19,336 matches
-
c�nd au sosit sovieticii 15. Dar acesta era unghiul de vedere al evreilor. Din unghiul de vedere al lui Iorga (at�ț de profund r? nit �n m�ndria să na? ional? ? i de negarea dreptului la autodeterminare al majorit?? îi rom�ne? ți), totul se reducea la furia fă?? de lipsă de loialitate a evreilor ? i de preferarea unui comunism instituit de inamicul na? ional num? rul unu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? rom�nii au �drepturi organice�, �n timp ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dreptului la autodeterminare al majorit?? îi rom�ne? ți), totul se reducea la furia fă?? de lipsă de loialitate a evreilor ? i de preferarea unui comunism instituit de inamicul na? ional num? rul unu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? rom�nii au �drepturi organice�, �n timp ce evreii nu au �nici un drept organic�. Orice minoritate are drepturi propor? ionale cu loialitatea ei. Astfel c? , dat fiind temperamentul s? u, a condamnat nu o dat? �n editorialele lui �bucuria� manifestat? de evrei la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
organic�. Orice minoritate are drepturi propor? ionale cu loialitatea ei. Astfel c? , dat fiind temperamentul s? u, a condamnat nu o dat? �n editorialele lui �bucuria� manifestat? de evrei la sosirea sovieticilor 16. �n fond, el voia s?? i transforme pe evrei �n rom�ni. A salutat traducerea �n limba rom�n? a �Protocoalelor Superiorilor Sionului�. Uită de necrologul scris chiar de el �n onoarea lui Bjornsterne Bjoerson (un ap? r? tor al rom�nilor), pe care Iorga �l �ndr? gise: �ap? rărea adev? rului este unul dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionale cu loialitatea ei. Astfel c? , dat fiind temperamentul s? u, a condamnat nu o dat? �n editorialele lui �bucuria� manifestat? de evrei la sosirea sovieticilor 16. �n fond, el voia s?? i transforme pe evrei �n rom�ni. A salutat traducerea �n limba rom�n? a �Protocoalelor Superiorilor Sionului�. Uită de necrologul scris chiar de el �n onoarea lui Bjornsterne Bjoerson (un ap? r? tor al rom�nilor), pe care Iorga �l �ndr? gise: �ap? rărea adev? rului este unul dintre cele mai incontestabile drepturi ale unui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evrei la sosirea sovieticilor 16. �n fond, el voia s?? i transforme pe evrei �n rom�ni. A salutat traducerea �n limba rom�n? a �Protocoalelor Superiorilor Sionului�. Uită de necrologul scris chiar de el �n onoarea lui Bjornsterne Bjoerson (un ap? r? tor al rom�nilor), pe care Iorga �l �ndr? gise: �ap? rărea adev? rului este unul dintre cele mai incontestabile drepturi ale unui mare scriitor�17. A fost total de acord p�n? ? i cu �Statutul evreilor�, care limită oarecum drepturile acestora, emis �n grab? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i?au sus? inut tot mai insistent revendic? rile. Iorga ? i?a deschis pentru ultima oar? ? coală de Văr? de la V? leni, ceremonie desf?? urat? �ntr? o atmosfer? aproape palpabil?. Ungurii au mobilizat 400.000 de soldă? i la grani? a cu Rom�nia. URSS? ul a �nceput s? fac? declară? îi cum c? ei considerau drept �nesatisf? c?tor� acordul �ncheiat �n iunie, concesiile teritoriale ale rom�nilor fiind �insuficiente�. Ru? îi r�vneau la �ntreaga Moldov?. Ungurii ? i rom�nii au �ncercat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tr? o atmosfer? aproape palpabil?. Ungurii au mobilizat 400.000 de soldă? i la grani? a cu Rom�nia. URSS? ul a �nceput s? fac? declară? îi cum c? ei considerau drept �nesatisf? c?tor� acordul �ncheiat �n iunie, concesiile teritoriale ale rom�nilor fiind �insuficiente�. Ru? îi r�vneau la �ntreaga Moldov?. Ungurii ? i rom�nii au �ncercat �n august s? rezolve diferendele dintre ei prin negocieri, dar nu s? a ajuns la nici un rezultat. Germanii erau extrem de �ngrijora? i de posibila implicare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
grani? a cu Rom�nia. URSS? ul a �nceput s? fac? declară? îi cum c? ei considerau drept �nesatisf? c?tor� acordul �ncheiat �n iunie, concesiile teritoriale ale rom�nilor fiind �insuficiente�. Ru? îi r�vneau la �ntreaga Moldov?. Ungurii ? i rom�nii au �ncercat �n august s? rezolve diferendele dintre ei prin negocieri, dar nu s? a ajuns la nici un rezultat. Germanii erau extrem de �ngrijora? i de posibila implicare a ru? ilor, ceea ce le periclita sursă de petrol. Hitler i? a avertizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rezultat. Germanii erau extrem de �ngrijora? i de posibila implicare a ru? ilor, ceea ce le periclita sursă de petrol. Hitler i? a avertizat pe unguri printr? o not? �n care nazi? ții le explicau c? nu pot conta pe sprijin german �mpotriva Rom�niei, ad? ug�nd c? �se poate vedea �nceputul (fază ini? ial?) a unui astfel de r? zboi, dar nu ? i ce direc? ie ar putea lua desf?? urarea lui ulterioar? �19. Carol i? a rugat pe Hitler ? i pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
e poate vedea �nceputul (fază ini? ial?) a unui astfel de r? zboi, dar nu ? i ce direc? ie ar putea lua desf?? urarea lui ulterioar? �19. Carol i? a rugat pe Hitler ? i pe Mussolini s? arbitreze disputa dintre Rom�nia ? i Ungaria, ceea ce a dus la Dictatul de la Viena. Rom�nii nutreau iluzia c? vor face �concesii minore�. Iorga a propus un schimb de populă? îi �de? a lungul grani? elor viitoare�. Delegă? iei rom�ne i s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? zboi, dar nu ? i ce direc? ie ar putea lua desf?? urarea lui ulterioar? �19. Carol i? a rugat pe Hitler ? i pe Mussolini s? arbitreze disputa dintre Rom�nia ? i Ungaria, ceea ce a dus la Dictatul de la Viena. Rom�nii nutreau iluzia c? vor face �concesii minore�. Iorga a propus un schimb de populă? îi �de? a lungul grani? elor viitoare�. Delegă? iei rom�ne i s? a ar? tat �ns? o harț? alc? tuit? de nazi? ți ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? arbitreze disputa dintre Rom�nia ? i Ungaria, ceea ce a dus la Dictatul de la Viena. Rom�nii nutreau iluzia c? vor face �concesii minore�. Iorga a propus un schimb de populă? îi �de? a lungul grani? elor viitoare�. Delegă? iei rom�ne i s? a ar? tat �ns? o harț? alc? tuit? de nazi? ți ? i de fasci? ții italieni �n care Transilvania era ț? iat? �n jum? țațe. Manoilescu, ministrul de Externe, a le? inat la vederea h? r? îi. Ungaria primea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fasci? ții italieni �n care Transilvania era ț? iat? �n jum? țațe. Manoilescu, ministrul de Externe, a le? inat la vederea h? r? îi. Ungaria primea 43.000 de kilometri p? tra? i cu o populă? ie de 2.500.000 de locuitori. Majoritatea erau rom�ni, pentru c? numero? i evrei fuseser? cei care �nclinaser? bălan? a �n favoarea Ungariei (această �nainte de 1944). Era o solu? ie de ne�nchipuit, dar Ribbentropp i? a explicat valoarea intrinsec?: �Ideea de baz? a politicii noastre actuale fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numero? i evrei fuseser? cei care �nclinaser? bălan? a �n favoarea Ungariei (această �nainte de 1944). Era o solu? ie de ne�nchipuit, dar Ribbentropp i? a explicat valoarea intrinsec?: �Ideea de baz? a politicii noastre actuale fă?? de Ungaria ? i Rom�nia este s? men? inem �n stare de incandescen?? dou? bare de fier ? i s? le model? m dup? interesele Germaniei ? i conform evolu? iei evenimentelor�20. Doamna Liliana �? i amintea c? fuseser? convocate dou? Consilii de Coroan? succesive, care au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amar? la adresa Dictatului de la Viena (care va fi �un triumf pentru grofii unguri� ? i pentru al? i mo? ieri feudali unguri), Iorga a optat pentru acceptare. El a scris mai ț�rziu: �aveam de ales �ntre a pierde 1.100.000 de rom�ni� sau �ntreaga Moldov? �. Continuă afirm�nd c? statul este una, iar na? iunea altă ? i �ncheia: �Na? iunea este cea care se afl? acum pe primul loc�. A doua zi, Iorga scria c? �poporul rom�n pornea �ntr? o c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a pierde 1.100.000 de rom�ni� sau �ntreaga Moldov? �. Continuă afirm�nd c? statul este una, iar na? iunea altă ? i �ncheia: �Na? iunea este cea care se afl? acum pe primul loc�. A doua zi, Iorga scria c? �poporul rom�n pornea �ntr? o c? l?torie pe o c? rare plin? de lupi�21. Efectul produs �n Rom�nia (�n special la Bucure? ți) a fost de nedescris. Am? r? ciunea umplea inimile oamenilor. Rom�nia pierduse �n dou? luni mari teritorii �n care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? iunea altă ? i �ncheia: �Na? iunea este cea care se afl? acum pe primul loc�. A doua zi, Iorga scria c? �poporul rom�n pornea �ntr? o c? l?torie pe o c? rare plin? de lupi�21. Efectul produs �n Rom�nia (�n special la Bucure? ți) a fost de nedescris. Am? r? ciunea umplea inimile oamenilor. Rom�nia pierduse �n dou? luni mari teritorii �n care majoritatea locuitorilor erau rom�ni. �n ziua de 30 august nu era ceva neobi? nuit s? vezi oameni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
A doua zi, Iorga scria c? �poporul rom�n pornea �ntr? o c? l?torie pe o c? rare plin? de lupi�21. Efectul produs �n Rom�nia (�n special la Bucure? ți) a fost de nedescris. Am? r? ciunea umplea inimile oamenilor. Rom�nia pierduse �n dou? luni mari teritorii �n care majoritatea locuitorilor erau rom�ni. �n ziua de 30 august nu era ceva neobi? nuit s? vezi oameni pl�ng�nd pe str? zile Bucure? țiului. Starea de spirit era revolu? ionar?. Sistemul politic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? l?torie pe o c? rare plin? de lupi�21. Efectul produs �n Rom�nia (�n special la Bucure? ți) a fost de nedescris. Am? r? ciunea umplea inimile oamenilor. Rom�nia pierduse �n dou? luni mari teritorii �n care majoritatea locuitorilor erau rom�ni. �n ziua de 30 august nu era ceva neobi? nuit s? vezi oameni pl�ng�nd pe str? zile Bucure? țiului. Starea de spirit era revolu? ionar?. Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu f? r? s? trag? un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceva neobi? nuit s? vezi oameni pl�ng�nd pe str? zile Bucure? țiului. Starea de spirit era revolu? ionar?. Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu f? r? s? trag? un foc de arm? l?s�nd milioane de rom�ni prad? unui jug str? în (c? ci un jug avea s? fie ? i �nc? unul dintre cele mai oneroase), sistemul acela trebuia s? plece de la putere! O mul? ime imens? s?a adunat �n jurul statuii lui Mihai Viteazul strig�nd un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
permis tip? rirea acestui articol f? cea din el o chemare f?? i?? la revolt?. De? i starea de spirit era revolu? ionar? , nimeni nu a apelat la Iorga. Tragedia constă �n aceea c? el era identificat cu regimul discreditat. Dilemă Rom�niei era dilemă etern? a na? iunii mici: �H�cha sau Mannerheim? � �ntrebare r? mas? f? r? r? spuns p�n? c�nd Carol l? a chemat pe Generalul Antonescu. Antonescu fusese ? inta multor ofense din partea Camarilei de la c? derea lui �n dizgra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de la C? ile Ferate �l considerau �nc? pe Carol ca fiind regele lor. Ei au asigurat trecerea trenului �n Iugoslavia sub grindină de gloan? e ale legionarilor. La 6 septembrie 1940, chiar �n ziua �n care Carol ? i cortegiul s? u p? r? seau Rom�nia, armata maghiar? a intrat �n Transilvania, �nt�mpinat? de manifest? rile de bucurie ale populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ziua �n care Carol ? i cortegiul s? u p? r? seau Rom�nia, armata maghiar? a intrat �n Transilvania, �nt�mpinat? de manifest? rile de bucurie ale populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni. Pe m? sur? ce armata rom�n? se retr? gea, ? ara �? i ? inea r? suflarea. Care va fi mi? carea urm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de manifest? rile de bucurie ale populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni. Pe m? sur? ce armata rom�n? se retr? gea, ? ara �? i ? inea r? suflarea. Care va fi mi? carea urm? toare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (a? a cum mul? i se a? teptau plini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni. Pe m? sur? ce armata rom�n? se retr? gea, ? ara �? i ? inea r? suflarea. Care va fi mi? carea urm? toare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (a? a cum mul? i se a? teptau plini de speran??) ? Nici m? car Maniu nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]