2,051 matches
-
încercat zadarnic să o croiască niște înfiebîntați în țară - acești prooroci mincinoși ne-au obligat să o îmbrăcăm fără cîrctire. Chiar dacă este pocnită pe la toate încheieturile iar flendu- rile curg din ea, nemernicii și lichelele, în continuare ne îndobitocesc cu zel că aceasta ne-a dat-o destinul! Faptul că în cultura română nu există un cuvînt scris despre aceste tăblițe de plumb deși unii știau de existența lor în urmă cu 135 de ani, dovedește spaima pe care o trăiesc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
era să copieze documente juridice. Așa a ajuns să completeze un folio mare de 344 de pagini. Pe lîngă pasiunea pentru antichitățile britanice, el a dobîndit un viu interes și pentru studiul heraldicii, matematicii, astronomiei, muzicii și metafizicii, vorbind cu zel despre Paracelsus sau Galen ori Hipocrate (după relatările lui James Thistlethwaite, care l-a asociat pe Chatterton în acest sens cu un "empiric modern"; Wilson 1869: 291), și a început să scrie pentru reviste profesioniste (Cary 1846: 392, 394; Gregory
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Dintre textele semnificative sunt de amintit baladele Ilinca Șandrului, Niculca, Aga Bălăceanu, Cântecul lui Păun haiducul, Cântecul lui Săcală. Fără să îl menționeze în calitate de principal coautor, Gr. G. Tocilescu se rezumă să facă o „specială mențiune”, în care îi laudă „zelul și aptitudinea desfășurate în culegerea și rânduirea materialelor”. Prețioase relatări despre anchete și despre relațiile dintre ei dă Ț. în scrisorile adresate lui Artur Gorovei. SCRIERI: Din trecutul nostru, Focșani, 1903; Din trecutul nostru. Stejarul de la Carpat, Focșani, 1904; La
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
n-aș pune totul pe seama Securității. În ce sens? În Securitate erau oameni dispuși să execute directivele Partidului, dar Partidul era creierul care dispunea toate treburile ăstea, și securiștii erau mai mult sau mai puțin naivi care, cu exces de zel sau din convingere, săvârșeau fapte inumane. Eu vă mulțumesc mult. Cam asta este. Cu plăcere... Viorel Opreanutc "Viorel Opreanu" S-a născut pe 22 martie 1927, În comuna Roșcani, județul Hunedoara. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. Profesia: muncitor. A
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a prezentat-o Genoiu. Ulterior, numărul a fost „ajustat”, dar în esență a rămas tot bălțat și encomiastic. Ciudat, în loc să aibă remușcări, pe Genoiu această tragere de mînecă îl amuză. Lucrul e cu atît mai trist, cu cît excesul de zel înseamnă, în acest caz, lipsă de gust. *Revista italiană „Expresso” (febr. ’83) consideră regimul din România unul „dintre cele mai arhaice”, din cauza prezenței la conducerea țării a unui „clan”. Aflu, totodată, că BBC și „Europa liberă” ar fi anunțat dejucarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de Ion-Bogdan Băluță, primul-secretar al județului: „Luminile lui August, luminile gloriosului partid”. Tot pe fontă galbenă - sumarul și un fotomontaj. În interior, pe fiecare pagină, sus, un ștraif cu „realizările” în diverse domenii, iar la capete stema județului. De atîta zel (foto)grafic nu se mai disting articolele, care, la drept vorbind, nici nu merită să se distingă, fiindcă au un caracter exclusiv propagandistic! *Mă apăr tot mai stîngaci de reproșul (îndesit) că n-am făcut nimic pînă acum. Ideea (sper
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trăda atunci cînd trenul va trece prin dreptul cantonului, de unde se vede strada „Bunicilor”!... *Aștept intens ca Nicu, pe care l-am rugat să urmărească afișarea rezultatelor, să-mi spună doar atît: „Veste bună, împărate!” „împăratul” de la 21 mai... *Degeaba zelul: fumul rugăciunilor mele nu s a înălțat! și doar, vorba Psalmistului, „nu s-a mîndrit inima mea, nici nu s-au înălțat ochii mei, nici n-am umblat după lucruri mari, nici după lucruri mai presus de mine”. Sau, poate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Amărîții, fac ceea ce li se cere fără nici o măsură de protecție... estetică. Ei sînt precum cei ce „cad” sau acceptă să fie de serviciu în zilele și nopțile în care pentru restul e sărbătoare. Sînt „sacrificați”, sau, din exces de zel, se „sacrifică”. Care-i psihologia lor? Ce e „sentiment al datoriei” și ce e interes de alt ordin? Mobilul e vanitatea. Una-două apariții pe an, în contexte politice, despăgubesc pentru luni de anonimat și repetate amînări redacționale. Odată ce și-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de a se menține într-o atitudine, atît față de sistem, cît și față de persoane. Scurtele sale momente de auten ticitate, lirice, dispar în fața primei sugestii de a se revizui. Lucru mai grav, și pentru mine de neînțeles, îl cuprinde un zel invers: defaimă ceea ce a lăudat, laudă ceea ce a criticat. Totuși, în ciuda unor atari contradicții, trebuie să remarc că e singurul de aci la care reflecția politică, filosofică, estetică atinge, în momente precum cel amintit, pragul dramatismului. *Ședință pentru caracterizarea celor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu dispreț. E una din multele atitudini cu care m-a deprins liceul militar, unde pîrîcioșii primeau ce meritau: o bătaie bună, bazată pe un atac-surpriză, nocturn, cu pătura-n cap. Succesorii lor maturi, „turnătorii”, sînt abominabili prin excesul de zel și prin meschinărie. Întotdeauna, între răul pe care-l fac și plata pe care o primesc e, cred, o mare disproporție. „Iudele” își vînd victimele pe (aproape) nimic. Numai Iisus îi poate privi cu detașare. Un om: nu! Din cîte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În casa lui nu se vorbește românește. Îl foarfecă pe ăla și pe ăla? Să termine și să pună mîna să muncească!” Provocat de afirmațiile sale, i am pus cîteva întrebări: dacă e solidar (tipul a făcut cîndva exces de zel) cu toate perioadele trecutului său?, cum se simte eticismul lui în realitatea imediată?, ce înseamnă „a ataca politica partidului”? etc. L-am răcit puțin. Din tot ce a îndrugat după asta, am reținut doar o exprimare comică („în timp unora
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după ce atinge pragul de sus al indignării e ca și cum a-i încerca să descrii din interior un turbion. La ieșire, încă un motiv de contrariere: pe peretele din fața bucătăriei era atîrnat din nou (lipsise o vreme) portretul „Tovarășului”! Exces de zel? M-am simțit nu numai nedumerit, ci și jignit, cu atît mai mult cu cît el îmi cunoaște opiniile politice! *Două femei de la „spații verzi” tund de zor arbuștii din parc. îmi vin în minte versurile lui Coșbuc („Din codru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lacul din apropiere), două nepoate ale acestuia (una pictoriță excentrică și colaboraționistă, femeie slobodă la gură; alta casnică, econoamă și severă), un avocat arivist (fost iubit al celei din urmă și actual amant al pictoriței), un polițist apolitic, executant fără zel al ordinelor date de superiori și prevenitor cu cei vizați (respectiv bătrînul și soțul nepoatei casnice, inginer și comunist), în locuința cărora vine adesea ca oaspete. Piesa „curge” datorită dialogului viu dintre cele șase sau șapte personaje care reprezintă tot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în ultima clipă să ia cuvîntul. După aceea cred că s-a speriat de „piatra” pe care a aruncat-o. Și, cum are obiceiul să-și facă fantome din vorbele și gesturile celor cu care se înfruntă, a depus un zel neobișnuit să mi ți-l „lucreze” pe G. în diverse medii: i-a reactivat pe cei nemulțumiți de acesta, l-a cultivat ceva mai insistent pe Gheorghe Baltă, și l-a apropiat pe Bălțătescu, a îndesit ocaziile de a vorbi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
copilăriei, constituindu-se Într-o „Colecție de prestigiu european”, cum afirma și profesorul universitar de la Düsseldorf, despre care am amintit. 117 Că Ion Irimescu este un mare talent, nu mă Îndoiesc o clipă. Ca și Ion Jalea, lucrează cu același zel la o vârstă Înaintată. Maria Mihăescu Își cunoaște aptitudinile artistice, s-a dovedit modestă prin propriile afirmații. 118 Mama mea, grav bolnavă, avea să se mai chinuiască până În 3 martie 1977, când a trecut la cele veșnice. și-a găsit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
neuitat! 827 SMÂNTÂNESCU, Dan347 1 8 oct. 1972, București Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, În urma vizitei ce mi-ați făcut la Conservator, am apreciat interesul Dv. deosebit pentru tot ce reprezintă valori documentare legate de Fălticeni și Suceava. M-a impresionat zelul Dv. fierbinte, motiv pentru care vă reamintesc că mi-ați promis a-mi comunica urgent dacă achiziționați au ba, cele 2 tablouri de Aurel Băeșu despre care am vorbit. Solicit pentru fiecare câte 5000 (cinci mii lei), f. ieftine deoarece
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fusese apărat principiul „sacrosanct” al proprietății!... În miez de noapte, când mă chinuia insomnia, stăteam mult de vorbă cu el, În gând. De-a lungul istoriei, mulți și-au pus masca atașamentului sincer față de o cauză, au practicat excesul de zel și astfel... au continuat să apară noi Valjeani, pentru că toate acestea țin de condiția umană. 406 Todirel Tatos se trăgea dintr-o onorabilă familie fălticeneană. Bunicul său fusese deputat În Divanul Ad-hoc și a avut moșie la Hârtop. Tatăl, Davidel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mele aflate la noul Muzeu, ca să pot trimite și cele care lipsesc din 82 câte am publicat, afară de reviste. Ce mai este cu „Ulița Rădășenilor”? Cruță-te, dragă domnule Dimitriu, că orașul Flt. și Țara are nevoie de priceperea și zelul matale! Dacă-i vezi pe d-nii Moscaliuc - senior și junior (ambii par tineri, că nu-i pot deosebi) salutați-i din parte mi. Ai mei Vă trimit complimente. Omagiile mele doamnei și matale cele mai bune și sincere urări de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
viața culturală a noastră și m-au solicitat și pe mine și pe Schweitzer-Cumpăna. 520 La sugestia subsemnatului. 521 Îndemnurile date de mine conducerii muzeului, nu au deranjat, la Început de drum. Abia pe urmă, această conducere a văzut În zelul cu care căutam și strângeam noi relații, un element ce-o punea În inferioritate. Incompetența, comoditatea, lipsa unui ideal spiritual, au generat boicotul, au canalizat ura Întregului colectiv Împotriva noastră, cei de la „Galerie”. 522 În ziarul „Secera și Ciocanul” cerut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sunt Încredințat, că, dat fiind talentul matale excepțional de organizator, Muzeul pentru lit. și artă, va avea alt aspect, decât cel cu urșii, 934 În care cărțile zăceau În beci. Mulțumesc, atât matale cât și d-lui Prof. Popa - pentru zelul, cu care lucrați la Monografia modestei mele persoane. și acum la chestiunile puse de mata! Blutrache este „răzbunarea sângelui”, recte vendetta, care există și azi În Italia de Sud și nimic n-o poate face să dispară. Cel care a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
necesar, Îi voi scrie și cred că nu mă va refuza. Timp are destul, căci lecții nu mai dă de 20 ani, scrie el. și dl. Prof. Popa mi-a scris, deși extrem de ocupat. Îi prețuiesc cu atât mai mult zelul, cu care se dedică unei lucrări, cam ingrate. Îmi pare rău de d. T. Tatos și sper, că atunci când veți primi această a mea misivă, va fi sănătos. Dacă-l vezi mata, arată-i și din parte-mi urări de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
idei, interesant este cum ați reușit să acaparați și mass-media ziare, reviste, radioteleviziune care practică pentru domnia voastră un cult al personalității care are foarte puțin în comun cu democrația. Revista Flacăra, condusă de Adrian Păunescu, vă servește cu credință și zel. Împreună cu el, o pleiadă de artiști fabricați peste noapte vă închină ode, imnuri, vă ridică statui și busturi în bronz, cu aer comemorativ, e drept, dar nu are importanță. Poporul ar dori în schimbul acestei propagande ieftine mai multe informații despre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a fost femeie de serviciu, spălătoreasă în prezent pensionară. Am o soră membră naivă de partid, blândă și cinstită. V-am spus toate astea ca să vă reamintesc că am origine socială sănătoasă, deși asta nu se mai poartă cu atâta zel, ca prin anii copilăriei mele pe care mi-am petrecut-o în Oltenia și în Banat în anii de după război, în mizerie și foamete. Apoi, m-am înfruptat din anii de democrație populară ținând în stânga felia de pâine cu marmeladă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a României au fost, pe drept, subliniate. Nu puțini și-au exprimat regretul (nu și surpriza) că nu fusese primit la Academie. Unii l-au comparat cu cărturari de origine evreiască (Tiktin, Șăineanu, Gaster) care slujiseră, la timpul lor, cu zel și har, cultura română. Nu știu câtă valoare au aceste constelații, nici ce tip de nostalgie sau remușcări sau marginalizări etnice codifică asocierile, cert este că, spre deosebire de predecesori, Z. Ornea nu a părăsit România, deși ar fi avut destule motive s-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
impus anumite restricții. Ceea ce a îngăduit cenzura sălbatică să apară în presă afară de ziua întâi-sunt numai frânturi incoerente și neesențiale din mărturii și pledoarii. Cât privește ordonanța definitivă și rechizitoriul, s-au bucurat de cea mai largă publicitate, iar prin zelul și dărnicia Ministerului de Interne sau răspândit broșuri galbene, pline de venin, până în cel din urmă sat. Tipărind această carte, nu avem intenția să convingem neamul românesc de nevinovăția lui Corneliu Codreanu. Adevărul, cu toate opreliștile lui oficiale, a pătruns
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]