3,039 matches
-
aceasta de prostrație autoscopică naratorul nu mai vrea să iasă decât în mod cu totul excepțional, când realitatea i se înfățișează în chipul unei femei frumoase, asemeni acelei "domnișoare triste" coborâtă parcă din tablourile "pe care pictorii Renașterii le-au zugrăvit așa de sublim". E vorba de Giovannina, o tânără cu fața "pură și ideală, pietrificată de durere", în urmărirea căreia pornește, cu o însuflețire greu de bănuit la altminteri atât de placidul turist: "m-am urcat și eu în același
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
predică fără ezitări teoria egoismului în amor ("fiecare se gândește la fericirea sa, fără să țină seamă de cea a altuia") spre exasperarea Maestrului, nevoit să constate că părerile exprimate nu lămuresc problema, neavând decât "valoarea unor documente sufletești" ("ne zugrăvim în vorbele noastre și atât"). Și totuși, vorbele n-au zburat în vânt, stârnind interesul lui Lulù față de "eroul fără voie" al nefericitei povești de amor. Or, exact asta urmărise Ciprian, care, mai mult de atât, vrea s-o convingă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu mai mult noroc, pe locul nostru de vis, dintre sălciile acelea bătrâne și atât de ocrotitoare. E frumoasă, dom-le! E frumoasă, într-un mare, poate prea mare absurd adevăr, cu toate nuanțele sale de subiectivism. Pentru a o zugrăvi, unui pictor i-ar fi trebuit niște culori de o calitate rară, negăsibile nici măcar în concediu, când omul are timp că cutreiere toate drogheriile din țară. I-ar trebui o mână și un ochi de artist aparte, și niște penele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cum la fel făcuseră tot drumul, și deodată amuțirea însoțitorilor lui l-a făcut să-și concentreze privirile. Sala cu pereții albi străpunși de ferestre înguste prin care pătrundea doar lumina, soarele rămânând să dogorească afară, era decorată cu icoane zugrăvite pe lemn. Cât de mult ar fi vrut să facă și el la fel ca însoțitorii lui, să se închine pios bătând mătănii în fața Fecioarei sau întinzânduse pe jos în fața gânditorului sfânt Pantelimon, atât de viu, având cutia cu leacuri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și Lavinia se întoarse spre monahii pictori - aș vrea dacă se poate ca una din fecioare să aibă chipul meu. Rumoarea cuprinse adunarea. — Asta nu se poate, tună egumenul. Mâna meșterului ține doar penelul, ea este dusă de îngeri. Îngerii zugrăvesc chipul sfinților. Și asta se face prin post și rugăciune. — Dar, preacuvioase, strigă femeia, eu nu mă gândeam că aș merita ca să aibă chipul meu o fecioară înțeleaptă. Aș fi vrut ca una din cele cinci fecioare nebune să fie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rangul ei de domniță. Am terminat și casele domnești și am pus să le facă sobe ca să pot merge acolo și sta aproape de câte ori am un răgaz. Frumoasă mânăstire, Smărăndițo, l-am adus pe Pârvu Mutu ca s-o zugrăvească. S-a întrecut Mihai pe sine când le arăta pietrarilor ce vrea. L-am adus și pe sfinția sa Partenie, egumenul de la Ivir, să facă școală de cântăreți și tipografi. Se surprinse că a alunecat în nefiresc, vorbind cu fata lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Curte, să nu-și piardă doamna Maria capul, apoi cu glas tare: — Pregătiți-mi calul. Trebuie să fiu acolo primul. Când a ajuns la curte a găsit în spătăria mică, cea pe care marele spătar Mihai pusese să o zugrăvească azuriu cu stele aurii, de semăna cu priveliștea cerului pe malul Bosforului, sfat mare ținut de doamna Maria și de domnița Casandra. — Să meargă cineva la Hamie și altcineva la hanul răposatului ca să afle toți cafegiii și grăjdarii din târg
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spunea doamna Marica bărbatului ei când vorbea despre el de față cu slugile - vrea să-i dea lui beizadea Radu isprăvnicia zugrăvirii mânăstirii de la Brâncoveni. — Da, da, pentru asta s-a dus la mânăstire la Aninoasa, să vază cum fu zugrăvită biserica de Pârvu Mutu, că vrea să-l ducă și la Brâncoveni, spuse Stanca. Noroc că Bălașa scânci în leagănul ei și Manda se repezi să ia fetița, giugiulind-o cu glas tare, așa că nu se auziră chicotelile din grămada
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aci nu este seară, soarele apune și, hop, a și venit noaptea. E ca și cum ziua ar răposa de moarte năpraznică. Nu e ca la noi, să țină înserarea un ceas până se întunecă, să vezi cum pleacă lumina, blând, treptat, zugrăvind pe cer cele mai năstrușnice revărsări de aur și aramă. Mă simt trist când se înnoptează fără să se fi înserat și mă apucă urâtul și dorul de casă, de Brâncoveni, de hăulituri pe deal și de miros de busuioc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din toate părțile, despre florile mărăcinilor neînchipuit de frumoase pe cenușiul pustiei. Constandinul Stancăi era mare logofăt pe atunci, asculta cu buzele rumene întredeschise, cu ochii visători... După mai mulți ani, Constandinul Stancăi, domn fiind, îi spusese cum să se zugrăvească biserica domnească din Târgoviște: „Neică Mihai, să le spui meșterilor să nu pună frunze de acant ca la Veneția, ci să se împletească urcându-se spre cer flori și frunze de mărăcini ca cele de le văzuși la Sinai”. Pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sinaia, de Sfânta Maria Mare, în strana ctitorilor alături de jupâneasa sa Theodora și înconjurat de elegantele-i jupânițe, fostul mare spătar Mihai, încărunțit, asculta sfânta liturghie slujită de sfinția sa Atanasie, patriarhul Antiohiei. Din când în când, ridica ochii spre sfinții zugrăviți de Pârvu Mutu. Da, mânăstirea era gata, jurământul lui era împlinit așa cum se legase sus pe muntele Sinai. Biserica nu era mare, avea pereți groși, din piatră de râu asemenea zidurilor cetății care împrejmuiau toată așezarea cu chilii cu tot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ne miruim. Domnia ta se cuvine să fii miruit primul, sopti dânsa, aducându-l înapoi de pe unde îl purtaseră gândurile. — Să fi ridicat o biserică mai mare, îi șopti el jupânesei, dar îmbrățișând cu privirile îngerii și sfinții cu chipuri minunat zugrăvite de Pârvu Mutu, oftă mulțumit în timp ce monahii din strană îi cântau mnogoeletie ca unui domnitor. Uns cu mir și binecuvântat de patriarh, se întoarse și, în lumina puternică a amiezii năvălind pe ușa deschisă, ghici în silueta neagră adusă puțin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
floare. Se înălțase, se împlinise la trup și-și depășise frica de cai. Îi dăruisem o iapă arăbească blândă... Porneam amândoi călări de la Târgoviște până la cotul Dâmboviței, la mânăstire la Nucet. Este acolo în trapeză o icoană a Maicii Domnului, zugrăvită în zid. Ne aduceau călugării greci nuci sparte prăjite în cuptor când scoteau pâinea, și miere și apă rece din fântână... Se închina la icoană și vorbea cu Maica Sfântă cam așa: „O să fie fată și o să-i zică Măriuța
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spate, - făcut dintro scândură groasă sprijinită la capete pe doi butuci. Pe scândură era întins un fel de țol din câlți de cânepă, care fiind mai scurt lăsa vederii asperitățile lemnului nefinisat. Pe peretele dinspre răsărit, icoana Învierii lui Hristos zugrăvită în culori foarte vii era luminată de o imensă candelă suspendată de tavan cu trei lanțuri de argint ciocănit, lanțurile nefiind alcătuite din zale separate, ci dintr-un fel de împletitură de frunze, tulpini și mărăcini imaginând cununa de spini
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privirea-i atentă chipul lui Hristos din icoana Învierii. Nu, nu aceasta, rogu-te, spătare Mihai, întoarce cu grijă icoana pe partea cealaltă... — Cum pe partea cealaltă? — Da, întoarce-o că ești mai înalt de stat decât noi. Icoana era zugrăvită pe o scândură de lemn de tei, ușoară și în așa fel cioplită încât din aceeași bucată, în relief cam de grosimea unui deget, era o ramă aurie de jur-împrejur. Tortița de metal cu care era pusă în cui icoana
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unui deget, era o ramă aurie de jur-împrejur. Tortița de metal cu care era pusă în cui icoana era prinsă de mijlocul muchiei de deasupra. Când a scos-o și a întors-o, spătarul constată că pe partea cealaltă era zugrăvită în culori mai închise, sugerând întunericul nopții, Nașterea Mântuitorului. Era atât de frumoasă încât Mihai Cantacuzino cu mâna stângă și-o sprijini de piept, își făcu cruce cu dreapta și pios apoi o ridică spre buze cu amândouă mâinile, dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
frumoasă mai este! — Am lucrat-o la Sfetagora la mânăstire, după icoanele ivirilor. Acum nu mai sunt georgieni la mânăstire, a rămas doar numele. Aproape toți monahii sunt greci... Dar cărțile și odoarele ivirilor s au păstrat toate... Ei o zugrăveau cam tot așa, în tonuri aprinse, dar icoanele ca asta aveau alt scop, erau icoane pentru popii de mir, pe o parte Nașterea iar pe cealaltă Botezul. Era făcută ca să se meargă prin sat din casă în casă. Spătarul îl
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și roz, și ieșind afară în curtea cu alei pietruite se întoarse să privească inscripția de deasupra intrării: „Am ridicat acest frumos și luminos palat pentru fiul meu Ștefan”. Privirea îmbrățișă încă o dată fațada de răsărit tencuită cu îngrijire și zugrăvită cu ghirlande florale ce coborau în cascade de lujeri împletiți și cârcei spiralați. — Luminos cu adevărat, repetă spătarul adjectivul care caracteriza cel mai bine clădirea. Se întoarse și privi curtea, care era de fapt o grădină, și reluă. Auzisem că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu o zi mai înainte, sosirăm la curțile Băjeștilor unde eram așteptați cu masa pusă. — Ei, da, acum îmi aduc bine aminte, zise spătarul Mihai. — După-amiază ne-am dus să vedem biserica. În pronaos în dreapta, pe stâlpul de la intrare, era zugrăvită povestea neamului lui Adam și a inorogului. Pe vremea aceea nu cetisem încă istoria lui Varlaam și Ioasaf și a trebuit sfinția sa să ne-o lămurească: „Inorogul este moartea, care gonește să ajungă pe neamul lui Adam. Iară prăpastia este
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
punem la cale alte pregătiri pentru primirea miresei și cine știe, poate și a cinstiților cuscri... Ștefan nu mai auzea nimic, taica iar se minte pe sine și pe cei dragi ai lui, întoarse capul în stânga; fratele lui, Constantin avea zugrăvită pe față deplina aprobare și un fel de admirație fără margini. Spre dreapta, Radu, amuzat îi dădu un cot tocmai când vodă vorbea despre comanda pe care o făcuse pentru înlocuirea trâmbițelor și timpanelor de alamă care vesteau intrarea domnului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rugăciune cu capetele plecate, Ștefan, drept, uitând că anteriul prea scurt când nu sta smerit lăsa să se vadă încălțările de safian ca mierea, cu catarămi și bumbi de aur, privea în sus spre chipurile de sfinți, voievozi și boieri zugrăvite de meșterii Constantinos, Ioan, Stan, Neagoe și Ioachim. Ieromonahul îi urmări cătarea și pe perete întâlni icoana sfântului său, a Cuviosului Gherasim, având alături leul căruia îi scosese din labă mărăcinele. Ștefan după ce se uită lung la icoană întoarse fața
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu este întunecată, nu vrea să-i răzbune, este senină și albă ca fumul tămâii adus de la Smirna, nu și-a tras prin ele blestemul de a se fi născut, ci binecuvântarea de a trăi. Te-ai uitat cum sunt zugrăviți Papa ot Brâncoveni și Preda, și Mihai Vodă cel Viteaz și Constantin postelnicul? Nu prea înțeleg ce vrei să spui, cuvioase. Eram acolo, când vodă îi zicea meșterului Constantinos ce voia de la el. Și spunea așa; „Pe neamul meu cel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care au uzurpat autoritatea liderilor religioși. Agenții Biroului Politic al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică și-au petrecut câteva decenii încercând să convingă milioane de musulmani că Dumnezeu nu există. Naționaliștii pan-arabi, precum Gamal Abdel Nasser din Egipt, au zugrăvit Islamul ca pe un inamic al progresului. Visul sionist s-a împlinit cu ajutorul puterilor occidentale în defavoarea arabilor. Scopul lui bin Laden este de a culege roadele amărăciunii cultivând aceste nemulțumiri, precum și altele, mai recente. El vrea să creeze o mare
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
a vedea în fiecare musulman cu opinii politice supărătoare un dușman de moarte, altfel nu vom avea niciodată pace. Inamicul nostru nu este Islamul sau vreo versiune a acestuia, ci Al Qaeda și versiunile ei. Cu un slogan agresiv care zugrăvește armata americană ca o forță imensă, nemiloasă și înspăimântătoare, care "nu se va opri de la nimic", nu vom putea niciodată să convingem majoritatea tăcută a musulmanilor să se împotrivească terorismului. Dimpotrivă, această fanfaronadă ar putea veni în sprijinul afirmației teroriștilor
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pe ticăloși sfidând toate regulile. În 2005, personajul principal al unui serial de televiziune foarte popular, 24, a recurs la tortură în mod repetat ca să obțină informațiile necesare pentru a proteja America de atacuri teroriste. În această dramă, președintele este zugrăvit ca un personaj slab, care refuză să autorizeze tortura. Un avocat al depturilor omului care protestează împotriva acestei practici este prezentat ca un naiv amăgit de cei răi. Filmul pleda în favoarea torturii: victima era în mod evident un ticălos, informațiile
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]