18,160 matches
-
științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
direct de fapte și obțin judecăți cu grade de generalitate crescânde. Sensul inferării este de la judecăți individuale către cele particulare, apoi către cele generale și în final universale. Logica transductivă Este studiul inferențelor cu judecăți de același grad de generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
generalitate. Logica deductivă Studiul derivării judecăților mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
mai puțin generale din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
din judecăți mai generale. Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul de matematizare
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul de matematizare precede în general procesul de logicizare
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul de matematizare precede în general procesul de logicizare prefigurând structurile logice în domeniul aplicației. c.Dezvoltări
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul de matematizare precede în general procesul de logicizare prefigurând structurile logice în domeniul aplicației. c.Dezvoltări filozofice Aplicații etice -Logica acțiunii -Logica deontică -Logica comenzilor (a imperativelor) -Logica preferinței și
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul de matematizare precede în general procesul de logicizare prefigurând structurile logice în domeniul aplicației. c.Dezvoltări filozofice Aplicații etice -Logica acțiunii -Logica deontică -Logica comenzilor (a imperativelor) -Logica preferinței și alegerii Aplicații metafizice -Logica
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul de matematizare precede în general procesul de logicizare prefigurând structurile logice în domeniul aplicației. c.Dezvoltări filozofice Aplicații etice -Logica acțiunii -Logica deontică -Logica comenzilor (a imperativelor) -Logica preferinței și alegerii Aplicații metafizice -Logica existenței -Ontologia
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
deontică -Logica comenzilor (a imperativelor) -Logica preferinței și alegerii Aplicații metafizice -Logica existenței -Ontologia lui Leśniewski -Logica constructivistă -Ontologia (disputa nominalism-realism) Aplicații epistemologice -Logica întrebărilor și răspunsurilor -Logica temporală -Logica parte-întreg (mereologia) -Logica epistemică -Logica supoziției -Logica informației -Logica inductivă ••• Logica evidenței și confirmării ••• Logica probabilistă În măsura în care reflecția logic filozofică asupra unui domeniu dat se maturizează, gândirea logică a obiectului trece în aplicații științifice ale logicii. Ceea ce rămâne constant în sfera logicii filozofice sunt temele ontologice și gnoseologice. 1. Enescu Gheorghe
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
imperativelor) -Logica preferinței și alegerii Aplicații metafizice -Logica existenței -Ontologia lui Leśniewski -Logica constructivistă -Ontologia (disputa nominalism-realism) Aplicații epistemologice -Logica întrebărilor și răspunsurilor -Logica temporală -Logica parte-întreg (mereologia) -Logica epistemică -Logica supoziției -Logica informației -Logica inductivă ••• Logica evidenței și confirmării ••• Logica probabilistă În măsura în care reflecția logic filozofică asupra unui domeniu dat se maturizează, gândirea logică a obiectului trece în aplicații științifice ale logicii. Ceea ce rămâne constant în sfera logicii filozofice sunt temele ontologice și gnoseologice. 1. Enescu Gheorghe 2. Țuțugan F. 3
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și răspunsurilor -Logica temporală -Logica parte-întreg (mereologia) -Logica epistemică -Logica supoziției -Logica informației -Logica inductivă ••• Logica evidenței și confirmării ••• Logica probabilistă În măsura în care reflecția logic filozofică asupra unui domeniu dat se maturizează, gândirea logică a obiectului trece în aplicații științifice ale logicii. Ceea ce rămâne constant în sfera logicii filozofice sunt temele ontologice și gnoseologice. 1. Enescu Gheorghe 2. Țuțugan F. 3. Petre Botezatu 4. Petru Ioan 5. Anton Dumitriu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
mereologia) -Logica epistemică -Logica supoziției -Logica informației -Logica inductivă ••• Logica evidenței și confirmării ••• Logica probabilistă În măsura în care reflecția logic filozofică asupra unui domeniu dat se maturizează, gândirea logică a obiectului trece în aplicații științifice ale logicii. Ceea ce rămâne constant în sfera logicii filozofice sunt temele ontologice și gnoseologice. 1. Enescu Gheorghe 2. Țuțugan F. 3. Petre Botezatu 4. Petru Ioan 5. Anton Dumitriu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
toate recordurile; urmează altele mai înalte, care deja se află în construcție. Secolul XXI anunță nenumărate progrese surprinzătoare și senzaționale în lumea arhitecturii. Construcțiile în stil deconstructivist de la sfârșitul sec. XX și începutul sec. XXI, construcții ce par lipsite de logică și pe punctul de a se prăbuși, au fost proiectate pe computere, iar tehnologia informației va marca și pe viitor evoluția formelor arhitecturale în secolul XXI. Arhitectura de ultimă oră a încercat să depășească mai mult ca niciodată formele specifice
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
lingvistică. Ce este comun pentru toate rețelele semnatice este reprezentarea grafică declarativă, care poate fi utilizată fie pentru reprezentarea cunoștințelor sau pentru suportul sistemelor automate. Unele vesiuni sunt foarte informale, dar alte versiuni sunt definite în mod oficial sisteme de logică. Mai jos avem șase dintre cele mai frecvente tipuri de rețele semantice: Unele dintre rețele au fost concepute în mod explicit să pună în aplicare ipoteze despre mecanismele cognitive umane, în timp ce altele au fost proiectate în primul rând pentru eficiența
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
multitudini de culturi: China, India, Grecia antică. Averroes concepe o enciclopedie medicală și aduce comentarii și completări întregului sistem aristotelician. Al-Kindi, considerat primul mare filozof al islamului, studiază de asemenea filozofia clasică antică și este întemeietorul gândirii matematice în cadrul filozofiei - logica. Filozofi arabi ca Al-Kindi, Averroes și persani ca Avicenna au jucat un rol important în păstrarea operelor lui Aristotel. Ideile lor filozofice, libere de orice influență religioasă, ajung să fie dominante în lumea creștină și musulmană. Acești filozofi au preluat
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]