5,822 matches
-
sunt și evrei dar și români. Pe mine unul, nu mă miră acest fapt știut fiind că autorul este un bun cunoscător al celor două etnii și cred că subliniază astfel marea similitudine de atitudini, concepții și comportamente însumate conceptului pus în discuție, similitudine absolut firească, urmare a unei conviețuiri seculare în care, combinate ca într-un creuzet, normele morale au devenit aproape identice. Un motiv în plus ca să ne gândim de cel puțin două ori atunci când suntem îndemnați să emitem idei stupide
CASTELELE DE CLEŞTAR ALE LUI HARRY ROSS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345165_a_346494]
-
este verbul calere, ce înseamnă a cultiva anumite lucruri, cu înțelesul de a le îngriji, pentru a le ameliora calitatea sau a le crește productivitatea. După mine, cred că vine de la credință, de la cult, de la ceremonialul impus de acesta. Cicero punea în discuție cultura animi prin această expresie înțelegea efort educațional cu efect în rodirea sufletului. Inteligența este abilitatea de ați folosi cunoștiințele. Capacitatea omului de a rezolva prin gândire probleme noi. Coeficientul de inteligență se calculează: C.I. = V.M/V.F .100, din
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și că orice judecător, național sau comunitar, trebuie să urmărească direct respectarea drepturilor fundamentale. Aceeași Curte s-a declarat necompetentă în a interpreta conformitatea cu Convenția europeană a drepturilor omului a unor dispoziții naționale puse în discuție într-o cauză dedusă instanțelor naționale, dacă se referă la „o situație care excede domeniul de aplicare a dreptului comunitar”. Este însă de competența Curții Europene de Justiție să declare că un stat membru nu-și îndeplinește atribuțiile decurgând nu
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
elită din Bistrița - Colegiul Național „Liviu Rebreanu“ și Colegiul Național „Andrei Mureșanu“. Serile vor fi dedicate lecturilor de proză scurtă, urmate de discuții informale cu scriitorii. Timp de trei zile, prin intermediul dialogului cu cititorii și al lecturilor de proză scurtă, punem în discuție ideea literaturii care creează în primul rînd o comunitate de cititori, în care narativitatea, interpretarea și regimul ficțional apar ca dimensiuni esențiale ale vieții cotidiene. În cea de-a treia zi a festivalului, va avea loc o dezbatere cu editorii
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI LECTURĂ – BISTRIŢA 2016 de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375097_a_376426]
-
ALBU - GENERAȚIA „CAPĂT DE INTERVAL” Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului Fiecare generație marchează în felul ei specific trecerea vremii. Mircea Eliade a avut privilegiul să fie întâia personalitate care să pună în discuție, la timpul său, problema tinerei generații, problemă pe care avea s-o aprofundeze, peste câțiva ani, la nivelul detaliului fin, sociologul Mircea Vulcănescu. În ceea ce ne privește, analizând radiografia de ansamblu a intervalului 1987-1991, cred că putem afirma, fără niciun
GENERAŢIA „CAPĂT DE INTERVAL” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375111_a_376440]
-
incercat mereu să trec peste multe lucruri care poate ar fi trebuit criticate, iar dacă m-am oprit și am criticat, înseamnă că am avut motive întemeiate. Așa s-a întâmplat și cu acest subiect, deși era cazul să îl pun în discuție încă de acum trei ani. Sunt dezgustata de ceea ce se întâmplă, în acest moment, în învățământul din Republică Moldova. Din punctul meu de vedere, acesta decade pe zi ce trece tot mai mult. Nu mai pot compară calitatea învățământului din
TRĂDĂTORILOR DE ŢARĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374780_a_376109]
-
administrație conține: a) data (ziua, luna, anul), durata și locul desfășurării ședinței; ... b) numele și prenumele președintelui de ședință, ale secretarului responsabil, ale membrilor Consiliului de administrație, precum și cele ale altor persoane care au participat la ședință; ... c) problemele/subiectele puse în discuție în cadrul ședinței, prin raportare la ordinea de zi aprobată a ședinței; ... d) declarațiile membrilor și ale altor persoane participante la ședință; ... e) hotărârile aprobate în cadrul ședinței și numărul de voturi cu care au fost aprobate. ... (13) Procesul-verbal al
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
instanța de trimitere - a învederat, prin răspunsul formulat, că problema de drept a fost soluționată în mod neunitar la nivelul acestei instanțe, iar la întâlnirile de practică neunitară rezultatul a fost neconcludent, astfel că, în acest moment, chestiunea de drept pusă în discuție prezintă un potențial mai mult decât evident de a provoca practică neunitară, dat fiind numărul extrem de mare al cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor din circumscripția sa teritorială: aproximativ 1.000 de dosare înregistrate pe rolul Tribunalului Dolj, dintre care 115
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
muncă și 50% pentru grupa I de muncă, conform art. 17 alin. (1) și art. 100 din Legea nr. 263/2010. ... ... 86. Având în vedere soluția dată cauzei în primă instanță, precum și criticile formulate prin declarația de apel, cele care pun în discuție modalitatea de interpretare și de aplicare a dispozițiilor art. 30 alin. (4^4) raportat la art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, indiscutabil, soluția pronunțată în calea de atac exercitată depinde, în principal, de lămurirea prealabilă a înțelesului acestei norme
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
final fiecare grupă prezintă sarcinile rezolvate. Se completează cadranele pe o foaie de hârtie la flipchart. XII. DEZBATEREA PRO ȘI CONTRA Metoda este precedată de „rețeaua de discuții", permite aprofundarea unei teme prin dezvoltarea aspectelor implicate. ETAPE: l. stabilirea temei puse în discuție care trebuie să permită abordări contradictorii; 2. stabilirea celor două subgrupuri care aduc argumente pro și contra și a unui grup de jurați; 3. identificarea argumentelor (pro sau contra) legate de tema dată; 4. prezentarea argumentelor de către fiecare parte(„avocații
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
pentru ca acesta să se prăbușească și pentru ca populațiile Basarabiei, României și chiar a unei mari părți din Moldova să aclame regimentele rusești". ALIANȚA CU RUSIA Negocierile româno-ruse conduc spre un punct precis și o perioadă dată, aceea a duratei operațiunilor, nemaipunînd în discuție, pentru ruși, obiectivele definite la Reichstadt cu Austria. Prețul alianței care se schițează este Basarabia; acest lucru îl știu și Carol, și Brătianu, și Kogălniceanu și mulți alții. Primele contacte se realizează la Livadia, în Crimeea, în octombrie 1876. Prințul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Transilvania. Motivul: aderarea României la Tripla Alianță este singurul mijloc pentru România de a-și garanta, propria independență față de Rusia. Aceste tergiversări politice și politicianiste ascund mize mai profunde: spre 1895 mișcarea națională se reînnoiește și natura reflecțiilor asupra națiunii pune în discuție însăși evoluția imperiului. Conservatorismul și apărarea națiunii prin reamintirea tradițiilor istorice sînt depășite de o filosofie darwinistă: națiunea se dezvoltă neabătut ca o conștiință a identității, ea reprezintă o dinamică și o formă a viitorului popoarelor, mișcarea națională întruchipează noua
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conștiința națională. "Noi am trăit cu o Constituție formală, fără o adevărată Constituție. Două izvoare trebuie sau ar trebui să-l inspire pe legislator: trecutul nostru și spiritul maselor. Restul nu este decît ipocrizie." Denunțarea unei terori impuse de străinătate, pusă în discuție de formele goale și de manipulările ipocrite din spatele acestui formalism, se banalizează la începutul anilor '20. Paradoxal, criticile de natură conservatoare ale lui lorga se întîlnesc cu punerea în discuție a sistemului de către politicieni care fac un pariu cu modernitatea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la București de profesorul Nae lonescu, climat care oferă premisele unei restructurări fundamentale, prin punerea bazelor unei filosofii naționale armonioase. Nae lonescu se consacră îmbinării dureroasei conștiințe de sine cu salvarea colectivă. Reflecția sa se constituie într-un angajament care pune în discuție toată tradiția liberală, democratică și occidentalistă. Ea conduce la restaurarea valorilor tradiției, a valorilor ortodoxiei, răspunzînd însă și neliniștilor în fața modernității, în măsura în care aceasta pornește de la fractura tragică a existențialului personal și desemnează o cale de salvare colectivă. Foarte convingător, lonescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
își împart rolurile. Grupul din închisori, cu alte cuvinte comuniști arestați încă din 1933 sau din 1936, este dominat de Gheorghiu-Dej: el se află în legătură cu conspiratori clandestini ca Bodnăraș, Pîrvulescu, Rangheț, pentru pregătirea loviturii de stat din august. Dej nu pune în discuție, în nici un fel, dreptul Moscovei de a defini strategia partidului și acest om, al cărui parcurs militant s-a limitat la spațiul românesc era lucrător la Căile Ferate se va aureola cu prestigiul de combatant ilegalist. Se pare că în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în numele legăturilor dintre partid, care operează la toate nivelele spațiului public, și statul administrat de membrii conducători ai partidului, o rețea de complicități și favoruri care transformă proiectul social. Ireversibilitatea este și rezultatul existenței puterii sovietice care n-a fost pusă în discuție de către occidentali. În sfîrșit, noul regim stăpînește viitorul pentru că pretinde că împacă modernitatea cu justiția. Întreaga construcție ideologică este axată pe acest crez al unei istorii semnificative și dominante. UN PROIECT INTEGRAT PROMETEIC Totul fusese pus în aplicare pentru marea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în mod natural ca superioară deschide calea unei rutine liniștitoare, în completă distorsiune față de elanurile prometeice ale proiectului social impus. Spiritele împietresc într-un fixism științific și, dacă unii gîndesc că puterea minte, ei nu vor merge pînă la a pune în discuție adevărul și obiectivitatea științei. Relativul este de neconceput, de negîndit. Afectivitatea va fi amăgită de spectacolul pe care națiunea îl creează puțin cîte puțin pentru ea însăși și pentru lume, despre care este convinsă că o privește. În sfîrșit, există
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națiunii. Pragul dintre revendicarea suveranității și retractarea fundamentalistă asupra valorilor proclamate ca superioare este repede depășit. Sistemul de valori păstrat de reformatori orientează spre o politică de bună vecinătate cu Moscova: legăturile cu URSS, apoi cu Rusia nu au fost puse în discuție niciodată. Lumea tovarășilor supraviețuiește căderii unor forme de gestiune comunistă. Iliescu s-a format în Uniunea Sovietică, la fel ca o mare parte a elitelor generației sale pentru care recunoașterea meritului se traducea printr-o călătorie drept recompensă în URSS
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
primăvara anului 1995, tratatul de bună vecinătate româno-ungar nu este încă semnat. În schimb, conducerea politică optează pentru o foarte mare prudență în administrarea relației sale cu frații din Republica Moldova independentă, nereluînd deschis vorbele lui Ceaușescu, din noiembrie 1989, care puneau în discuție Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele lui. Bucureștiul consideră că Republica Moldova este liberă să se asocieze la CSI. O unire a Republicii Moldova cu România, o revizuire a Pactului Ribbentrop-Molotov nu sînt la ordinea zilei. Naționalismul puterii se situează la două niveluri: virulent
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un proiect de lege pornit din inițiativa acelui corp, acea propunere se citește de 3 ori din zece în zece zile, apoi trece în secțiuni, unde i se dă forma cuvenită de proiect, și se întoarce apoi pentru a fi pusă în discuție prin mijlocirea raportorului, de unde-și urmează toată filiera, ca oricare alt proiect venit din inițiativa guvernului de exemplu. Astfel s-a urmat și cu o propunere făcută din inițiativa Senatului, care stabilea ca să se acorde tuturor ofițerilor ce-ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu s-au esprimat încă, Anglia și Rusia, poate servi de prognostic al sorții probabile ce va avea-o avanproiectul austriac. O depeșă venită din Galați ne vestește că astăzi se întrunește Comisia și că cestiunea Comisiei Mixte se va pune în discuție în sesiunea aceasta încă, poate chiar în decursul a cinsprezece zile, nemafiind altă piedecă decât nevenirea delegatului sârb și a celui bulgar. Despre opiniile Germaniei nu mai poate fi nici o îndoială. Aliată pe față a Imperiului habsburgic, neavând alte interese
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în virtutea pactului Ribbentrop-Molotov. Le Monde din 14 martie a.c. pune degetul pe rană: "Grijulie să-și menajeze șansele de a face parte din primul val de integrare în NATO, România știe prea bine ce ar avea de pierdut dacă ar pune în discuție granițele moștenite după cel de-al doilea război mondial". Dacă n-am ști ce efecte vitale are aderarea noastră la structurile euroatlantice, aceste constrîngeri cu lungă bătaie istorică ne-ar apărea drept șantaje cinice. De altfel, în forul nostru interior
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care comunică și marja de acceptare a persoanelor care receptează mesajul. Atitudinea unei persoane nu trebuie reprezentată ca un punct pe continuum, de la pozitiv la negativ, ci ca o zonă a pozițiilor acceptare-marjă de acceptare. Fiecare persoană, în raport cu diferitele problemele puse în discuție, are un set de enunțuri pe care le consideră inacceptabile. Aceste enunțuri acoperă o zonă latitudine de respingere. Extinderea zonei de acceptare și de respingere depinde de gradul de implicare a persoanei, de atașamentul acesteia față de propria atitudine. Se consideră
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
atenție mai mare mesajelor persuasive manifestând în același timp tendința de eliminare din mesaj a elementelor discrepante. Experimental au fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere în care se plasează enunțurile ce exprimă o atitudine de neacceptat pentru persoană-țintă. Teoria
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
toate acestea, Ceaușescu a părut să se mai liniștească și a ținut să precizeze că el nu incriminează toată Securitatea care, fără îndoială, a făcut și lucruri bune, a avut și realizări, dar „... mai este loc de mai bine. Nu pun în discuție, deci, întreaga activitate, ci numai această latură, de strângere a materialelor informaționale și întocmirea dosarelor privind conducerea de partid și păstrarea lor la Securitate. Acest lucru are un caracter de punere sub control a activității de partid” (subl. ns.). Supărarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]