19,432 matches
-
și documentele care au stat la baza acestuia nu pot fi scoase din arhiva în care sunt păstrate decât în cazurile prevăzute de lege. În condițiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului notarului public pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competentă. ... (2) Instanța nu va putea cere trimiterea în original a testamentelor depuse la notarii publici sau a altor înscrisuri originale care se găsesc în arhivele acestora. Se vor putea însă cere copii
REGULAMENT din 24 iulie 2013 (*actualizat*) de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261150_a_262479]
-
2522 Administratori de sistem 2523 Specialiști în rețele de calculatoare 2529 Specialiști în baze de date și rețele neclasificați în grupele de bază anterioare 26 Specialiști în domeniul juridic, social și cultural 261 Specialiști în domeniul juridic 2611 Avocați 2612 Magistrați 2619 Specialiști în domeniul juridic neclasificați în grupele de bază anterioare 262 Bibliotecari, arhivari și curatori 2621 Arhivari și curatori 2622 Bibliotecari și specialiști în alte servicii de informare 263 Specialiști în domeniul social și religios 2631 Economiști 2632 Sociologi
HOTĂRÂRE nr. 1.352 din 23 decembrie 2010 (*republicată*) privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România - nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor - ISCO 08*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261057_a_262386]
-
condițiile legii, a locurilor de reținere și de arest preventiv organizate în cadrul unităților de poliție; 10. constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale, potrivit legii; 11. asigură protecția martorului, informatorului și a victimei, în condițiile legii; 12. asigură, conform legii, protecția magistraților și a familiilor lor, în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor amenințări; 13. desfășoară activități de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi penale, executării pedepselor sau altor hotărâri judecătorești, precum și a persoanelor dispărute
LEGE nr. 218 din 23 aprilie 2002 (*actualizată*) (**republicată**) privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261168_a_262497]
-
ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora, care nu dețin în proprietate exclusivă sau în coproprietate imobile în municipiul București, beneficiază, pe durata mandatului, de decontarea cheltuielilor de cazare. ... (2) De prevederile alin. (1) beneficiază și magistrații, precum și înalții funcționari publici, pe durata raportului de serviciu, dacă nu dețin în proprietate exclusivă sau în coproprietate imobile în municipiul București. ... (3) La propunerea motivată a conducătorilor instituțiilor publice, dispozițiile alin. (2) nu se aplică funcțiilor de demnitate publică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 101 din 25 noiembrie 2011 (*actualizată*) privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», a imobilelor proprietatea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261202_a_262531]
-
înalții funcționari publici, pe durata raportului de serviciu, dacă nu dețin în proprietate exclusivă sau în coproprietate imobile în municipiul București. ... (3) La propunerea motivată a conducătorilor instituțiilor publice, dispozițiile alin. (2) nu se aplică funcțiilor de demnitate publică și magistraților care, în exercitarea atribuțiilor legale, își desfășoară activitatea în condiții de risc înalt, din motive de siguranță și protecție. ... (4) Cheltuielile de cazare ale persoanelor îndreptățite, potrivit alin. (1)-(3), se suportă din bugetele ministerelor, instituțiilor publice și ale celorlalte
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 101 din 25 noiembrie 2011 (*actualizată*) privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», a imobilelor proprietatea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261202_a_262531]
-
funcții de demnitate publică numite, respectiv viceprim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, precum și funcții asimilate celei de ministru, consilier de conturi, secretar de stat, subsecretar de stat, precum și funcții asimilate acestora. (2) De prevederile alin. (1) pot beneficia și magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, membrii Curții Constituționale, președinții și vicepreședinții curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor, precum și președinții secțiilor din cadrul acestor instanțe, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul procurorului general
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 101 din 25 noiembrie 2011 (*actualizată*) privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», a imobilelor proprietatea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261202_a_262531]
-
categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică. Persoanele care ocupă aceste funcții nu au calitatea de funcționar public și li se aplică legislația muncii; ... b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului; ... c) corpului magistraților; ... d) cadrelor didactice; ... e) persoanelor numite sau alese în funcții de demnitate publică. ... Capitolul II Clasificarea funcțiilor publice. Categorii de funcționari publici Articolul 7 (1) Funcțiile publice se clasifică după cum urmează: ... a) funcții publice generale și funcții publice specifice; ... b
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260762_a_262091]
-
îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă. ......................................................................... (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Statul exercită dreptul de regres, în condițiile legii." ... 41. Alineatul (2) al articolului 53 se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
cuprins: "(4^1) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată și orice persoană fizică are obligația de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în fața unei comisii parlamentare, în urma invitației scrise primite din partea acesteia, cu excepția magistraților. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare." 50. Alineatul (5) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins: "(5) Birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere rezultate din alegeri." 51
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
dintre judecătorii prevăzuți la alineatul (2) litera a). (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani." ... 112. La articolul 133, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) Magistrații aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocați din funcție de adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii speciale de organizare și funcționare." 113. Alineatul (1) al articolului 134 se modifică și va avea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă. ........................................................................... (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Statul exercită dreptul de regres, în condițiile legii". ... 168. Curtea reține că modificarea propusă alineatului (1) se referă la îndreptățirea persoanei vătămate de o autoritate publică la "repararea prejudiciului printr-
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
exercită dreptul de regres, în condițiile legii". 171. Textul art. 52 alin. (3) din Constituție prevede răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Teza propusă a fi introdusă nu reglementează o acțiune în regres a statului împotriva magistraților pentru recuperarea prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară, ci numai prin acele erori judiciare care au fost rezultatul exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. 172. Din conținutul normativ al art. 52 alin. (3) din Constituție rezultă că acoperirea prejudiciului
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
sau disciplinare, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară. 173. În schimb, statul se poate îndrepta cu acțiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situația generatoare de daune cu rea-credință sau din culpă gravă [art. 542 alin. (1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credință sau gravă neglijență [a se vedea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
penală], respectiv a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credință sau gravă neglijență [a se vedea art. 96 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 ]. Astfel, statul este cel care, în cadrul acțiunii în regres, trebuie să dovedească faptul că magistratul și-a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. 174. Deși sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară care a fost rezultatul exercitării funcției cu rea-credință
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
alin. (3) din Constituție poate duce la situații inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acțiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul și-a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenția instanței judecătorești. De aceea, conținutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condițiile legii
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
urmează: "(4^1) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată și orice persoană fizică are obligația de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în fața unei comisii parlamentare, în urma invitației scrise primite din partea acesteia, cu excepția magistraților. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare." 202. Potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (4) din Legea fundamentală, "Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele își pot constitui comisii
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
participă numai la lucrările în plen.»" 364. Diferența față de forma actuală a textului constă în creșterea numărului unei categorii de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cea a reprezentanților societății civile, de la 2 la 4, cu menținerea neschimbată a numărului magistraților (judecători și procurori) care intră în componența Consiliului, precum și a numărului membrilor de drept. 365. Examinând dispozițiile constituționale incidente în această materie, sub aspectul evoluției în timp, Curtea constată că legiuitorul constituant originar a conceput Consiliul Superior al Magistraturii ca
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
intră în componența Consiliului, precum și a numărului membrilor de drept. 365. Examinând dispozițiile constituționale incidente în această materie, sub aspectul evoluției în timp, Curtea constată că legiuitorul constituant originar a conceput Consiliul Superior al Magistraturii ca având în componență numai magistrați. 366. Cu prilejul revizuirii din anul 2003, s-a reglementat o nouă concepție în ceea ce privește structura Consiliului Superior al Magistraturii, fiind introdusă în componența sa categoria formată din reprezentanții societății civile. Textul constituțional de referință are în prezent următoarea redactare: "Consiliul
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Magistraturii, fiind introdusă în componența sa categoria formată din reprezentanții societății civile. Textul constituțional de referință are în prezent următoarea redactare: "Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
2011, cu prilejul inițiativei Președintelui României de revizuire a Constituției, s-a propus reglementarea următoarei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii: "Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Parlament; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 5 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 6 reprezentanți ai societății civile, care se
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
cu dispozițiile art. 152 alin. (1) din Constituție". Curtea a reținut în acest sens următoarele: "îndeplinirea rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, acela de garant al independenței justiției, precum și a principalelor atribuții care privesc cariera și răspunderea disciplinară a magistraților, presupune ca judecătorii și procurorii să aibă o pondere corespunzătoare imperativului constituțional, consacrat de art. 133 alin. (1). Așa fiind, în virtutea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, componența acestui organism trebuie să reflecte specificitatea acestei activități, calitatea de magistrați a membrilor
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
disciplinară a magistraților, presupune ca judecătorii și procurorii să aibă o pondere corespunzătoare imperativului constituțional, consacrat de art. 133 alin. (1). Așa fiind, în virtutea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, componența acestui organism trebuie să reflecte specificitatea acestei activități, calitatea de magistrați a membrilor - așa cum o impune însăși titulatura acestui organism suprem de reprezentare, care cunosc în mod direct implicațiile activității desfășurate de această categorie profesională, fiind definitorie pentru hotărârile pe care le adoptă Consiliul. [...] Astfel, majorarea numărului membrilor reprezentanților societății civile
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
pentru hotărârile pe care le adoptă Consiliul. [...] Astfel, majorarea numărului membrilor reprezentanților societății civile, deci a persoanelor din afara sistemului judiciar, și schimbarea proporției de reprezentare în Consiliu, are consecințe negative asupra activității sistemului judiciar." 369. Actuala propunere păstrează neschimbat numărul magistraților din Consiliul Superior al Magistraturii, mărind însă numărul reprezentanților societății civile, ceea ce determină o schimbare a proporției de reprezentare în Consiliu. Astfel fiind, subzistă considerentele care au determinat soluția Curții Constituționale mai sus menționată, întrucât schimbarea proporției de reprezentare, prin
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Constituție în sensul introducerii unor norme tranzitorii cu privire la mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. 378. Articolul unic pct. 112 din propunerea de revizuire a Constituției introduce un nou alineat, (4^1), în structura art. 133 din Constituție, cu următorul cuprins: "Magistrații aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocați din funcție de adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii speciale de organizare și funcționare." 379. Curtea constată că acest text, introdus imediat după alineatul care
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Curte de Casație și Justiție a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară. 389. Sub aspectul conținutului soluției legislative propuse prin noua redactare a art. 134 alin. (1) din Constituție, este criticabilă opțiunea pentru contestarea hotărârilor referitoare la cariera magistraților, pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, direct la Înalta Curte de Casație și Justiție, excluzându-se competența Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și în ceea ce privește cariera magistraților. Posibilitatea contestării lor în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ar asigura soluționarea mai
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]