18,794 matches
-
spre acte necugetate, prin nereținere, la mânie, de la crimă, oamenii lui N. seamănă mai degrabă cu cei din nuvelistica lui C. Sandu-Aldea. Unii vădesc înclinații spre cruzimea gratuită, spre perversitate. Tinerii din cutare sat, bunăoară, se amuză chinuind câinii prin „dare în jugău”. Mai numeroase decât firile violente și crude sunt cele doar „sucite”. Un sătean își aprinde casa, apoi, de pe o movilă, strigă de trei ori: „Cocoșul roșu”. Cineva înnebunește subit văzându-l viu pe unul de care era sigur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
acest lucru. Toți trebuie să fie ascultați, pentru că ascultarea datorată lor nu este rezultatul calităților lor personale, ci al funcțiilor acestora. Creștinul trebuie să se supună oricărei autorități legitime și oricărei legi: Dați tuturor cele ce sunteți datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste (Rom 13, 7). Între aceste îndatoriri, nu face nici o aluzie la prestarea serviciului militar. Neporuncind-o explicit, nu o exclude; necondamnând-o deslușit, neexcluzând-o, o include
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lucru. Toți trebuie să fie ascultați, pentru că ascultarea datorată lor nu este rezultatul calităților lor personale, ci al funcțiilor acestora. Creștinul trebuie să se supună oricărei autorități legitime și oricărei legi: Dați tuturor cele ce sunteți datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste (Rom 13, 7). Între aceste îndatoriri, nu face nici o aluzie la prestarea serviciului militar. Neporuncind-o explicit, nu o exclude; necondamnând-o deslușit, neexcluzând-o, o include în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
serviciul militar expresia vobiscum militamus poate reprezenta numai exemplul cel mai evident pentru a pune în evidență participarea creștinilor la viața Imperiului. S-ar putea vorbi și despre o tacita exceptio, care ar avea înțelesul mult mai larg de operam dare, servire, conor, după cum de altfel e posibil să observăm în alte opere ale sale. Analog acestui text, Apologeticum, 37, 1-8, ne vorbește despre sporirea numerică a creștinilor în aparatul de stat astfel încât, dacă ar fi voit ar fi putut opune
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grupurilor ș.a. Concepută astfel, autoritatea desigur nu se va identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea irațională prin intimidare și teamă) sau nu se va reduce la folosirea comenzilor, darea de ordine. Dimpotrivă, ea se bazează pe forța, pertinența argumentelor explicate accesibil, a motivelor, a soluțiilor acceptabile, a normelor înțelese, pe disciplina responsabilă în sens activ, participativ, constructiv, consensual. Pot exista mai multe forme de manifestare a autorității pedagogice și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cît se revendică de la Text - coală de hîrtie Însemnată cu litere, cifre și imagini dintre care primele sînt dominante. SÎnt părți ale Lui, instanțieri ale Marelui Text. Nimeni nu „povestește” aici de plăcere, toate textele se scriu Împotrivă, Împotriva semnificațiilor dare, a genurilor recunoscute, a strategiilor discursive probate. Deci: Împotriva cititorului amorțit, Împotriva lumii imaginolatre și imaginofage - bidimensionalolatre și În consecință superficiale - deși textele sînt și ele, Într-un prim moment niște imagini; Împotriva clișeelor, a semnelor culturale recognoscibile de cître
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
deghizate în slujnică. Beaumarchais introduce un comic de substituire în contextul dispozitivului de supraveghere conceput de șiretul și iscusitul Figaro. Pentru public, succesul operațiunii se explică tocmai prin această dublă strategie, ingenios combinată. Informat, spectatorul privește desfășurarea stratagemei, a cărei dare în vileag nu poate duce decât la eșecul aventurii soțului necredincios și la împăcarea finală dintre Conte și Contesă. Răsturnarea ludică este însoțită întotdeauna de sancționarea unui viciu pe care comunitatea vrea să-l îndrepte folosindu-se de o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sunt blocate, trebuie să inventezi o alta. Nu contează nici natura și nici calitatea ei, important e să te salvezi. Pe plan social, evident. Față de alte dispozitive de supraveghere, dulapul servește la întreținerea unui anumit consens social, pe care orice dare la iveală a adevărului l-ar putea tulbura grav. Dulapul - iată, cum ar fi spus Hamlet: „cursa de șoareci” în care poți prinde conștiința societății burgheze. „Cursă de șoareci” care interzice accesul la adevăr. Ea se înfățișează ca un revers
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
o minimă legătură între ele. Orice eseu vrea de fapt să reconstituie acea legătură cvasi-invizibilă dintre diversele fragmente. În rest, rămân un adept al eficienței fragmentului... Cel puțin nu-ți cere să te opintești pentru o înlănțuire de idei. * Prin darea de nume omul a pus ordine în lume; ordinea lui. * Am în continuare suspiciunea că inegalitatea biologică ne poziționează diferit față de egalitarismul pe care perceptele morale încearcă să-l inducă. Povara purtată de fiecare este distinctă, în timp ce pedepsele inventate de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Dacă ne întoarcem cu 40, 50 de ani în urmă, romînii stăteau - susținea institutorul băcăuan (ceva similar scrisese, pe la 1880, și Eminescu) - mult mai bine ca astăzi: 1) datoria statului era minimă, nu la miliarde ca acuma; al 2-lea, dările tot nu erau așa de multe ca astăzi și al 3-lea, romînul se hrănea mai ușor în țara lui. Nu zic că n-a făcut progres țara noastră și noi romînii nu ne-am lustruit. Am progresat, și încă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu i-a introdus o poezie în programul serbărilor școlare (chiar dacă după 1935 a figurat în manuale). La multe din acestea a participat și Agatha, soția sa. Nu se poate ca la întoarcerea acasă să nu-i fi făcut scurte dări de seamă asupra celor văzute și auzite. Ce cuprindeau de obicei programele serbărilor? O conferință, apoi cîntece, monoloage, recitări, însă mereu din alții: Vlahuță („Din prag...”), Coșbuc („Mama”, „Cetatea Neamțului”, „Calul dracului”), Goga („Rugăciune”, „Noi”, „Oltul”), Victor Eftimiu („Balada aurului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scrisul (uneori cu termene stabilite prin contracte), „chestiunea cloștelor”, a transvazării stupilor, a mutării vinului, a montei, a reparării motoarelor, a repetițiilor la teatru etc. Mintea lui Tudor Arghezi era, de asemenea, ocupată cu gospodăria, scoaterea „Biletelor de papagal” sau darea articolelor la alte gazete. Inaptă pentru treburi domestice (excepție columbofilia), mintea lui Bacovia a existat doar pentru „munca de visător”, de „gînditor”. în textele sale nu-i nici un semn că ar fi coborît, barem o dată, prin piețe (ca autorul Cuvintelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chiar și mărturiei maicii Fevronia Iurașcu, care asistase, în Botoșani, la nașterea lui Mihai. După aceea, tot Leca Morariu, neobservînd că-și contrazice părerea susținută pentru nașterea poetului la Ipotești, a mai făcut presupunerea că mama poetului, ca "femeie cu dare de mînă", înainte de nașterea copilului va fi venit de la Ipotești la Botoșani, la mama ei, Paraschiva Iurașcu, ca să aibă la îndemînă eventuale îngrijiri medicale și apoi să petreacă împreună sărbătorile Crăciunului 23. Presupunerea aceasta o mai făcuse și Corneliu Botez
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
toate veniturile mo șiei, afară de pădure, pînă la data de 23 aprilie 1879, însă pentru aceasta, Marinovici îi va scădea, din ultima rată, suma de 450 galbeni austrieci, iar Gh. Eminovici va plăti, pînă la acea dată, toate impozitele și dările către stat, județ și comună. În pădure, unde era un parchet în tăiere, Eminovici nu va mai avea nici un amestec. I se vor da numai 16 stînjeni de lemne din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu sunt altceva decât fețele distincte ale unei monede, care poate fi privită, metaforic desigur, ca talantul care i-a fost dăruit la naștere pentru neîncetată înmulțire...". Privite strict din perspectiva criticului de poezie, aceste cărți apar însă ca o dare de seamă, concepută cu amară luciditate, a unei interiorități vulnerate atât de propriile angoase, cât și de excesul de violență pe care îl constată într-un univers aproape dezaxat. Poetul Doru Maximovici se așază, deloc întâmplător, într-un punct de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Frontier Thinkers (Gînditori de graniță), își propun crearea unei mișcări culturale care să-și asume sarcina unor transformări sociale prin intermediul instituției școlare. Ideile fundamentale ale acestei tendințe sînt formulate de unul din inițiatorii grupului GEORGE SYLVESTER COUNTS în lucrarea Dare the School Build a New Social Order? (Îndrăznește școala să construiască o nouă ordine socială?), publicată în 1932. După ce critică progresivismul pentru tendințele sale individualiste, pentru subaprecierea rolului culturii în schimbarea socială și pentru că a lipsit școala de un scop
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1990, revista "22" mi-a cerut adeziunea la un protest contra deținerii abuzive a lui Marian Munteanu la Jilava, am consimțit cu aceeași convingere că nimeni nu trebuie împiedicat dacă vrea să-și rostească pașnic, legal, ideile. 1 Politolog, Scurtă dare de seamă asupra unor aspecte internaționale, în Nu, Cluj, nr. 29 (20-26.X.1990), p. 7. 2 Jean Lombard Coeurderoy, La face cachée de l'histoire moderne, I, Madrid, 1984. 3 Cf. Charles Zorgbibe, Dictionnaire de politique internationale, Paris, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și al prosperității, pentru că va vedea că el este acela care face față măsurilor necesare pentru a obține aceste bunuri. Pentru ca plătitorii aparținând clasei inteligente să nu se întristeze prea tare de aceste noi plăți, li se va remite o dare de seamă asupra destinației acestor sume, cu excepția, bineînțeles, a sumelor care vor fi repartizate pentru trebuințele tronului și ale instituțiilor administrative. Persoana domnitoare nu va avea proprietăți personale, pentru că tot ce este în stat este al lui, altfel o situație
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
regulat al mecanismului. Înlocuirea unei părți din bani prin valorile de hârtie a produs tocmai o astfel de stagnare. Consecințele acestui fapt sunt de pe acum destul de simțite... Vom avea și o carte de conturi, și Stăpânitorul va găsi oricând o dare de seamă completă asupra rețetelor și cheltuielilor statului, în afară de contul lunii curente, neterminată încă, și de contul lunii precedente încă nepredat. Singurul individ care n-are interesul de a jefui casele statului este proprietarul lor, guvernantul. De aceea controlul său
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
un drum sigur, însă nu au o anumită rezervă, pier în drum. Șefii creștini pe care îi povățuiam altădată să se distreze pe grijile statului prin recepții reprezentative, prin etichetă, prin serbări nu erau decât un paravan al guvernului nostru. Dările de seamă ale favoriților, care îi înlocuiau la afaceri, erau făcute pentru ei prin agenții noștri și satisfăceau de fiecare dată cugetele puțin pătrunzătoare, prin promisiuni că viitorul va aduce economii și ameliorări. Economii de ce? De noi împrumuturi? Așa ar
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
agenții noștri și satisfăceau de fiecare dată cugetele puțin pătrunzătoare, prin promisiuni că viitorul va aduce economii și ameliorări. Economii de ce? De noi împrumuturi? Așa ar fi putut să-i întrebe și nu-i întrebau pe acei care le citeau dările noastre de seamă și proiectele noastre... Știți la ce i-a dus o astfel de nepăsare, la ce dezordine financiară au ajuns, în ciuda activității admirabile a popoarelor lor. Sumar: Împrumuturile interne. Pasivul și impozitele. Conversiile. Casele de Economii și renta
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare“ (Alexandru Mușina, O poezie pentru mileniul III). De aici, biografismul, banalitatea deli berată a discursului liric - mizând pe forme ale oralității, ale stilului colocvial -, hibri darea speciilor și a genurilor, prin narativizarea textului liric și recuperarea unor specii vechi, „minore“. Proza postmodernistă apelează la textualism și la joc metalingvistic, la tehnici narative, între care, conform studiului despre cele Cinci fețe ale modernității al lui Matei Călinescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acțiune convențională. În studiul Estetica basmului, G. Călinescu definește această creație - populară sau cultă - ca un „gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict moral exterior). Lumea basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vieții. El este într-adevăr inclus în simbolul "încarnării" care aparține mitului Treimii, acesta vorbind și el despre Dumnezeul-Creator, despre încarnarea lui în suflet (Cuvîntul) și despre imanența problemei etice și a forței ei eliberatoare numită Cristos. Este indispensabilă aici darea unui avertisment în vederea fixării atenției asupra definiției "psiholgiei metafizice". Termenul nu se referă deloc la faptul că psihologia motivelor, instrumentul descifrării, și-ar propune să se piardă în speculații metafizice. Dimpotrivă: psihologia metafizică -psihologia care analizează imaginile metafizice ale miturilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de capitole inegale, fiecare corespunzând uneia dintre domniile ce s-au succedat în perioada 1662-1743. Până la Dimitrie Cantemir, se remarcă anii de restriște din vremea lui Gheorghe Duca și Dumitrașco Cantacuzino, când țara era bântuită de jefuitori străini, împilată de dări grele, risipită și pustiită de epidemii, de foamete, iar legile și obiceiurile pământului erau nesocotite și batjocorite. Ceva mai așezate și mai prospere, domniile lui Constantin și Antioh Cantemir sunt prezentate cu înțelegere și simpatie, dar celor doi nu li
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]