19,706 matches
-
care ne-am Învoit până la Hotin - comentează Nicolae Iorga cu ironie -, nu sunt bani de lepădat nici pentru un habotnic, care știe Însemnătatea unui șabăs bine păzit” <endnote id="(429, p. 12)"/>. Astfel de Încălcări ale regulilor tradiționale erau de neimaginat cu câteva secole Înainte. Nu numai că evreul nu avea voie să călătorească (muncească) de sabat, dar el nu avea voie nici să ceară unui creștin să o facă În locul lui. Mai mult decât atât, dacă transportul era organizat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cucerirea Europei” și nici prin „vreo altă formă de violență”, ci prin „acumulările de bogăție spirituală și de voință, care s-au adunat din generație În generație, prin școala suferinței” <endnote id="(598, pp. 296- 302)"/>. Și pentru Goethe - cel imaginat de Thomas Mann În romanul Lotte la Weimar (1936-1939) - Înțelepciunea dată de „suferința” (gr. pathos) evreului se opune „eroismului”. „Evreii sunt patetici, dar nu sunt eroici”, remarcă personajul Goethe după ce descrie un sinistru pogrom din secolul al XIV-lea căruia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nația pentru care a luptat” <endnote id="(130, p. 736)"/>. În schimb, același Călinescu s-a simțit „iritat” de felul În care un scriitor evreu, Felix Aderca (el Însuși un participant eroic la campaniile din 1916 și 1919), și-a imaginat personajele Într-un roman (intitulat 1916 și publicat În 1936) referitor la participarea românilor la primul război mondial : „Căpitanul [Costache] Ursu este un erou care luptă fără convingere”, iar „fiul său e un trădător”. „În loc să osândească agresiunea - a comentat criticul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
morale a sentimentului național”, filozoful ungur G.M. Tamás notează următoarele În stilul său inconfundabil : „La auzul unor fraze odioase ca «e evreu, totuși e un bun maghiar», nici nu ne dăm seama ce mare cucerire morală reprezintă aceasta. Să ne imaginăm că În secolul V Î.e.n. cineva ar fi spus : «e persan, dar e un bun grec». Imposibil. Nota bene, nici «e un bun grec» nu a existat” <endnote id="(690, p. 42)"/>. „E om bun, măcar că-i jidan” Când zicala
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
VII, 5 ; Plinius, Historia naturalis, XXXI, 11) <endnote id="(171, p. 451)"/>. O informație similară se află În Talmud. După cum se vede, În cultura tradițională românească, „evreul imaginar” este localizat Într-o țară la rândul ei imaginară, Într-o „Palestină imaginară”, asociată adesea cu „lumea de dincolo”. Filozoful Vasile Conta (Chestia evreiască, 1879) - considerat „adevăratul Întemeietor al antisemitismului doctrinar românesc” <endnote id="(67, p. 34)"/> - susținea și el existența unei imaginare „Împărății jidovești” : „[Evreii] au chiar o patrie. Este adevărat că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(94, p. 43)"/>. S-ar părea că În Europa de Est evreul a fost asimilat cu un tip de vrăjitor având trăsături mai puțin Întunecate, un destin mai puțin dramatic și activități mai puțin terifiante decât cele ale evreului vrăjitor imaginat În vestul Europei : sanguinar, necromant și demoniac. Cu alte cuvinte, s-ar părea că evreul vrăjitor imaginat de est-europeni era ceva „mai simpatic” și „mai uman” : un om care aduce ploaia. Așa este, numai că această constatare trebuie nuanțată. După cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tip de vrăjitor având trăsături mai puțin Întunecate, un destin mai puțin dramatic și activități mai puțin terifiante decât cele ale evreului vrăjitor imaginat În vestul Europei : sanguinar, necromant și demoniac. Cu alte cuvinte, s-ar părea că evreul vrăjitor imaginat de est-europeni era ceva „mai simpatic” și „mai uman” : un om care aduce ploaia. Așa este, numai că această constatare trebuie nuanțată. După cum vom vedea imediat, aspectele dramatice, ca și cele demonice, nu lipsesc cu totul din scenariul magic În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care Îl juca porcul În cadrul societății tradiționale. Tăierea porcului În preajma solstițiului de iarnă reprezenta supraviețuirea unui străvechi ritual agrar de sacrificiu <endnote id="(90)"/>. În aceste condiții, pentru a „legitima” interdicția, pentru a-i da totuși un sens, europenii au imaginat o stranie legendă etiologică. În legendele românești din amplul ciclu având ca subiect „Căutarea lui Isus de către Sf. Maria” apare următorul episod : aflând că Isus a fost răstignit de „jidani”, Maica Domnului pleacă să-l caute, dar când ajunge la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bosnage a publicat, În toleranta Olandă, prima carte de Istoria evreilor care nu era scrisă de pe poziții iudeofobe. Același teolog a publicat un alt volum, nu Întâmplător intitulat Tratat de toleranță universală, În care Îndrăznea să formuleze o Întrebare de neimaginat până atunci : „Cei care au strigat « Crucificați-l, crucificați-l !» au fost pedepsiți, templul lor distrus, orașul, de asemenea, de ce toate generațiile de după ei să fie considerate vinovate ?” <endnote id="(63, p. 195)"/>. Este epoca În care iudeofobia motivată teologic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiești din vestul Ucrainei), copilul de 11 ani Își privește cu umilință tatăl târându-se În genunchi și cerșind milă În noroi, la picioarele calului unui ofițer cazac. Bunicul fusese ucis, iar prăvălia tatălui devastată. Închizându-și ochii, copilul se imaginează făcând parte dintr-o grupare evreiască de autoapărare, trăgând cu pușca În pogromiști <endnote id="(793, pp. 228- 232)"/>. Prin organizarea, după 1920, a forțelor de apărare din Palestina (Haganah), ca și prin revolta din 1943 a evreilor din ghetoul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului”), ucide folosind otravă („Îi dă nu știu ce și omoară omul”), pretinde că se botează etc. Povești cu evreul infanticid și hemofag se transmiteau din gură În gură, se spuneau mai ales copiilor și ne putem imagina ce efecte aveau asupra lor pe moment, dar și pe termen mediu și lung. Când erau neascultători, copiii români erau amenințați că „Vine jidanu’ cu sacul” <endnote id="(3, p. 14)"/>, astfel că evreul era receptat În chip coșmaresc de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiecare dată, regizorii naziști cenzurau textul piesei, scoțând pasajul În care se căsătoreau creștinul Lorenzo și evreica Jessica (688, p. 228). Legea nazistă Pentru protejarea sângelui și onoarei germane acționa retroactiv, interzicând În anii ’30-’40 Înfăptuirea unei căsătorii mixte imaginate de Shakespeare la sfârșitul secolului al XVI-lea. Piesa a fot cenzurată și În Israel. În 1980, regizorul englez Barry Kyle a fost convins să renunțe la scena finală, În care se sugera că Shylock s-ar converti la creștinism
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Biroului și a președintelui, Mihai Beniuc, care au încălcat „principiul muncii colective” și „au tolerat manifestarea unor atitudini netovărășești abuzive”, „sectare și birocratice”. Principala țintă a criticilor a fost, însă, autorul Cîntecelor de pierzanie. într-o solidaritate greu de imaginat pe alte chestiuni și în alte situații, o seamă de scriitori bătrîni și de scriitori tineri s-au aliat pentru a-l înlătura din funcție. Cei mai virulenți au fost Geo Bogza, Eugen Jebeleanu și Marin Preda. Primul l-a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
15 scriitori, cu brevet sau fără brevet (la filială îs 9 membri). Au răbufnit și s-au mușcat între ei, scriitorii, desigur. Rolul de cîine-lup l-a jucat D. Costea care, află, mă bîrfește pe toate drumurile. Nu-mi pot imagina cum poate exista într-un individ atîta răutate! „Amicii” de la Cronica iar au început cu rugăminți pe lîngă mine: să colaborez, „să fim prieteni” (C. ștefanache), „să dau orice” (Al. Andriescu) etc. Se pare că încearcă să accepte condițiile mele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu mă supun dispozițiilor sale, sînt obraznic etc. întotdeauna m-am amăgit să cred că acest Const. Ciopraga e om, deși eram convins că nu este. Acum pentru vecie cred că este un neom. îți voi da verbal amănunte de neimaginat. Singura mea armă, a noastră de fapt, fiindcă drama mea este și a ta (a trebuit să părăsești Institutul datorită răutății oamenilor), este de-a lucra și a publica febril pentru a-i face să simtă pe neoameni cît sînt
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fel, eram pregătit să aflu vești rele (tăcerea ta m-a făcut să bănuiesc existența incertitudinilor transformate în realități). Și la facultate sunt zvonuri alarmiste. Sunt, desigur, foarte multe de spus. în ce mă privește, aproape că nu-mi pot imagina cum o să fie o revistă, cu profilul pe care-l avea, care să apară de patru ori pe an, respectînd directivele de ultimă oră. Probabil că singura salvare este ca să se încerce formula cu niște pagini compacte de articole mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
meseria. Dacă vei pune mîna pe această carte, îți vei da seama că în ea este pusă multă multă muncă și bună organizare. Numai cine-i citește pagină cu pagină se minunează de munca de organizare pe niște sectoare aproape de neimaginat. A scrie despre ea bine și a fi crezut de cel care are în mînă verdictul de „merge” este un act de dreptate. 2. În privința lui Ion Rotaru lucrurile stau la fel. îmi amintesc că la apariția primului volum al
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Timișoara" data =”14 februarie 1975”> Stimate domnule Călin, Nu știam ce s-a întîmplat cu d-voastră de nu mi ați răspuns la rîndurile ce însoțeau materialele pe care vi le-am trimis (unul despre V. Voiculescu, altul despre Dacia imaginară ). Credeam, la un moment dat, că ați părăsit redacția. Deși abonat la Ateneu, numărul pe ultimul trimestru al anului trecut nu l-am primit, abia cel din anul acesta lămurindu-mă, prin publicarea numelor redactorilor, asupra situației. Rîndurile d-voastră
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nici alta nu a interesat pe cronicarul de la Orizont. Opacitate? Nu aș crede. Mai degrabă iritarea pricinuită de „Hîrtii uitate”, în care a văzut (complet eronat) o răfuială a autorului cu critica, în realitate bietul autor nefăcînd altceva decît să imagineze un model pentru acel tip de critic ce-și pune o serie de probleme insolubile. În sfîrșit, toate mi se par inutile, inclusiv rîndurile acestea. }ncerc de o viață să subliniez valorile oriunde le întîlnesc, încerc de o viață să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din care cauză (potrivit informațiilor pe care le avusese la Îndemână) „...mulți alții ar fi plecat din PNP” cel mai probabil de frica persecuțiilor nemiloșilor bolșevici care, vrând probabil să-și compenseze neștiința de carte cu o cruzime greu de imaginat Începuseră să taie și să spânzure Într-o țară cu o populație timorată de prezența celor peste 600 de mii de soldați ruși. Autorul mai semnalase și „...agitația unor comercianți care au fost trimiși judecății pentru neafișare de prețuri sau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
examinați și să încercați să-i aduceți o stare în care să vă simtă alături de el. Ii veți reduce mult suferința.” În cercetarea științifică a inițiat colaborarea interdisciplinară. În toate intervențiile odontale și paradontale, practicate cu o acuratețe greu de imaginat și efectuat, aplica principiul profilactic. Dotat cu mult bun simț clinic și având o experiență acumulată în timp, a ajuns la o mare siguranță în rezolvarea cazurilor. Și-a prezentat experiența în profesie în lucrări scrise sau comunicate, în direcții
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a trebuit să părăsească insula lui Calypso pentru a-și continua călătoria. De fapt, nici nu m-aș mira dacă respectiva insulă ar arăta întocmai precum Caye Caulker. În Costa Rica am sentimentul că „mă apropii” de America Latină, așa cum mi-am imaginat-o. Limba vorbită este spaniola, din care nu înțeleg mare lucru, și îmi organizez un curs intensiv de o săptămână într-un sătuc pe coasta caraibiană, Cahuita. Cahuita este un fel de Caye Caulker, cu deosebirea că acțiunea decurge în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
consecință, o respectă ca pe un mare profesor. Fiecare folosește ce are la îndemână: într-un sat departe de lumea civilizată accesul la natură este mult mai ușor decât accesul la tratate de specialitate și tehnologie modernă. Și, dacă îmi imaginez o situație virtuală, Microsoft va deschide mâine filială în Chiguilpe și Universitatea Harvard își va dezvolta un nucleu pilot în școala din centrul satului? Cum ar progresa toți acești curandero? Hmmm... Bănuiesc, elementul cel mai puternic l-ar asimila pe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Alfonso în revenire. Alfonso, de ce nu spui tu că ești curandero sau șaman, dacă asta ești de fapt? întreb mai târziu, legănându-mă într-un hamac în fața casei. „Știi, oamenii se tem dacă aud asta, sau nu înțeleg și își imaginează tot felul de minuni. Multora le este frică de ayahuasca, așa că mai bine spun ce fac doar la cei care ajung la mine și vor să se trateze. Ayahuasca este medicamentul nostru cu care învățăm noi șamanii, ai să-l
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de muzicalitatea conversației în Tsafiki, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva am pierdut ceva prețios fără să ne dăm seama. Mi-e ușor să văd bariera dintre lumea vestică și cea indigenă și nici nu îmi pot imagina cum poate supraviețui tradiția în lumea hipertehnologizată spre care ne îndreptăm. Pornim către grădină, de unde „tanti” culege câteva plante la indicațiile lui Alfonso, apoi scoate o secure și începe să cioplească la o liană groasă de vreo 10 centimetri care
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]