17,900 matches
-
plateeni au acceptat oferta alianței cu Teba, dar au constatat repede că forța invadatoare ar putea fi copleșită din cauza numărului mic, având mai ales în vedere necunoașterea de către tebani a terenului (străduțele strâmte și întortocheate ale orașului), vremea rea și întunericul. Cetățenii înfuriați ai Plateei i-au atacat atunci pe tebani; într-unul dintre rarele cazuri din antichitate în care atât femeile, cât și sclavii au luat parte la luptă, plateenii au ucis circa 180 din cei 300 de tebani. Teba
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
titular din "Vlaicu Vodă" de Alexandru Davila, Vulpașin din "Domnișoara Nastasia" de G.M. Zamfirescu, rolul titular din "Othello" de William Shakespeare, Mefisto din "Faust" de Johann Wolfgang Goethe, Rodion Romanovici din "Crimă și pedeapsă" de Fiodor Dostoievski, Nikita din "Puterea întunericului" de Lev Tolstoi, Theseu din "Phedra" de Jean Racine, Don Salluste din "Ruy-Blas" de Victor Hugo, rolul titular din "Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand, Franz Moor din "Hoții" de Friedrich Schiller ș.a. A ajuns în funcția de director de
Aurel Ghițescu () [Corola-website/Science/328873_a_330202]
-
a fost subiect de analiză și critică, fiind considerat o lucrare importantă, ce ilustrează întâlnirea dintre Est și Vest. Criticii adesea îl aseamănă pe Mustafa Said, personajul principal al romanului, cu alte personaje din romane celebre, precum Kurtz din "Inima Întunericului" de Joseph Conrad. Romanul prezintă două generații de intelectuali sudanezi care pleacă din țară natală să studieze peste hotare, iar narațiunea principală are loc în preajma independenței statului Sudan la 1956. Romanul a fost apreciat pe plan mondial, și a fost
Sezonul migrației spre nord () [Corola-website/Science/329367_a_330696]
-
se întoarce în satul natal după mulți ani de absență în care a urmat studiile de doctorat. Acesta își întâlnește așa numitul "doppelganger", și anume pe Mustafa Said, un personaj pe modelul lui Kurtz din romanul lui Joseph Conrad, "Inima Întunericului". Cele două personaje sunt puse într-o călătorie ce are ca scop descoperirea sinelui. În primul rând, este călătoria personajului principal, Mustafa Said, iar apoi, călătoria celui ce îi este "doppelganger", și anume naratorul. Romanul unește cele două personaje, care
Sezonul migrației spre nord () [Corola-website/Science/329367_a_330696]
-
spre nord" este un exemplu bine definit al literaturii postcoloniale. Acesta abordează prin evenimentele și personajele sale efectele colonialismului. Romanul abordează teme de anticolonialism , distrugerea de sine, exotism cultural și manipularea puterii. Ca în cazul romanului lui Joseph Conrad, "Inima întunericului", romanul lui Salih este o veritabilă călătorie al cărei scop este căutarea propriei identități. al-Țayyib Șăliḥ Tayeb Salih
Sezonul migrației spre nord () [Corola-website/Science/329367_a_330696]
-
un film mai valoros artistic, dar anacronic tehnic si nespectaculos. În anul 1947, Nazih Shabandar fondează un studio dotat în parte cu echipamente fabricate de el însuși. În 1948, Shabandar produce primul film sonor sirian, "“Nur wa Thalam” (Lumină și întuneric)", după un scenariu de Mohamed Shamel și Ali el-Arna’ut. Filmul lansează câțiva actori care vor deveni celebri în Lumea Arabă: Rafiq Shukri, Yevett Feghli, Anwar el Baba. Producția de film se dezvoltă după proclamarea Independenței, mai ales in anii
Cinematografia siriană () [Corola-website/Science/330941_a_332270]
-
hip hop. Tinashe a explicat influențele genului ei: Sunt foarte inspirată de muzică R&B, hip-hop, și muzica alternativă, așa că am vrut doar să combin toate cele trei pentru sunet. Și tipul de persoana care sunt eu, mi se pare întunericul interesant într-un mod. Îmi place doar melodiile care sună că un pic nebune, cred că creează o juxtapunere interesantă între vocea mea, pentru că este atât de luminoasă, si fină, si drăguță, si dulce și nu vreau muzica mea să
Tinashe () [Corola-website/Science/334971_a_336300]
-
unui homunculus care o transporta către stăpânul și creatorul ei, un practicant malefic de magie neagră, prințul Koura. Sinbad se întâlnește cu Vizirul care are o altă parte a tabletei care formează harta unei comori de neimaginat: tinerețe veșnică, scutul întunericului și o coroană a bogățiilor nespuse. Împreună cu Vizirul, Sinbad și echipajul său pleacă peste mări în căutarea comorii, fiind urmăriți de Koura care închiriază o altă corabie. Alături de Sindbad se află și o tânără fostă sclavă care are un tatuaj
Călătoria de aur al lui Sinbad () [Corola-website/Science/335037_a_336366]
-
Franța, una la Paris, alta la Saint-Malo. În 1999 revine în atenția publicului cu expoziție personală "„Și Dumnezeu a Creat Femeia...”", organizată la Muzeul Național de Arte din Chișinău (R. Moldova). În 2000 are loc expoziția personală "„Despărțirea Luminii de Întuneric”" în cadrul Muzeului Național de Arte din Chișinău (R. Moldova). În 2001 și 2002 mai organizează câte o expoziție personală la Chișinău (R. Moldova) după care revine în 2004 cu expoziția "„Universul Luminii”", vernisată la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” al Uniunii
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Tineretului din Moldova”". Regia Nelly Canțer. TV Republica Moldova; în 1994 "„În lumea Artelor. Pictorul Andrei Mudrea”". Regia Nelly Canțer. Studioul Artistic "„Olimp”. Republica Moldova;" în 1999 "„Și Dumnezeu a creat Femeia...”". Regia L. Stankevici. TV Republica Moldova; în 2000 "„Despărțirea Luminii de Întuneric”". Regia Nelly Canțer. TV Republica Moldova; în 2009 "„Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea”". Irina Nechit. Jurnal TV. Republica Moldova; în 2009 "„Interviuri pentru seri de duminică. Protagonist - Andrei Mudrea”," Maria Bulat-Saharneanu. Radio Vocea Basarabiei. Republica Moldova; în 2013 "la o Cafea - invitat
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Moldova. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1991 Cotoman Ludmila, "„Laureați ai Saloanelor Moldovei”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 31. Chișinău, Moldova 1993 "„Compoziție”, „Mersul pe Ape”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Sud-Est”. Nr. 1. Chișinău, Moldova 1993 Capița Lora, "„Despărțirea Luminii de Întuneric”", revista „Viața satului”. 17 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Zgureanu-Grigore V., "„Arta ca ritual”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 Ianuarie. Chișinău, Moldova 1994 Dabija Nicolae, "„Un pictor rătăcind prin secolul XX”", ziarul „Literatura și Arta”. 28 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Guțu
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
pentru alte inimi”", ziarul „Dialog”. Nr. 15. 16 Aprilie. Chișinău, Moldova 1999 "„După Cină”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1999 Bobernagă Sofia, "„Andrei Mudrea”", revista „Atelier”. Nr. 1-2. Chișinău, Moldova 2000 Stăvilă Tudor, "„Despărțirea Luminii de Întuneric”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. 3 Februarie. Chișinău, Moldova 2000 Partole Claudia, "„N-am spus decât un sfert din ce-am avut a spune”", ziarul „Capitala”. Nr. 56. 19 Iulie. Chișinău, Moldova 2000 Roibu Nicolae, "„Mudrea Andrei”", cartea "„Cei
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
traiul îndelungat al coloniștilor pe acea planetă a produs modificarea genetică necesară pentru a le permite împerecherea cu indigenii. Popoarele diferitelor lumi din operele lui Le Guin sunt descendenții unor coloniști antici de pe planeta Hain. Gethenienii din "Mâna stângă a întunericului" se pare că ar fi fost creați prin inginerie genetică, la fel ca alte câteva popoare, dar alteranii nu sunt menționați în acest context. Descendenții amestecului genetic dintre pământeni și tevarieni va salva în cele din urmă Pământul de sub dominația
Planeta exilului () [Corola-website/Science/335433_a_336762]
-
extratereștri care pot minți în limbajul mental. De altfel, aceasta a fost și metoda folosită pentru a cuceri telepatic Liga Tuturor Lumilor, așa cum se precizează în povestea din fundal prezentată în "Orașul iluziilor". Reunificarea este menționată în "Mâna stângă a întunericului", deși niciun text al seriei nu tratează acest subiect în detaliu. Planeta Werel din volumul "Four Ways to Forgiveness" reprezintă o cu totul altă lume decât planeta alterranilor. Un erudit SF atrage atenția asupra faptului că "Lumea lui Rocannon", împreună cu
Planeta exilului () [Corola-website/Science/335433_a_336762]
-
dezvoltă pe bazele conceptuale solide ale valorilor umane afirmate”. Ea merge mai departe, arătând că speculația filozofică este cel mai important element al romanului. Dena C. Bain este de părere că "Orașul iluziilor", la fel ca romanele "Mâna stângă a întunericului" și "Deposedații", este impregnat cu „daoism”. Un erudit SF atrage atenția asupra faptului că "Orașul iluziilor", împreună cu "Lumea lui Rocannon" și "Orașul iluziilor", prezintă lupta unui scriitor aflat la început de drum de a stabili un cadru plauzibil, memorabil și
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
Douglas Barbour indică imagistica luminoasă/întunecată ca fir comun al operelor din trilogia inițială Hainish, strâns legat de daoismul din "Daodejing", o carte cu o importanță aparte pentru protagonist. Povestea personajului principal din "Orașul iluziilor" începe și se sfârșește în întuneric și, la fel ca multe imagini similare, orașul Es Toch este descris ca un loc al întunericului și al luminilor strălucitoare. Deși Le Guin și-a localizat orașul Es Toch în Parcul Național Black-Canyon-of-the-Gunnison, James W. Bittner demonstrează că Es
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
de daoismul din "Daodejing", o carte cu o importanță aparte pentru protagonist. Povestea personajului principal din "Orașul iluziilor" începe și se sfârșește în întuneric și, la fel ca multe imagini similare, orașul Es Toch este descris ca un loc al întunericului și al luminilor strălucitoare. Deși Le Guin și-a localizat orașul Es Toch în Parcul Național Black-Canyon-of-the-Gunnison, James W. Bittner demonstrează că Es Toch, la fel ca multe peisaje ale lui Le Guin, reprezintă atât o imagine, cât și un
Orașul iluziilor () [Corola-website/Science/335449_a_336778]
-
sus al triunghiului le combină pe cele două. A 11-a literă a alfabetului grecesc, „lambda” (λ) a fost mult timp un simbol al comunității LGBT. Spartanii credeau ca „lambda” înseamnă unitate, pe când romanii o considerau „lumina cunoștinței ce străbate întunericul ignoranței”. Se crede că simbolul lambda era inscripționat pe scuturile luptătorilor thebani. Legenda spune că orașul-cetate Theba avea în componența armatei sale o legiune de îndrăgostiți idealiști, ceea ce îi facea să fie de temut pe timpul luptei. Acest simbol a fost
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
izvoarele musulmane și creștine aflăm că această religie avea mulți adepți din regiunile Africii de nord și ale Asiei până în China. Religia maniheistă are ca fundament principiul polilor opuși: frumosul și urâtul, binele și răul, ziua și noaptea, lumina și întunericul, sufletul și materia. Doar poporul uigur a adoptat maniheismul în anul 762 ca religie oficială de stat. În celelalte regiuni turcice această religie era interzisă, iar adepții săi erau omorâți de către nestorieni. Spiritul războinic al triburilor a fost atenuat după cum
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
divinitate maternă, agrara și lunară. Luna însăși, ca zeitate, avea o semnificație malefica, fiind prototipul femeii capricioase, care patrona noaptea, iarna și frigul, spre deosebire de Soare, zeitatea paterna, înțelegătoare, patronul zilei, verii și al vieții. Zilele babei semnificau lupta dintre forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi. Despre Babă Dochia, tradiția populară spune că a pus rămășag cu omătul și cu frigul că ea este mai voinica decât ei. Frigul s-a întărâtat, babă și-a pus cele nouă cojoace
1 Martie. Ce NU este bine să faci în această zi. Cum se alege baba by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101367_a_102659]
-
Temnițe și Dragoni: Cartea Întunericului (titlu original: "Dungeons & Dragons: The Book of Vile Darkness") este un film fantastic britanic de televiziune din 2012. În rolurile principale joacă actorii Anthony Howell, Eleanor Gecks și Dominic Mafham. Este al treilea film bazat pe seria de jocuri RPG
Dungeons amp; Dragons: The Book of Vile Darkness () [Corola-website/Science/331468_a_332797]
-
regizat de Gerry Lively. Filmările au avut loc în Bulgaria în 2011 și a fost lansat direct-pe-DVD în Regatul Unit la 9 august 2012. În cadrul lumii fictive din seria de jocuri "Dungeons & Dragons", elementul magic cunoscut sub numele de Cartea Întunericului (josnic) ("book of vile darkness") este o carte supranaturală, care servește ca un ghid de referință al Răului și pentru acordarea de puncte de experiență și un bonus pentru atributul înțelepciunea vrăjitorilor răi, în timp ce face rău sau corupe pe cei
Dungeons amp; Dragons: The Book of Vile Darkness () [Corola-website/Science/331468_a_332797]
-
acțiunile Lydei, iar confruntarea dintre strigoi și vampiri devine doar o chestiune de timp, în ciuda încercărilor celor dintâi de a proteja Strygorra. Sorții par a fi în favoarea vampirilor, a căror forță este superioară, dar ajutorul vine din partea foștilor Vampiri ai Întunericului, plecați într-un exil autoimpus după ce Dragoș l-a ucis pe liderul lor, luându-i locul. Ajutat de Vero, Armand evadează și încearcă să revină la Natalia - nu ca arma în care dorea să-l transforme Dragoș, ci în fostul
Ultima privire () [Corola-website/Science/336982_a_338311]
-
a fost acceptat în paradis, și când s-a prezentat la iad, a fost respins de diavol, acesta reamintidul pe Jack de acordul făcut cu el, și a fost fericit să lase spiritul lui Jack să se rătăcească. Deoarece era întuneric, demonul i-a aruncat o tăciune aprinsă, pe care Jack l-a pus într-un nap care l-a avut cu el. Din acel moment spiritul lui Jack hoinărește în căutare de un loc unde să se odihnească, iar în
Jack-o'-lantern () [Corola-website/Science/337021_a_338350]
-
în vânt. De Ruyter a ținut cursul spre Sud-Est iar linia aliată a obținut o poziție de unde să atace inamicul abia dupa ora 18:00, când a devenit clar că nu era destul timp pentru o acțiune decisivă înainte de lăsarea întunericului și înainte ca flotele să atingă bancurile de nisip de la Nieuwpoort și Ostende. Prin urmare Ducele de York și-a păstrat poziția din vânt și a virat atunci când și neerlandezii au făcut-o pe la orele 21:00. Ambele flote au
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]