3,544 matches
-
nu o împiedică să aibă cea mai mare importanță în practică, pentru a ști ce tip de sistem de gîndire confiscă viața religioasă imediată, impunîndu-i schemele sale" (Sociologia religiei, p.188). După o sută de ani, mulți consideră opera lui Weber "depășită". Probabil sunt dintre cei care consideră depășită însăși religia. După părerea mea, nimeni nu l-a egalat încă, nici printre specialiștii de astăzi. Într-un sistem religios, el vede o ordine implicită, care amprentează puternic viața economico-socială. Titlul generic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
religiilor mondiale, reunind toate inegalabilele sale studii de sociologia religiilor. La o sută de ani, i se cuvine o omagiere pe cinste, fiind de o importanță covîrșitoare. Știu că unora li se va părea că exagerez, dar eu cred că Weber, mergînd la esențe, găsește un principiu explicativ al lumii. El rezultă dintr-o analiză combinatorie cu totul specială a eticii, economiei, sociologiei și istoriei religiilor, printr-o alchimizare perfectă, principiu foarte prolific și în actualitate. Ca și Heidegger prin filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pentru a mă ocupa de ceva anume. Aceasta ar fi fenomenologia, explicată așa, mai naiv, surprinderea fenomenului. Sloganul fenomenologiei e "Către lucrurile însele !". Spre deosebire de empirism, ea nu are neapărat nevoie de experiență. Ei bine, în opinia mea, ceea ce face Max Weber e tot o fenomenologie, anume una a ideilor și credințelor religioase. Weber a remarcat faptul că fiecare religie implică inclusiv o luare de poziție practică asupra lumii, care determină o anumită conduită în viață, un anumit mod de comportament economic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
așa, mai naiv, surprinderea fenomenului. Sloganul fenomenologiei e "Către lucrurile însele !". Spre deosebire de empirism, ea nu are neapărat nevoie de experiență. Ei bine, în opinia mea, ceea ce face Max Weber e tot o fenomenologie, anume una a ideilor și credințelor religioase. Weber a remarcat faptul că fiecare religie implică inclusiv o luare de poziție practică asupra lumii, care determină o anumită conduită în viață, un anumit mod de comportament economic. Opera lui Weber este un model de analiză a modului de formare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o fenomenologie, anume una a ideilor și credințelor religioase. Weber a remarcat faptul că fiecare religie implică inclusiv o luare de poziție practică asupra lumii, care determină o anumită conduită în viață, un anumit mod de comportament economic. Opera lui Weber este un model de analiză a modului de formare și funcționare a unor mentalități la scara unei civilizații. Este o operă majoră din punctul de vedere al cunoașterii religiilor, sociologiei, antropologiei și economiei. Ea relevă o putere de sinteză și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ființe imaginare fabricate inconștient de societate ca instrumente de control asupra gîndurilor și comportamentelor indivizilor. Această teorie nu reușește să explice conștiința de tip religios, nici creativitatea sa morală, cum nu explică nici "detașarea" socială a acestei conștiințe. În schimb, Weber și școala germană nu judecă, ci respectă credințele, încercînd să le analizeze efectele în imanent. La el, fenomenologia devine ontologie. 5.2. PROTESTANTISM ȘI CONFUCIANISM În aceste vremuri ale așa-zisei globalizări, cînd planeta basculează pe propria-i axă, mi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a devenit Comitetul Central al Partidului Comunist. Încă puțin și tovarășii devin cu adevărat niște mandarini confucianiști. Cum spunea sinologul Paul Pelliot, "poporul chinez este cel mai pozitiv din lume, cel mai puțin înclinat către reverie", tenace și pragmatic. Max Weber făcea o paralelă între raționalismul confucianist și puritanismul protestant. Nivelul de raționalitate se recunoaște, înainte de toate, după două criterii legate intim între ele. Primul îl reprezintă gradul în care religia respectivă a renunțat la magie, al doilea fiind relația sa
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Humanitas, București, 2006 * Voegelin Eric, Religii politice, Humanitas, București, 2010 * Zimmer Heinrich, Filosofiile Indiei, Humanitas, București, 2012; * Zimmer Heinrich, Regele și cadavrul, Humanitas, București, 2013; * Zuckerman Ethan, Rewire: Digital Cosmopolitans in the Age of Connection, W.W. Norton & Company, 2013; * Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București, 2003; * Weber Max, Confucianisme et taoisme, Gallimard, Paris, 2010; * Weber Max, Hinduisme et bouddhisme, Flammarion, Paris, 2003; * Weischedel Wilhelm, Pe scara din dos a filosofiei, Humanitas, București, 2012; * Whitehead Alfred North, Science
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Zimmer Heinrich, Filosofiile Indiei, Humanitas, București, 2012; * Zimmer Heinrich, Regele și cadavrul, Humanitas, București, 2013; * Zuckerman Ethan, Rewire: Digital Cosmopolitans in the Age of Connection, W.W. Norton & Company, 2013; * Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București, 2003; * Weber Max, Confucianisme et taoisme, Gallimard, Paris, 2010; * Weber Max, Hinduisme et bouddhisme, Flammarion, Paris, 2003; * Weischedel Wilhelm, Pe scara din dos a filosofiei, Humanitas, București, 2012; * Whitehead Alfred North, Science and Modern World, Free Press, NewYork,1967; * Wilber Ken, Sex
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Heinrich, Regele și cadavrul, Humanitas, București, 2013; * Zuckerman Ethan, Rewire: Digital Cosmopolitans in the Age of Connection, W.W. Norton & Company, 2013; * Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București, 2003; * Weber Max, Confucianisme et taoisme, Gallimard, Paris, 2010; * Weber Max, Hinduisme et bouddhisme, Flammarion, Paris, 2003; * Weischedel Wilhelm, Pe scara din dos a filosofiei, Humanitas, București, 2012; * Whitehead Alfred North, Science and Modern World, Free Press, NewYork,1967; * Wilber Ken, Sex, Ecology and Spirituality: The Spirit of Evolution, Shambbala
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
7. GLOBALIZAREA PIEȚELOR FINANCIARE ȘI 183 SUVERANITATEA NAȚIONALĂ 183 4.7.1. Globalizarea piețelor financiare este o evoluție inconturnabilă 184 4.7.2. Guvernele în pierdere de suveranitate privind politicile economice 187 5. ORIENT ȘI OCCIDENT 190 5.1. MAX WEBER ȘI "CULTURILE PĂCATULUI" ? 196 5.2. PROTESTANTISM ȘI CONFUCIANISM 201 5.3. ISLAMUL ȘI DEMOCRAȚIA 204 5.3.1. Siriranul 207 5.3.2. Cutia Pandorei 210 5.4. LOVITURĂ GLOBALĂ 212 5.5. NOUL NORMAL 215 5.6. TREI
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
valabil și pentru noi, cortegiul necredincioșilor. Note BIBLIOGRAFIE Aiken, Lisa, Why me, God? A Jewish Guide for Coping with Suffering, N.J., Jason Aronson, Londra/Northvale, 1996. Amato, A. Joseph, cu colaborarea lui Monge, David, Victims and Values, pref. de Eugen Weber, Greenwood Press, Londra, 1990. Amishai-Maisels, Ziva, ""Faith, Ethics and the Holocaust". Christological Symbolism of the Holocaust", Holocaust and Genocide Studies 3 (4), 1988, pp. 457-481. Anderson, Benedict, L'Imaginaire national. Réflexions sur l'origine et l'essor du nationalisme, trad
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cineva care se află în cauză"(1-6). Ulterior, economistul francez Jules Dupuit utiliza în mod explicit ideea de utilitate descrescătoare referitoare la un volum dat de bunuri, într-o analiză privind prețul optim. Pe de altă parte, psihologii germani Ernst Weber și Gustav Fechner au elaborat un set de legi psihologice fondate pe ipoteza că dorințele sufletești ar putea fi cuantificate. Astfel, ei enunță o "lege fundamentală", conform căreia capacitatea unui individ de a percepe creșterea unui stimul oarecare la care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
un stabiliment, numit bancă, în care se poate cîștiga speculînd diferența dintre dobînda activă și dobînda pasivă (vezi Werner Sombart Evreii și capitalismul). Apoi, protestanții au generalizat împrumuturile cu dobîndă sau camătă și sistemul bancar a prins contur (vezi Max Weber Etica protestantă și spiritul capitalismului). O altă instituție cu o contribuție decisivă la îndepărtarea economiei de realitate este bursa, unde peste 90% din tranzacții au caracter speculativ. Oamenii au constatat că pot să se îmbogățească și fără muncă, inventînd tot
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Ar fi interesantă o analiză a raporturilor de idei din epocă. Cum se raporta școala critică la celelalte școli de gîndire existente, la ideile unor liberali celebri, precum Friedrich von Hayek și Ludwig von Mises, ale unor sociologi, precum Max Weber și Werner Sombart, la ideile socialiste și comuniste, la cele naziste (aici, prin forța lucrurilor, avem cîteva explicații)? De fapt, știm că Școala critică tocmai de aceea era critică, pentru că ea critica totul, și capitalismul, și na-zismul, și comunismul, orice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a dat mai puțin decît alte mari culturi, decît cea franceză bunăoară, dacă ar fi să ne referim doar la un F. List, W. Eucken, W. Ropke, L. Erhard, toți corifeii școlii istorice, sau de ce nu? K.Marx sau M. Weber. Chiar la acești autori din Școala critică, se pot găsi reflexii economice mai mult decît interesante. S-a spus că economiștii scriu sub specie temporis, sub presiunea timpului și a evenimentelor. Acesta nu e neapărat un motiv de laudă și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Declin occidental și asediu islamic, Humanitas, București, 2006; Vernon Raymond, Sovereignty at bay, Basic books, New York, 1971; Verlet Loup, Cufărul lui Newton, Nemira, București, 2007; Villalba Dokusho, Zen. Calea către A FI în era globalizării, Editura Elena Francisc, București, 2009; Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București, 1993; Weinstein Michael M. (ed), Globalization: What's new?, Columbia University Press, 2005; Weyer Robert van de, Islamul și Occidentul, Alfa, București, 2001; Wilber Ken, A theory of everithing: An integral vision
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
14. Evans-Pritchard, op. cit., pp. 137-138, 144-145. 15. John Berger, Ways of Seeing, British Broadcasting Corporation/Penguin Books, Londra, 1972, pp. 131-148. 16. Daniel Bell, op. cit., p. 33. 17. Lucrețiu, De rerum natura, cartea a II-a, vv. 1-14. 18. Max Weber, „Le métier et la vocation de savant”, în Le savant et le politique, UGE, Paris, 1959, p. 70. 19. Louis Dumont, Homo aequalis, Gallimard, Paris, 1977; Paul Dumouchel, „L’ambivalence de la rareté”, în Paul Dumouchel, Jean-Pierre Dupuy, L’enfer des
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
voi opri, în special, asupra unor părți mai fragile ale lucrării și a modului în care ele ar putea eventual afecta rezultatele analizei Monicăi Heintz. În ciuda discursului despre mentalități și cultură m-a surprins lipsa de apel la teoriile modernizării (Weber, Inglehart etc.), neomodernizării (Sztompka) și postmodernizării (Giddens, Beck, Lash etc.). Este adevărat însă că elemente ale discuției respective apar uneori în prim-plan îndeosebi prin invocarea ierarhiilor de tip tradițional: „în România, autoritatea e dată de vechime și vârstă” (p.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în clase antagoniste. În prezent, statul se afirmă, din punct de vedere sociologic, ca o colectivitate umană bazată pe raporturi de cetățenie și dotată, în mod legitim, cu instituții de guvernare specializate, care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
umană bazată pe raporturi de cetățenie și dotată, în mod legitim, cu instituții de guvernare specializate, care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea, autoritatea și forța statului. Elementele care indică existența unui stat sunt
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a acestei puteri (în conformitate cu legile statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în clase antagoniste. În prezent, statul se afirmă, din punct de vedere sociologic, ca o colectivitate umană bazată pe raporturi de cetățenie și dotată, în mod legitim, cu instituții de guvernare specializate, care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
umană bazată pe raporturi de cetățenie și dotată, în mod legitim, cu instituții de guvernare specializate, care au un caracter impersonal și permanent. Max Weber pune accentul pe dominație, subordonare, autoritate și forță sau putere<footnote A se vedea, M. Weber, Economie et société, vol. I, Plon, Paris, 1971, p. 229. footnote>. Ceea ce dă conținut și consistență statului este aparatul său birocratic, care are rolul de a impune dominația, subordonarea, autoritatea și forța statului. Elementele care indică existența unui stat sunt
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
a acestei puteri (în conformitate cu legile statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția (dominația este acceptată de populație ca un obicei intrat în conștiința publică); legală (populația se supune ordinelor și legilor adoptate de autoritățile
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]