21,512 matches
-
fi aflat despre uneltirile logofătului, după lupta de la Baia, din care cauză l-a tratat așa cum merita. Invocarea de către Ștefan cel Mare a pericolului, pe care tătarii și turcii îl reprezentau pentru Moldova, se baza pe fapte reale. Domnul se temuse de turci mai înainte de campania lui Matei Corvin în Moldova. La începutul anului 1468, în februarie-martie, un sol al sultanului ducea tratative la Buda cu regele Ungariei. În aceeași vreme, turcii trimiteau trupe prin Sofia la Dunăre. Moldovenii se temeau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
temuse de turci mai înainte de campania lui Matei Corvin în Moldova. La începutul anului 1468, în februarie-martie, un sol al sultanului ducea tratative la Buda cu regele Ungariei. În aceeași vreme, turcii trimiteau trupe prin Sofia la Dunăre. Moldovenii se temeau ca aceste forțe să nu atace Cetatea Albă. La 25 aprilie 1468, Ion Pongracz, voievodul Transilvaniei, le cerea bistrițenilor să trimită contingentul lor la Orăștie. Voievodul se temea de un atac contra Transilvaniei în primăvara sau în vara anului 1468
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În aceeași vreme, turcii trimiteau trupe prin Sofia la Dunăre. Moldovenii se temeau ca aceste forțe să nu atace Cetatea Albă. La 25 aprilie 1468, Ion Pongracz, voievodul Transilvaniei, le cerea bistrițenilor să trimită contingentul lor la Orăștie. Voievodul se temea de un atac contra Transilvaniei în primăvara sau în vara anului 1468. Tratativele turco-maghiare l-au asigurat pe Matei Corvin că Ungaria nu va fi atacată de turci. De aceea, regele renunță la gândul de a ataca Moldova și, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mujilo Buciațchi (Mužylo Buczacki), voievodul Podoliei, și pe Spitko Iaroslav (Spytek Jaroslawski), subcămărașul de Przemysl, ca să-l anunțe pe domn că este așteptat la Liov. Domnul și-a amânat venirea din mai multe pricini și, după cum relatează Dlugosz, Ștefan se temea că, în lipsa lui din țară, Moldova să nu fie ocupată de turci, de unguri sau de munteni. Dar, adaogă cronicarul, Ștefan „se temea de prinsoare, aceasta în urma încunoștințării unuia dintre sfetnicii regelui”. Ca să nu-l supere pe rege, domnul a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Liov. Domnul și-a amânat venirea din mai multe pricini și, după cum relatează Dlugosz, Ștefan se temea că, în lipsa lui din țară, Moldova să nu fie ocupată de turci, de unguri sau de munteni. Dar, adaogă cronicarul, Ștefan „se temea de prinsoare, aceasta în urma încunoștințării unuia dintre sfetnicii regelui”. Ca să nu-l supere pe rege, domnul a depus jurământul de credință în fața solilor regali, făgăduind că, atunci când regele va veni la Camenița, Colomeea sau Sneatin, el va veni în fața regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ea era un prim pas în supunerea Moldovei, iar dacă împrejurările i-ar fi îngăduit-o, acesta ar fi atacat fără nici o ezitare Moldova. În scrisoarea trimisă regelui polon, imediat după lupta de la Baia, Ștefan îi arăta regelui că se temuse de un atac turcesc în vara trecută (1467), deși Moldova își îndeplinise obligația asumată de a trimite cei 2.000 de galbeni la Constantinopol. Era o risipă inutilă de bani și, probabil, pe această temă Ștefan cel Mare se certase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la istoria noastră din cronicile turcești, avem acum posibilitatea să cunoaștem mai multe date în legătură cu bătălia din 10 ianuarie 1475. O importanță excepțională o are descrierea făcută de Samședin Bin Suleiman Kemal-Pașa-Zade. Dacă înainte de lupta de la Baia, Ștefan s-a temut de trădarea unor boieri, cum scrie Dlugosz, de data aceasta, văzându-l îngrijorat, boierii au îngenuncheat și i-au spus: Doamne, nu te turbura, căci îți vom sta astăzi credincios alături și Dumnezeu Sfântul ne va ajuta. Referindu-se la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întors nevătămați „cu tot ce câștigaseră”, Ștefan cel Mare „cu toată oastea sa, apăsat de mâhnire, o apucă spre Dunăre, ca să le curme turcilor calea”. Dlugosz, în schimb, vorbește de o mare izbândă obținută de Ștefan cel Mare. Deși se temea de puterea lor, domnul i-a zdrobit „într-un măcel crâncen”. Și-i urmări pe fugari cu atâta râvnă, încât ucise mai mulți din fugă decât din luptă. Cuprinși de groază fugarii își aruncau nu numai armele, ca să fie mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde belșugul recoltei strânse în timpul verii și apa îndestulătoare îngăduiau oastei otomane să se refacă după lipsurile îndurate în Moldova. Alte două motive îl mai îndemnau pe sultan să se retragă prin Muntenia. Mai întâi, Mahomed al II-lea se temea să nu piardă Țara Românească. Cunoștea de acum dârzenia, clarviziunea politică și rapiditatea cu care adversarul său își urmărea și realiza planurile. De aceea, a lăsat pe lângă Laiotă, care-și dovedise credința de-a lungul a două campanii nenorocoase, 18
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era obosit psihic și fizic de eforturile făcute în timpul luptelor în Moldova și în campania de represiune, din timpul iernii, efectuată în sudul regatului ungar. Trupele erau istovite și aveau nevoie de răgaz pentru refacere. Cu toate acestea, Ștefan se temea de un nou atac. Turcii însă, conștienți, acum, de greutățile pe care le ridica un război în Moldova, renunță pentru moment la continuarea luptelor cu Ștefan cel Mare. De aceea, în septembrie, o parte din oștile otomane pornesc la cucerirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare făgăduia că-i va jura credință regelui, după vechiul obicei, împreună cu toți boierii săi, „la ziua pe care măria sa ne-o va arăta prin solii domniei tale cu șase luni înainte de acea zi...”. În același timp, Ștefan se temea de un atac turcesc și, la 20 aprilie 1479, le scria brașovenilor: „Vă dau de știre că oamenii noștri au venit din Țara Românească și spun cu adevărat că nespus de cruzii păgâni, turcii, au trecut iarăși, cu o altă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
petrecut înainte de a începe campania din 1476. Evenimentele nu ne îngăduie să fixăm măcar, aproximativ, anul în care a avut loc încheierea păcii dintre Moldova și turcii. În aprilie 1479, an în care Decei a fixat încheierea păcii, domnul se temea de un atac turcesc și, în vară, refăcea și întărea zidurile Chiliei, în numai 24 de zile. La începutul lui septembrie 1479, begii dunăreni Isa și Skender pătrundeau pe Valea Oltului și devastau regiunea din jurul Sibiului. Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pâinii, unde oastea turcă a fost zdrobită. Rămășițele acesteia s-au retras în dezordine, cu mari pierderi, prin pasul Turnul Roșu. În anul 1480 exista, în continuare, o situație încordată în relațiile cu turcii. Chiar de la începutul anului, domnul se temea de un atac turcesc. La 22 ianuarie 1480, Ștefan scria din Suceava brașovenilor că turcii fac mari pregătiri de război. În iarna aceluiași an, Țepeluș a mers la Constantinopol, unde a încheit „o pace veșnică”, în care era inclus și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reieși că în anul 1480, Ștefan cel Mare ar fi pătruns în Țara Românească, unde a obținut o mare victorie. Scrisoarea se referă însă la evenimentele care s-au petrecut în 1481. La începutul anului 1481, Ștefan cel Mare se temea iarăși de un atac turcesc, din care cauză este greu de crezut că fusese încheiată de curând o pace cu Poarta. La 14 februarie, Ștefan Bathory știa de la brașoveni că Țepeluș se întorsese în țară cu ajutorul turcilor. La 14 aprilie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu hanul tătar. Această apropiere dintre domnul Moldovei și Selim s-a datorat împăcării lui Selim cu tatăl său, Baiazid, de la care Selim primește cetățile de la Dunăre, începând cu Caffa până la Nicopole. Selim devenea, astfel, mai puternic și mai de temut, din care cauză polonii și ungurii iau măsuri de apărare. În noile împrejurări politice și militare, în aprilie 1512, Bogdan duce tratative cu Selim și hanul tătar, dar nu va încheia un tratat de pace până la Sfântul Gheorghe. Și, totuși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
folosească de el împotriva turcilor”. Episcopul l-a ajuns pe rege la Premislia și i-a amintit că Ștefan „l-a bătut pe Mahomed, împăratul turcilor, și pe Matia, regele Ungariei, amândoi războinici preaputernici și bogați. Că el (cardinalul) se teme că, dacă se va grăbi să meargă, va băga statul polon într-o mare nenorocire”. Era din partea cardinalului un îndemn frățesc la prudență, de care Ioan Albert ar fi trebuit să țină seama. Orgolios, regele l-a apostrofat pe episcopul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au trecut Dunărea ca să-l ajute pe Ștefan. S-a considerat că, de la Silistra, sub comanda lui Mesih pașa, au venit în Moldova 1.200-2.000 de oșteni. Numărul mic de turci se explică prin faptul că turcii s-au temut ca Ștefan să nu le întindă o capcană și să-i ucidă împreună cu polonii. Nu știm câți munteni au venit în ajutorul lui Ștefan cel Mare. Din felul în care s-a deplasat armata polonă, s-a văzut limpede că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
petrecută în iarna anilor 1498-1499. Wapowski a înțeles exact care a fost rostul acțiunii domnului român: teama de turci. Era un pericol foarte mare ca Moldova să devină loc de trecere pentru năvălirile turcești în Polonia, iar turcii s-au temut să mai repete acțiunea din 1497-1498. Sfârșitul campaniei din 1497 avea să influențeze decisiv evoluția relațiilor moldo-ungare-polone. Dacă Matei Corvin a avut mereu ochii îndreptați spre Viena, Vladislav al II-lea, în schimb, a înțeles că primejdia cea mare pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
casei și a familiei ambilor regi, să binevoiască să-l lase în pace pe voievod și pe urmașii săi și stăpânirea sa și să-l împace și să-i dea asigurări efective, pentru ca pe viitor să nu aibă a se teme și a se îndoi, căci altminteri s-a isprăvit cu acela și cu majestatea sa și cu toate aceste regate. Nu numai că va spori puterea turcului dacă amintitului voievod i s-ar asocia dar același lucru va fi silit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din scrisorile adresate Senatului venețian, trebuie privite cu multă circumspecție, atâta vreme cât nu sunt confirmate și de alte documente. Unele dintre ele sunt simple zvonuri, care circulau în sud-estul european sau în insulele din Marea Egee. Un lucru este cert: domnul se temea de un atac din partea turcilor, fiind informat despre pregătirile militare făcute în Imperiul Otoman. De aceea, și-a strâns oastea în tabără, pregătit să se apere, lucru remarcat și de apuseni. Faptul că sultanul nu ripostează violent față de felul în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care moldovenii s-au purtat cu solul turc, ne arată că acesta ținea seama de puterea militară a Moldovei și prefera să păstreze liniște la hotarul acesteia. O cronică rusească, referindu-se la evenimentele din 1500, menționa că Baiazid se temea „mai ales de Ștefan, Voievodul Moldovei”. Sultanul dorea liniște la hotarul cu Moldova, deoarece eforturile turcilor se concentrează în jurul posesiunilor venețiene din Moreea și, la 9 august 1500, turcii reușeau să cucerească cetatea Modon. Este greu de înțeles de ce moldovenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
învinși în iulie 1500, cnezatele respective au fost alipite la Rusia, Ivan numindu-le ocinile sale. Alexandru îi scrie lui Ștefan, arătându-i „neplăcerea ce am avut din partea socrului nostru și a cuscrului său”. În același timp marele duce se teme că Lituania va fi atacată de tătari. Domnul a încercat să medieze între cele două părți „dar n-a ieșit nimic”, după cum scria Ștefan lui Alexandru. Boguș, un sol al marelui duce sosea la Suceava „cel mai devreme în septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au desfășurat evenimentele în anul 1500, reiese că există o stare de încordare între Moldova și Imperiul Otoman, ceea ce dovedește că Ștefan nu închinase țara sultanului. Dacă ar fi făcut-o, ca vasal credincios, nu avea de ce să se teamă din partea turcilor. Cât privește participarea la o cruciadă, Ștefan era pregătit să participe, dacă europenii treceau la acțiune. Ca să afle ce gânduri au aceștia, la sfârșitul anului 1500, două solii moldovenești plecau, una la Buda iar alta la Veneția și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și, mai ales, din partea moldoveanului. „Primejdia era cu atât mai mare, cu cât o parte din locuitorii din Podolia, încep să treacă de partea domnului Moldovei.” În această vreme, solul lui Ștefan, Ilie Steclea, le spunea liovenilor să nu se teamă, negustorii lioveni pot veni liniștiți în Moldova, deoarece domnul nu vrea să aibă război cu regele, el și-a luat doar țara bunicului său. Prin solul său, Ștefan îl ruga pe starostele de Liov, Stanislav de Chodcze (Chodeck) să intervină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
martie și aprilie „râurile se umflară de ploile cele multe și ieșiră din albiilor lor, cum nu se pomenise până atunci; și nu mult după aceea muri Ștefan, palatinul Moldovei, slăbit de bătrânețe și de podagră. Ungurii și polonii se temeau că, după moartea domnului, turcii și tătarii vor ataca cele două regate. La 25 februarie 1504, regele Vladislav se temea că, odată cu moartea lui Ștefan, tătarii ar putea năvăli în regat. Ardelenii, în schimb, se temeau de un atac turcesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]