3,844 matches
-
sic], dos. 124v: "Lucrezia et Iacopa di Giovanni de Antonio Rinaldeschi nacque a dì primo, hore 15" [Lucrezia și Iacopa fiica lui Giovanni fiul lui Antonio Rinaldeschi a fost născută pe întâi, la ora a cincisprezecea]) și un depozit de zestre a fost înregistrat la Fondul de Zestre, care până la maturitate valora 364 de florini, o sumă cu mult sub media post-1480 de 739 de florini; vezi ASF, Monte, 3747, dos. 163, unde este notat că a murit în 1499 și
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Giovanni de Antonio Rinaldeschi nacque a dì primo, hore 15" [Lucrezia și Iacopa fiica lui Giovanni fiul lui Antonio Rinaldeschi a fost născută pe întâi, la ora a cincisprezecea]) și un depozit de zestre a fost înregistrat la Fondul de Zestre, care până la maturitate valora 364 de florini, o sumă cu mult sub media post-1480 de 739 de florini; vezi ASF, Monte, 3747, dos. 163, unde este notat că a murit în 1499 și compară cu A. Molho, Marriage Alliances în
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mult sub media post-1480 de 739 de florini; vezi ASF, Monte, 3747, dos. 163, unde este notat că a murit în 1499 și compară cu A. Molho, Marriage Alliances în Lațe Medieval Florence (Cambridge, Mass., 1994), 157. Despre Fondul de Zestre vezi documentul de mai jos. 50 Moartea a fost înregistrată în ASF, Ufficiali della Grascia, "Libro nero de' morți" (1457-1506), dos. 288v:: "Giovanni d' Agnolo [sic] Rinaldeschi, riposto în Santa Maria maggiore. A' di 29". Fiicele lui Giovanni erau, dimpotrivă
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
lui vitregă care pare să-i fi soluționat cererea (ibid., dos. 232r-233v; vezi și ibid., dos. 272r-v [6 aprilie 1501]); și în aprilie 1501 pretenția asupra moșiei emisă de sora după tata a lui Antonio și de rudele sale prin intermediul zestrei celei de-a doua soții a lui Giovanni, Bartolommea, a fost de asemenea soluționată (ibid., dos. 272bisr [6 aprilie 1501]). Soluția în cazul Antoniei era probabil în legătură cu o altă acțiune în care a apărut imediat după, ibid., dos. 306v, întocmită
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
dominus sau "stăpân" se păstrează în titlul clerical " Dom.". 227 Florentinii secolului al XV-lea primeau două nume de botez, primul fiind cel utilizat de obicei. 228 Înregistrarea depozitului încă există la pagina "163" a registrului ținut de Fondul de zestre de la Monte. Vezi mai sus, cap. 1 n. 36. 229 Monte de Sapte la Sută, cu credite cu dobândă de 7%, a fost creat în 1478 în timpul crizei Războiului Pazzi, pentru a restructura plățile datorate de Fondul de Zestre Monte
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de zestre de la Monte. Vezi mai sus, cap. 1 n. 36. 229 Monte de Sapte la Sută, cu credite cu dobândă de 7%, a fost creat în 1478 în timpul crizei Războiului Pazzi, pentru a restructura plățile datorate de Fondul de Zestre Monte (Monte delle doti). 230 În dreptul român, pentru a preveni că proprietățile să fie consumate în întregime de moșteniri și promisiuni în detrimentul moștenitorului universal, lex Falcidiana și lex Trebellianica au permis moștenitorului universal să scoată o pătrime din avere pentru
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
monografică de amploare, care a putut fi alcătuită nu numai datorită efortului de a analiza și aprecia corect realitățile vremurilor trecute, ci și grație numeroaselor cercetări de teren întreprinse constant timp de peste o jumătate de secol, care au oferit o zestre de informații considerabilă și de o mare diversitate. Elaborată pe un temei de documentare solid, cu argumentări și concluzii convingătoare, cu interesante contribuții științifice, ce oferă un substanțial aport la clarificarea unor complexe probleme de o stringentă actualitate, vizând habitatul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
i-a transmis fiului său o nemărginită dragoste de țară și de neam. Însușindu-și de la părinți, care s-au dovedit din plin ca principali factori educativi, o admirabilă educație creștină, patriotică și naționalistă, Fane va cultiva Încontinuu această inestimabilă zestre spirituală. Și din punct de vedere fizic el s-a bucurat de o creștere frumoasă, devenind Înalt ca un baschetbalist și armonios dezvoltat. Era atât de bonom Încât sufletul lui nespus de bun putea fi citit pe fața-i veselă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
el, Lars. Ar fi fost ceva neclar cu muții, dar acesta avea răspunsul pregătit. Două. Ei vorbesc În somn. Și: Vorbesc și treji, dar nu-i auzim noi, sîntem pe frecvențe diferite. Poate pentru a nu-și consuma fără rost zestrea de cuvinte, Lars era taciturn, cu greu scoteai o vorbă de la el. CÎnd se Îmbăta, des și tare, risipea tot ceea ce economisise pînă atunci, se Întorcea printre muritorii de rînd, indiferenți la suma de cuvinte lăsate de Dumnezeu, de vreme ce, se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
măcar în tinda bisericii, cerceta pe eroină înainte și după eveniment și arăta în fața bărbatului respectivei recente mirese o stimă pierdută. Colecționa beteală de la nunți și consulta cărturăresele cu frenezie. - Închipuie-ți, maman, ce noroc, a luat-o fără nici o zestre,spunea câteodată ea despre vreo prietenă. - Lasă, că-ți ajută Dumnezeu și ție, o consola Aglae, că tuai tot ce-ți trebuie, numai fii și tu mai înfiptă, fiindcă azi îți iau înainte zăpăcite de-astea tinere! Și Aglae arătă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mine, care abia acum intră la universitate, urmărește să se căsătorească. -De ce nu? zise Aurica, galbenă și cu oarecare ațâțare de reproș în glas. Știu mulți tineri studenți care, spre a putea urma studiile, se însoară. Când este și zestre... - Ai făcut bine, în orice caz, că mi-ai atras atenția; fiindcăaltfel ți-aș fi făcut rău fără să-mi dau seama. Dumneata m-ai chemat. N-am să mai viu... -Ba eu te rog sa vii, domnule Felix, în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu sunt căsătoriți. Și ce vrea? întrebă ea pe Marina. - A născut copilul, și acum încearcă din nou, poate orîndupleca pe bătrân. - Să vezi ce scandal are să fie! se bucură Otilia. MoșSimion nu consimte să dea fetei nici un fel de zestre, are fel de fel de gărgăuni în cap, iar Stănică, după ce a scos-o pe Olimpia din casă, nu vrea în ruptul capului să se cunune. Aș dori s-o vezi pe Olimpia... sunt amândoi o pereche senzațională. - Vor să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
totul era o idee absurdă a lui Simion, fără nici un temei, pe care o striga când era în toane rele, că bătrânul avea o casă a lui, nu prea mare, pe care Aglae voia să i-o dea Olimpiei ca zestre, dar Simion nu consimțea, nevrând să rămână fără nimic. Aglae îi confisca pensia și orice ban, chiar mica chirie pe care o scotea de pe casa lui. Astfel, s-ar fi părut că în rezistența bătrânului e un resentiment față de tutela
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de supărare. Pascalopol aduse de la București știri neprevăzute. Stănică se căsătorise de două săptămâni, adică numaidecât după plecarea Otiliei. Toate formalitățile le avea de mult îndeplinite, amânase doar sistematic solemnitatea, pentru a constrânge pe G. Călinescu Simion să-i acorde zestrea cerută. Lucrul se putuse deci face repede și într-un "cerc intim". Dar pe dată ce formalitatea civilă fu îndeplinită (aceea religioasă fu respinsă ca prejudecată învechită), Stănică și Olimpia se năpustiră asupra casei căpătate drept dotă și vrură să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
apoi când ai făcut isprava, amice, de ce n-ai întrebatpe mama? - Mama dumitale, zise împăciuitor și cam emfatic colonelul, tivindu-și mustața cu dosul mâinii, n-are de ce să nu-ți dea voie. Doar domnișoara Ana e fată frumoasă, cu zestre, e de familie onorabilă. - Mă-ndoiesc, interveni Sohațchi, ca la un consiliu militar, fără să-l mai privească pe Titi, din informațiile pe care le-am cules eu, n-au să-i dea voie. Au mai avut ei o soră
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sub protecția mea. Știți ce? Eu vă cunun, eu vă fac totul. Nu spune nimic acasă, până ce se face nunta, în casă, bineînțeles, și pe urmă vorbesc eu cu doamna Tulea. Las' c-o să fie bine. Domnișoara Ana are ceva zestre, o căsuță, unde o să stați, îți fac eu dumitale o situație. Lucrurile se petrecură întocmai. Lipsurile de acasă ale fiului ei, motivate în felurite moduri, nu alarmară pe Aglae, care credea orbește în cumințenia lui Titi. Acesta deveni mire și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dacă Ana s-ar mărita cu un bărbat puțin pretențios, care să se mulțumească cu o parte din G. Călinescu casă, bătrânii ar păstra restul și ei ar împărți banii. Sohațchi fu deci impresarul afacerii. Adevărul este că foaia de zestre a Anei cuprindea o locuință compusă din două camere și dependințe și că bătrânii își împărțiră banii băieților, care fură văzuți făcând un lux nebun. Câteva săptămâni, Titi putu înșela vigilența Aglaei, șezând ziua aproape toată la soția lui și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zise ea, ce frumoasă sunteți, domnișoară. Mamă, o să fie fericirea lui Titi. Aglae o cercetă, o întrebă de toate, îi făcu aluzii clare la necesitatea ca nora ei să fie o fată de treabă, nu o dezmățată, iscodi de are zestre. Stănică făcu minuni de prezență de spirit, mințind, luând vorba din gura Georgetei, înflorind: generalul deveni "unchiul general", șantanul, "teatru". Georgeta era un fenomen de cumințenie, o artistă extraordinară, care împreună cu Titi ar fi dat familia tipică de artiști. Georgeta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o atmosferă sănătoasă, pentru ca succesiunea, când o fi, să se deschidă în mod echitabil. Ori vrei să pună mâna soacră-mea pe toate, pe averea în fond a Otiliei? Dumneata știi că restaurantul a fost cumpărat de moș Costache cu zestrea nevestei lui? Era, de fapt, dreptul fetei. Felix făcu un gest de protest la injustiție. Stănică atacă problema mai adînc: - E din partea dumitale o faptă de moralitate. Fata astadulce, delicioasă trebuie ferită de primejdii, de ispite. Fără nimic și nimeni
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o vreme, Aglae găsea că în casă sunt o mulțime de "boarfe" care încurcă odăile. Vându unele mobile, o mășină de cusut și era pe cale să scape și de altele. Aurica ținea la toate lucrurile din casă ca fiind, virtual, zestrea ei. Împuținarea lor o umplu de spaimă. Se simți părăsită, trădată, și plânse ceasuri întregi pe înfundate. Aglae n-avea nici un fel de ostilitate împotrivă-i. Dar, pe de o parte se socotea stăpână pe avutul ei și era agasată
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se socotea stăpână pe avutul ei și era agasată de rolul de simplă depozitară a bunurilor copiilor, cum voiau s-o privească ceilalți, pe de altă parte, avea ideea că unei fete îi ajunge să aibă o casă și o zestre oarecare, în bani, restul privind pe eventualul soț. Încercase să-i vâre în cap Aurichii că "bărbații" vor acum lucruri moderne și că toanele sunt fără rost. Aglae găsea că Titi are mai multă nevoie de asistența ei, fiindcă femeile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
evită înadins, din scrupul, preciziunea), grecoaică de-a noastră, sănătoasă, fără maimuțăreli. Și ce mai avere are fata asta! Ah, Doamne, de ce m-ai făcut unchi?!" - Nici nu ne gândim, urmă Toader, numaidecât la un om cu avere. Îi dau zestre destulă. Mai bine un tânăr sărac, dar care să vrea să muncească, să-l țin eu din scurt, să-l introduc în morărit. Face el avere. Precum se vede, Toader admitea "le jeune homme pauvre"1, numai în branșa morăritului
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-sa. Credea că o înțelege. În sărăcie, marile sentimente nu se pot dezvolta. Olimpia era și ea femeie, avea nevoie de lux, de rochii, de blănuri. E adevărat că nu era vina lui și că o femeie trebuie să aibă zestre, însă nici vina ei nu era vina că avea părinți denaturați. Câtă deosibire între fetele din familia lui și cele din familia Tulea! Sărăcia te face posac, acru. Biata Olimpia! O trăsură să fi avut și facea din ea regină
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Costache făcea vreo speculație oarecare. Află însă Pascalopol, căruia bătrânul i se destăinui. Moș Costache zicea așa: azi, banii sunt instabili, și mai ales tinerii nu pot să-i țină. Un bărbat, când ia o fată, e mulțumit să capete zestre o casă cu de toate. Casa nu ți-o poate cheltui ginerele. I-ar fi dat el casă Otiliei, din câte avusese, însă nu erau potrivite cu nevoile ei. Acum o să-i facă una aici, pe locul grădinii, dar cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Casa n-o fură nimeni. Să nu facă testament pentru nebuna, de asta mă tem. Încolo, treaba lui. Otilia fu foarte necăjită când află intențiile lui moș Costache. Pe ea o plictiseau toate preocupările de a i se face o zestre, de a i se da o situație legală. I se păreau burgheze, umilitoare. Nu trăise niciodată în mizerie și nu se temea de ea. Un instinct feminin îi spunea că interesul cu care era înconjurată de bărbați o va urmări
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]