect. Spre deosebire de lucrările predecesorului său, cercetările lui M. cuprind și operele unor scriitori importanți din secolul al XX-lea - de pildă, Luigi Pirandello, Gabriele D’Annunzio, Giovanni Papini sau Massimo Bontempelli. El tinde să realizeze astfel o secțiune prin
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Pușkin, Basme, București, 1953; Katona József, Bánk Bán, București, 1953; Balade populare ruse, pref. Fl. Caloianu, București, 1954; Molière, Nechibzuitul sau Boroboațele, în Molière, Opere, I, București, 1955; M.I. Lermontov, Cântecul despre țarul Ivan Vasilievici, despre tânărul opricinic și despre vrednicul neguțător Kalașnikov, București, 1957; A.S. Griboedov, Prea multă minte strică, București, 1957; Li-Tai-Pe, Din cântecele lui..., București, 1957; Cântecul Nibelungilor, pref. Edgar Papu, București, 1958; Cântece bătrâne și povești în versuri. Din limba rusă, cu ilustrații de Demian, București, [1967
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
rămâne sufletul afară” (Fereastră). În genere „orbitele” ar sugera interiorizările, introspecțiile, iar „ferestrele” - deschideri spre lumea din afară. Într-o suită de versuri albe, I. se vrea un martor sever al veacului „de cretă”, schițând necruțător, printr-un cristalin „tulbure, vrednic de ars”, siluete cu „șira spinării restaurată”, impregnate de „gustul dulceag al narcozei” și vorbind „limba de lemn a turmei”, totul ca o „prelungire a mâinii inerte slăvind” nimicnicia. Criticii au semnalat ecouri argheziene într-un soi de psalmi, denumiți
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
sunt liberi s)-si urmeze linia proprie, care, firește, poate s) reflecte atât bună, cât și proastă lor putere de decizie, atât temerile lor imaginare, cât și pe cele realiste, atât obiectivele lor mai puțin nobile, cât și pe cele vrednice de laud). Liderii de alianț) nu sunt scutiți de constrângeri. Principalele constrângeri iau, cu toate acestea, naștere în urmă acțiunii principalului adversar, si nu din cea a propriilor asociați. III Nici Statele Unite, și nici Uniunea Sovietic) nu trebuie s) se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
bărbați judecă, în prezența ei, o tânără Magdalenă de care unii dintre ei beneficiaseră. Ideea structurantă a scrierii e cuprinsă în pledoaria în spirit evanghelic pentru înțelegere și iertare. De cu totul alt tip e Papucii lui Mahmud, o povestire vrednică, de fapt, de Viețile sfinților. Participant, ca soldat, la Războiul pentru Independență, pantofarul Savu ucide, fără motiv, un turc. Chinuit după aceea de remușcări, nu-și găsește liniștea până nu se spovedește unui pustnic. Acesta îi dă drept canon să
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
revistei „Orizont”, M. practică de ani și ani gazetăria literară, recenzia, cronica, interviul, dar îndărătul preocupărilor pentru actualitate rămâne preocuparea teoretizantă. El este unul dintre cei trei-patru „doctrinari” ai generației ’80 (alături de Ion Bogdan Lefter, Radu G. Țeposu, Ioan Buduca), vrednic comentator al congenerilor, însă pasiunile literare îi sunt cu mult mai cuprinzătoare. Debutul său editorial era așteptat cu mult interes de critica de întâmpinare. În loc să alcătuiască o culegere de cronici, autorul a preferat - în De veghe în oglindă - ușa principală
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
lui Marin Sorescu, este însoțit de o prefață succintă dar densă, vădind familiarizarea îndelungată și de profunzime cu opera autorului. Singurele carențe pot fi considerate modificările prozodice, nu totdeauna inevitabile, și înlocuirea ambiguității polisemice printr-o limpezime logică prea netă. Vrednică de subliniat este și contribuția sa fundamentală la alcătuirea unei masive antologii a poeziei românești, apărută în 1989. Temeinic susținută documentar, prefața la secțiunea de poezie contemporană expune cu pertinență fazele și diversele orientări care au marcat dezvoltarea creației poetice
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
viitorimii) un model voievodal, un construct atent elaborat, atins de aripa perfecțiunii. Faptele selectate - tipăriturile, școala, lăcașul de cult - aparțin ctitoriei spirituale și se supun prestației spre „folosul de obște”. Calitățile incluse în obligatoriul portret („Căci Măriia-ta ești cu daruri vrednice împodobit și ai îngrijit de această țară cu o așa adâncă pricepere și înaltă priveghere, în atâta blândețe și răbdare, pornită din sufletească dragoste ce li porți, încă eu poci să dau chezășie că politiia luminată și plină de bunătate
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
predestinat, de întemeiere și dezvoltare a învățământului național. Anaforaua Eforiei din 24 martie 1818, aprobată de domnitorul Ioan Gheorghe Caragea, consfințește deschiderea în august a primei școli superioare românești, în localul de la „Sf. Sava”. Într-o Înștiințare. De toată cinstea vrednică tinerime (1818), L. expune un program de studii în patru trepte, cea superioară incluzând dreptul și filosofia, iar teologia studiindu-se separat. Dând prioritate unor discipline ca limba română, matematica, istoria națională, introdusă pentru prima dată ca obiect de studiu
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]