17,957 matches
-
și mitoman, după cum reiese cu claritate din cele spuse la Întîlnirea cu Ethridge); Gheorghe Gheorghiu-Dej, lider PCR (erau vizibile rigiditatea și viclenia personajului); Mihai Ralea (inteligent și oportunist, tocmai de aceea nu putea fi dogmatic); Teohari Georgescu (dispus spre comunicare, rostindu-și bine „poezia”); generalul Rășcanu (oportunist, lăudîndu-i pe comuniști); Ștefan Voitec (banal); Lucrețiu Pătrășcanu (inteligent, capabil să discute, dar prizonierul propriei orientări politice); Ana Pauker (l-a apreciat pe Ethridge ca „persoană periculoasă”, reprezentînd „o dublă amenințare”; comparativ cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adresa medicului)? [] 7) În ce oră ne aflăm? [] 8) Care este numele județului? care este acest oraș? [] 9) În ce regiune suntem? [] 10) La ce etaj ne aflăm? [] ● Memorie imediată Întrebați pacientul dacă vă permite să-i testați memoria. Apoi rostiți tare și clar numele a trei obiecte, fără vreo legatură între ele, cu pauze de câte o secundă între ele. Cereți pacientului să le repete pe toate trei. Notați cu 1 punct fiecare cuvânt corect repetat; scorul se calculează în funcție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230369_a_231698]
-
corectă dacă greșește întrebați "sunte��i sigur?", iar dacă răspunsul este corect acordați punctul: 14) 100 - 7 [] 15) 93 - 7 [] 16) 86 - 7 [] 17) 79 - 7 [] 18) 72 - 7 [] Alternativ: dacă pacientul nu poate îndeplini testul anterior, cereți-i să rostească invers cuvâtul "avion": A V I O N. Scorul corespunde numărului de litere aflate în poziție corectă. În scorul total MMSE va fi inclus rezultatul doar unuia dintre cele două teste alternative. ● Memorie pe termen scurt "Vă amintiți cele trei cuvinte pe care le-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230369_a_231698]
-
doborâte 153 aparate germane și sub patruzeci britanice. Datele precise aflate după război arată că pierderile germane au fost mai mici, doar 56 de aparate. Aviația britanică a fost la înălțime, ea a salvat Britania. În Camera Comunelor, Churchill a rostit celebra frază: "Niciodată în domeniul conflictelor umane atât de mulți n-au datorat atât de mult unor atât de puțini" [1, p. 345]. IMPLICAREA PLANETARĂ A S.U.A. PENTRU ACORDAREA DE SPRIJIN MILITAR Lupta împotriva Germaniei prioritară Deși perioada izolaționistă
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Ficțiunea nu este opusă istoriei scrise, ci o face posibilă sub aspectul figurării ei scriptice pentru a exista ca narativitate și/sau discurs. Actul de a reprezenta este parte epistemică a procesului de ficționalizare pe care orice cuvânt scris sau rostit îl implică. Ficțiunea e mediul expresiv al activității de a figura lingvistic și plastic. Ficțiunea istorică a figurării prin cuvântul scris vizează, într-un mod profund, realitatea și relațiile sociale, arhitectonica social-politică. În acest mod istoria "antirealistă" devine putere și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1997. Foucault, M., Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Foucault, M., Ordinea discursului, Eurosong & Books, București, 1998. Foucault, M., Arheologia cunoașterii, Univers, București, 1999. Foucault, M., Boala mentală și psihologia, Amarcord, Timișoara, 2000. Foucault, M., Trebuie să apărăm societatea. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2000. Foucault, M., Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001. Foucault, M., Anormalii. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2002. Foucault, M., Biopolitică și medicină socială, Idea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Boala mentală și psihologia, Amarcord, Timișoara, 2000. Foucault, M., Trebuie să apărăm societatea. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2000. Foucault, M., Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001. Foucault, M., Anormalii. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2002. Foucault, M., Biopolitică și medicină socială, Idea, Cluj, 2003. Foucault, M., Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004. Foucault, M., Ce este un autor? Studii și conferințe, Idea, Cluj, 2004. Foucault, M., Lumea e un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ce este un autor? Studii și conferințe, Idea, Cluj, 2004. Foucault, M., Lumea e un mare azil, Idea, Cluj, 2005. Foucault, M., Puterea psihiatrică, Idea, Cluj, 2006. Foucault, M., Nașterea biopoliticii, Idea, Cluj, 2007. Foucault, M., Securitate, teritoriu, populație. Cursuri rostite la Collège de France, Idea, Cluj-Napoca, 2009. Foucault, M., Manet and the Object of Painting, Tate, Londra, 2009. Freud, S., Disconfort în cultură, All, București, 2010. Gellner, E., Plough, Sword and Book: The Structure of the Human History, Paladin Grafton
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
104. 5 M. Foucault, Istoria nebuniei în epoca clasică, Humanitas, București, 1996, p. 22. 6 Ibidem, p. 24. 7 Idem, Theatrum philosophicum, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2001, p. 419. 8 Ibidem, p. 480. 9 Idem, Securitate, teritoriu, populație. Cursuri rostite la Collège de France, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2009, p. 12. 10 Idem, Istoria sexualității, Editura de Vest Timișoara, 1995, vol. 1, p. 129. 11 "Truth, Power, Self: An Interview with Michel Foucault", în L. H. Martin & Co., Technologies
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 233. 114 Ibidem, p. 264. 115 Idem, Securitate..., op. cit., p. 277. 116 R. Koselleck, Conceptele și istoriile lor: Semantica și pragmatica limbajului social-politic, Art, București, 2009. p. 283. 117 M. Foucault, Securitate, teritoriu, populație: Cursuri rostite la Collège de France, Idea, Cluj-Napoca, 2009, pp. 261-266. 118 Ibidem, p. 240. 119 Ibidem, p. 245. 120 Idem, Puterea psihiatrică, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2006, p. 51. 121 Ibidem, p. 55. 122 Ibidem, p. 57. 123 Idem, A
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor fuseseră reluate. De altfel, În discursul rostit În fața autorităților orașului, domnitorul sublinia: . Realizări a. vizite - Carol I a venit pentru prima dată la Iași În august 1866. Până la sfârșitul domniei, Domnitorul - și apoi regele - a vizitat Iașii de Încă 17 ori (În total, 10 vizite ca domn
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
declarații - În cursul acestor vizite s-au făcut declarații privind statutul orașului Iași, ca a doua capitală a României. Din lucrarea lui N. A. Bogdan am selectat 34 de declarații , dintre care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
a României. Din lucrarea lui N. A. Bogdan am selectat 34 de declarații , dintre care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
vor adora pe Dumnezeul lui Israel; darurile lor vor fi primite, iar rugăciunile lor ascultate. Acest oracol nu spunea ceva nou iudeilor din acel timp; el reflecta scopul originar al templului, așa cum reiese din vechea rugăciune de consacrare a templului rostită de Solomon (1Reg 8,41-43). Acțiunea lui Isus și apelul retoric la oracolul lui Isaia sugerează că autoritățile templului au eșuat în îndeplinirea datoriei lor. Templul nu a devenit un loc al rugăciunii pentru toate neamurile. Dimpotrivă, a ajuns o
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
zilele sale (Ier 7,11), avertizând că Dumnezeu va distruge templul. Clasa conducătoare a preoților, scribii și bătrânii trebuie să se fi simțit profund jigniți de critica și cuvintele ofensatoare ale lui Isus. Josephus Flavius ne confirmă că cel care rostea omilii înflăcărate în stilul Ier 7 își punea viața în pericol. El ne dă exemplul unui anume Isus, fiul lui Anania, care începând cu anul 62, profețea pieirea cetății Ierusalimului și a faimosului său templu. Ca și Isus din Nazaret
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
multe motive. Elementul cel mai evident de la care încep constă în prevestirile formale ale lui Isus despre suferința și moartea sa (Mc 8,31; 9,31; 10,32-34). Desigur, mulți savanți critici susțin că aceste predicții ale pătimirii sunt profeții rostite după împlinirea faptelor, numite uneori vaticinia ex eventu (profeții pornind de la un eveniment întâmplat deja). Trebuie să admitem că aceste predicții au un aspect formal și conțin detalii (precum a fi luat în derâdere, umilit sau biciuit) care sugerează cunoașterea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
nou”, ca în „noua alianță” de către Luca (Lc 22,20), ar putea reflecta o corectură creștină cu scopul de a clarifica înțelesul textului, dar cel mai probabil, ea surprinde exact sensul cuvintelor lui Isus. „Noua alianță” ascultă de vechea promisiune rostită de profet cu mult timp în urmă: „Iată, vin zilele - oracolul Domnului - când voi încheia cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda o alianță nouă” (Ier 31,31). Noua alianță nu poate fi stabilită până ce nu este vărsat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
o realitate fără să dispună de un limbaj adecvat acesteia. A patra și ultima însușire stranie a narațiunilor învierii, care ar putea pune sub semnul întrebării multe din predicile de Paște pe care eu și alții în mod obișnuit, le rostim, este absența oricărei mențiuni a speranței creștine viitoare. Aproape peste tot în altă parte din Noul Testament, unde întâlnim persoane ce vorbesc despre învierea lui Isus, le vom găsi discutând și despre propria înviere viitoare, despre speranța finală că într-o
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
iulie, a fost considerat primul congres regional al PNLGh. Brătianu 105. Între vorbitori s-au numărat reprezentanți ai organizațiilor din județe ale Basarabiei, cum ar fi Hotin, Soroca, Tighina, Lăpușna, Ismail, Cahul, dar și reprezentanți ai județului Iași. În discursul rostit cu această ocazie, Gheorghe Brătianu a afirmat că "reorganizarea partidului nu are alt scop decât [...] încheierea temeinică a revizuirii programului [...] de acțiune și de cârmuire". Vorbitorul anunța intenția de a organiza congrese regionale ale noului partid în toate zonele țării
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului 128. S-a conturat însă un nucleu al liberalilor tineri, dornici de putere, grupați în jurul revistei " Fapta" care, potrivit surselor poliției, simpatizau cu Gheorghe Brătianu 129. La 24 decembrie, a intervenit moartea președintelui PNL tradițional, Vintilă Brătianu. După declarația rostită în ședința solemnă a Parlamentului, prin care arăta că partidul georgist deplângea moartea prematură a celui dispărut, Gheorghe Brătianu a acordat presei un interviu, în care, considerându-se în continuare reprezentant al PNL, îi chema pe toți liberalii la unitate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fost convocate întruniri de protest ale georgiștilor în toate capitalele de județ. Cu această ocazie, ei au adoptat moțiuni, în care acuzau guvernul că încălca regimul parlamentar constituțional 405. Acuzații asemănătoare au fost formulate de Gheorghe Brătianu și în discursul rostit la Camera Deputaților, în 16 decembrie 1934, când a fost adusă în discuție problema demiterii generalului Ion Antonescu, de la Statul Major al Armatei. Protestând împotriva cenzurii și a stării de asediu, șeful georgiștilor se întreba retoric: "Sub ce regim ne
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de încrederea regelui și de voința națională. Astăzi afirm cu aceeași sinceritate că partidul liberal trebuie să vegheze ca încrederea coroanei să nu fie despărțită nici o clipă de voința națională.[...] Fără cuget prefăcut, fără amenințare și fără lingușire să ne rostim astăzi gândul întreg: regele care a înțeles nevoile plugărimii este și trebuie să rămână al țării întregi, nimic și nimeni nu poate și nu trebuie să întindă o pânză înșelătoare între el și greutățile obștești. În cadrul temeinic și încercat al
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politica externă. [...] față de acei care încearcă să înstăpânească și mai departe un guvern de aventură, față de poftele altora de a restabili vechea socoteală a tolerării pungășiilor și a anulării răspunderilor, ne întoarcem către acel care ține cumpăna intereselor statului și rostim cu o lealitate neîntinată de nicio slugărnicie, cuvântul bărbătesc și răspicat al bătrânului Lascăr Catargiu "Măria Ta, aiaste nu se poate!" [...] PNL, înnoit de acțiunea noastră, înțelege să-și ia toată răspunderea situației. Vrem să dăm Coroanei și țării guvernarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
împliească nădejdile; acesta nu poate fi decât PNL, izbăvit de oc conducere vitregă și redat tradițiilor sale sănătoase de luptă bărbătească și rodnică înfăptuire. [...] Alegători, ce vrem pentru a scăpa țara de nevoile și greutățile ce ne apasă, se poate rosti într-un singur cuvânt: încredere. Fostul ministru de finanțe a putut spune aceste vorbe care i-au pecetluit regimul, că în România nimeni nu mai crede în nimic. Noi vrem să redăm țării credința în puterile ei de astăzi și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
orice dorință ce îi venea din cercurile Curții din Versailles: Dacă e posibil, s-a făcut. Dacă nu e posibil, se va face." [... spațiu alb, cenzurat, în ziar, n.n.] La noi, unul din sfetnicii lui Carol I a știut să rostească, la începutul vieții noastre de stat independent, cuvântul care a rămas de atunci ca o lozincă și pentru alte împrejurări: "Măria ta, aiasta nu se poate!" Cu astfel de colaboratori, monarhia noastră a putut să se consolideze. De câtva timp
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]