18,023 matches
-
Mureș este numit în cinstea lui. Născut în anul 1938, 6 august, la Tismana, județul Gorj. Fiul lui Serafim și Elena Duicu, tatăl fiind de meserie tâmplar iar mama casnică. 1944-1951. Urmează cursurile Școlii Elementare Tismana. 1951-1955. Urmează cursurile Școlii pedagogice din Târgu Jiu care în ultimul an se unifică, la Craiova, cu școlile pedagogice din Caracal, Drobeta Turnu-Severin și Craiova 1955-1956. Învățător la Școala mixtă primară nr. 9, Craiova. 1956-1961. Urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
județul Gorj. Fiul lui Serafim și Elena Duicu, tatăl fiind de meserie tâmplar iar mama casnică. 1944-1951. Urmează cursurile Școlii Elementare Tismana. 1951-1955. Urmează cursurile Școlii pedagogice din Târgu Jiu care în ultimul an se unifică, la Craiova, cu școlile pedagogice din Caracal, Drobeta Turnu-Severin și Craiova 1955-1956. Învățător la Școala mixtă primară nr. 9, Craiova. 1956-1961. Urmează cursurile Facultății de Filologie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. La examenul de admitere pleacă de acasă fara voie, cu 300 de lei împrumutați
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
din Cluj-Napoca. La examenul de admitere pleacă de acasă fara voie, cu 300 de lei împrumutați din vecini, întorcându-se cu fișa de „admis cu bursă de studii”. 1961-1964. Profesor la Centrul Școlar Forestier Blaj, (1961-1964) Cadru didactic la Institutul Pedagogic Târgu Mureș. 1964-1974. Asistent la Institutul Pedagogic de 3 ani Târgu-Mureș. Redactor la revista „Vatra“. 1974. A devenit doctor al Universității București cu teza „Vladimir Streinu - critic, istoric literar, estetician al poeziei și poet”, sub conducerea academicianului Șerban Cioculescu. 1974-1978
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
de acasă fara voie, cu 300 de lei împrumutați din vecini, întorcându-se cu fișa de „admis cu bursă de studii”. 1961-1964. Profesor la Centrul Școlar Forestier Blaj, (1961-1964) Cadru didactic la Institutul Pedagogic Târgu Mureș. 1964-1974. Asistent la Institutul Pedagogic de 3 ani Târgu-Mureș. Redactor la revista „Vatra“. 1974. A devenit doctor al Universității București cu teza „Vladimir Streinu - critic, istoric literar, estetician al poeziei și poet”, sub conducerea academicianului Șerban Cioculescu. 1974-1978. Redactor la revista "Vatra", Târgu Mureș. 1976
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori . Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine. În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu Russo” care, în calitatea-i de ostaș
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
studenți și 13 lectori . Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine. În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu Russo” care, în calitatea-i de ostaș al propășirii, de animator al revoluției de la 1848 la Iași și Blaj, constituie figura emblematică a Universității
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu Russo” care, în calitatea-i de ostaș al propășirii, de animator al revoluției de la 1848 la Iași și Blaj, constituie figura emblematică a Universității. După proclamarea independenței Republicii Moldova, la 21 mai 1992, Insitutul Pedagogic din Bălți este reorganizat în Universitatea de Stat „Alecu Russo”. Un salt esențial în lărgirea învățământului universitar îl constituie deschiderea, în anul de studii 1995-1996, a primei facultăți cu profil nepedagogic - Facultatea de Economie și Drept (divizată în 1998 în
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
în 2002 s-au dat în exploatare 2 blocuri de studii construite din surse financiare proprii. În aprilie 2002, Universitatea a fost acreditată de Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare, acordândui-se categoria I . Peste șase ani după reorganizarea Institutului Pedagogic în Universitate de Stat, a fost inițiată acțiunea, inerentă universităților clasice, de a omagia unele personalități merituoase ale contemporaneității. Deținătorii titlului Doctor honoris causa ai Universătății din Bălți sunt : Universitatea include facultățile: La 26 august 2013, în ședința extraordinară a
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
Antonina Alupi, astăzi pictoriță și profesoară de desen la Paris. În 1954, Belle Artele din Iași se desființează; se stabilește atunci în București cu familia sa. Este profesor la Școala medie de arte plastice din București, până în 1963, când Institutul pedagogic din Iași (fostul Belle Arte) își redeschide porțiile, și se întoarce ca profesor. După ce iese la pensie, în 1968, se întoarce în capitală unde mai stă doisprezece ani. Din 1980, revine definitiv la Iași, unde va trăi cu soția până la
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
în 1918, părinții au încercat să-l înscrie la faimosul Colegiu Piarist din Budapesta, dar a fost respins pe motiv că instituția admitea în acel moment numai elevi creștini. Edward a fost admis la vârsta de 9 ani la „Gimnaziul pedagogic model” sau „Gimnaziul Minta” (Mintagimnázium), de pe lângă Universitatea de științe din Budapesta (actualul Colegiu Trefort Ágoston din Budapesta), înființat de pedagogul Mór Kármán, tatăl renumitului inginer aeronautic Theodore von Kármán. Între absolvenții iluștri ai acestui liceu s-au numărat, în afara lui
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
literatură la liceul local (1950-1963), deși nu poseda o instrucție academică formală, ci era autodidact. Între anii 1963-1966 a fost trimis al Organizației Sioniste la comunitățile evreilor din Austria și Elveția. Întors în Israel, a lucrat în calitate de conferențiar la seminarul pedagogic „Oranim” al mișcării kibutzurilor, în localitatea Kiryat Tivon. Ulterior, între 1972-1974 a fost conferențiar la Facultatea de litere a universității din Tel Aviv, iar în anul 1974 a devenit profesor la Universitatea din Haifa, unde a predat literatura comparată. În
Tuvya Ruebner () [Corola-website/Science/315090_a_316419]
-
participă la înființarea Ligii Franceze a Drepturilor Omului, al cărei președinte va fi între anii 1913-1926. În 1905 a fost președintele comisiei parlamentare care a redactat legea separării statului de biserică. a fost de asemenea responsabilul unei lucrări remarcabile: Dicționarul pedagogic, pentru redactarea căruia a fost nevoie de mai mult de 350 de colaboratori. Prima ediție a fost publicată de editura Hachette între anii 1882-1887. O nouă ediție a apărut în anul 1911. Nelimitându-se doar la rolul de responsabil al
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
locuiește în Boston - SUA, unde scrie cărți și conduce revista PALAEOSLAVICA. Primele aptitudini actoricești au apărut încă pe când era la școală. Strahov s-a implicat activ în producțiile Școlii de Teatru FANTEZIA, apoi a urmat o școală experimentală de pe lângă Academia Pedagogică, fiind sub conducerea lui Alexandru Naumovici. a dorit sa urmeze Facultatea de Drept, iar decizia de a deveni actor i-a surprins pe toți. Aflând despre decizia fiului lor, soții Strahov au încercat să-l ajute. Din întâmplare ei l-
Daniil Strahov () [Corola-website/Science/318792_a_320121]
-
1953 a fost profesor- asociat la Universitatea din Guangxi, apoi șef al catedrei de chineză(1949)și curator al Bibliotecii universitare de la Universitatea din Guangxi(1950-1953)și apoi profesor universitar de istorie antică și istorie generală din China la Institutul pedagogic din Guangxi(1954-1982). A încetat din viață la data de 18 ianuarie 1982 în orașul Guilin. La înmormântarea lui, la cimitirul național din Guangxi, Qin Ying-ji, președinte al Regiunii Autonome Zhuangi Guangxi, a făcut următoarea caracterizare: "Profesorul Huang a fost
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
opera lui George Enescu, Cvartetul cu pian, Cvintetul cu pian, Simfonia de cameră (Grand Prix du Disque - Paris), suita "Impresii din copilărie", Sonata a 3-a în caracter popular românesc. Activitatea concertistica a fost dublată din anul 1960 de una pedagogica. A fost profesor de vioară și de interpretare artistică la Academia de Muzică din București. Rezultatele remarcabile în dezvoltarea tinerilor muzicieni au fost premiate la multe competiții internaționale.
Ștefan Gheorghiu (violonist) () [Corola-website/Science/320052_a_321381]
-
Congres internațional de educație muzicală, ținut la Praga în aprilie 1936; Die Musikerziehung in Rumänien; Musikerziehung als wissenschaftliche Disziplin, în: Der Auftakt; Un capitol de educație muzicală, extras din Omagiu lui Constantin Kirițescu; Educația muzicală în școala primară, în: Revista Pedagogică. Lucrări didactice: Manuale, Metode: Carte de cântece pentru clasa I secundară (în colaborare cu Sabin Drăgoi); idem clasa a II-a secundară; idem clasa a III-a secundară; idem, clasa a IV-a secundară; Carte de cântece pentru copii pentru
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
din imediata vecinătate a fostei frontiere sovieto-poloneze. OUN-M a ajutat la stimularea societăților Prosvita, a sprijinit difuzarea artiștilor locali în emisiunile de radio emise în limba ucraineană, a asigurat deschiderea a două noi școli secundare și a unui institut pedagogic și la înființarea unei școli de administrație. Numeroși localnici au fost recrutați să devină membri ai organizației. OUN-M a organizat forțele locale de poliție, ai căror membri au fost recrutați în special dintre prizonierii sovietici de război de etnie
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]
-
în cele mai sofisticate sisteme electronice existente în acea perioadă de timp. Dupa serviciul militar incepe o nouă etapă în viața lui . Cunoștințele și experiența acumulată în armată necesitau o valorificare mai direcționată. În perioada anilor 1953-1957 studiază la "Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”" la Facultatea de Fizică și Matematică, Secția Fizică. După absolvirea facultății rămâne în calitate de lector preparator superior la Catedra de Fizică. Activând în cadrul facultății, timp de doi ani, Ion Drabenco face primele tentative în ale cercetării științifice
Ion Drabenco () [Corola-website/Science/320541_a_321870]
-
ca profesor de politologie, la filiala din Ploiești a Universității "“George Barițiu”" din orașul Brașov. Este căsătorit și are doi copii și doi nepoți. După absolvirea școlii primare și gimnaziale în localitatea natală, Ion Șt. Baicu a devenit elevul Liceului Pedagogic "„Costache Negri”" din Galați, unde a obținut titlul de șef de promoție (1950-1954). În continuare a urmat cursurile Facultății de Istorie-Filologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1955-1959); în anul 1968 i s-a acordat calitatea de "doctor în
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
și Constantin Narly (pedagogie). și-a început activitatea ca profesor de muzică la liceele "Spiru Haret" și "Gheorghe Sincai" din București. Se transferă apoi la Arad unde exista perspectiva înființării unei filarmonici. Predă muzica la liceele "Moise Nicoară" și cel pedagogic pentru a activa mai târziu ca profesor de armonie, contrapunct și istoria muzicii la Conservatorul din Arad (1948-1953). Prin eforturi conjugate cu cele ale muzicianului Nicolae Brânzeu, dirijor și compozitor deja afirmat, se pun în anul 1948 bazele Filarmonicii de
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
Cluj (1929-1932), ajungând în cele din urmă învățător în Albac (1934-1938). În 1937 își trece - în urma unor examene de diferență - bacalaureatul la Liceul „Gheorghe Barițiu" din Cluj. Între 1939-1946 urmează Școala Normală Superioară de pe lângă Universitatea din Cluj după care Academia Pedagogică (1940-1942) și Facultatea de Litere și Filosofie din București (1944-1946). la 14. Octombrie 1947 se naște singurul copil, Sabina Copilu. Din 1948 și până în 1953 este subinspector și inspector școlar la Cluj unde deține funcții didactice și administrative. Debutează în
Vasile Copilu-Cheatră () [Corola-website/Science/321568_a_322897]
-
deputați din Bălți. La cele 32 de școli de cultură generală învață peste 20 de mii de elevi. Există o școală medie politehnică, o școală de muzică și una de medicină, în care învață peste 2 mii de persoane. Institutul pedagogic de Stat „Alecu Russo” la care își făceau studiile peste 6500 de studenți, avea numai patru facultăți: filologie, științe fizico-matematice, limbi străine și pedagogie. Până în 1969 suprafața fondului fondul locativ a crescut de 6,4 ori în comparație cu anul 1945. La
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Poltava (Rusia), azi în raionul Dikanka din regiunea Poltava (Ucraina), într-o familie de țărani liberi (cazaci), cu zece copii. Ca poet, Hariton Borodai va scrie mai târziu sub pseudonimul literar de Iarema Bairak. A absolvit studii universitare la Institutul Pedagogic din Poltava. La sfârșitul lunii iunie 1940, nordul Bucovinei a fost ocupat de către armata sovietică. În același an, Hariton Borodai a fost mutat ca profesor de istorie la Școala generală de 7 ani din localitatea Berhomet pe Siret, aflată pe
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
meu de poezie”, versuri, apărut la Editura Sinteze, Galați, 2005; Premiul Uniunii Scriitorilor din România-Filiala Galați-Brăila, pe anul 2006, pentru volumul de proză “Taifas la Șapteape”, apărut la Editura Fundației Academice Danubius, Galați, 2006; Diplomă de Excelență, conferită de Asociația Pedagogică “Grigore Tabacaru” din Bacău pentru contribuții la dezvoltarea învățământului românesc, 2008. CĂRȚI DE POEZIE ȘI PROZĂ 2. "Adresa mea, prezentul"(reportaj), Editura Albatros, 1985; 3. “Dimineața din cuvinte” (poezie), Editura Junimea,1987; 4. “Intâlnirea de sub stele” (proză), Editura Albatros, 1989
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
7.Păunescu, Coriolan, Ioan, Cătălin-Angelo, Turtureanu, Anca-Gabriela, Managementul actual, de la teorie la modelare matematică, Editura Sinteze, 2005, ISBN 973-7772-41-5, 377 de pagini (primul autor, 202 pagini); 8. Păunescu, Coriolan, Ioan Cătălin-Angelo, Turtureanu, Anca-Gabriela, Elemente fundamentale de marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005, 242 pagini din care primul autor 151 pagini, ISBN 973-30-1186-X (acreditată); 9.Păunescu, Coriolan, Corespondență economică, Editura Fundației Academice Danubius (acreditată), Galați, 2006, ISBN 973-8409-90-XI; 978-973-8409-90-3, 175 pagini; 10.Păunescu, Coriolan, Păunescu, Oana-Maria, Managementul firmei (ediția a doua
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]