18,899 matches
-
Dar în loc să lase programul să ruleze cu setările inițiale și să calculeze rezultatul, Lorentz a decis să oprească și apoi să pornească programul de la jumatatea secvenței de rulare prin introducerea valorilor pe care programul le calculase mai devreme și le tipărise. Dar imprimantă putea să tipărească doar ultimele 3 zecimale. Deci în loc să introducă exact aceleași numere cu 6 zecimale calculate de mașină (care țineau loc de vânt, soare, etc.), Lorentz a introdus numere cu doar 3 zecimale. Această inexactitate aparent minoră
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
ruleze cu setările inițiale și să calculeze rezultatul, Lorentz a decis să oprească și apoi să pornească programul de la jumatatea secvenței de rulare prin introducerea valorilor pe care programul le calculase mai devreme și le tipărise. Dar imprimantă putea să tipărească doar ultimele 3 zecimale. Deci în loc să introducă exact aceleași numere cu 6 zecimale calculate de mașină (care țineau loc de vânt, soare, etc.), Lorentz a introdus numere cu doar 3 zecimale. Această inexactitate aparent minoră a fost amplificata și a
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
și ale lui Petru Maior, entuziasmul său creator nu s-a rezumat doar la predarea desenului în școala craioveană. El a făcut portrete boierimii locale, a pictat biserici, a făcut prima tipografie din Craiova și a condus o revistă. A tipărit operele literare ale prietenilor săi și a tradus piese de teatru. A fost pentru Craiova ceea ce Ion Heliade-Rădulescu a fost pentru București. Constantin Lecca, prin toată activitatea didactică de la Craiova a rămas în istorie ca primul profesor de desen și
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Ion Heliade-Rădulescu. Elogii au fost aduse pictorului de către Gazeta Transilvaniei și revista Albina românească, ultima publicație fiind cea care a considerat revista "Mozaicul" ca „"noua foaie de literatură ce a răsărit peste orizontul României"”. În paginile Revistei "Mozaicul" s-au tipărit cărțile: "Neghina între grâu sau religie și fățărnicie" - dramă în trei acte de Grigore Otetelișanu (1839), "Călătoria împăratului Sigismund" - comedie în patru acte de Grigore Pleșoianu (1839), "Abețedarul moral" - de Grigore Mihăescu (1839), "Învățiatură creștinească spre folosul tuturor de obsce
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
veche stampă ce exista la Viena sau Buda. În anul 1840 și 1845, Constantin Lecca a pictat de două ori lucrarea "Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul". Dumitru Iarcu a folosit litografia după tablou în lucrarea sa «Bibliografie» tipărită la Viena și editată de Gheorghe Ioanid. Tabloul a apărut în numeroase ziare și reviste ale timpului, tematica fiind preluată ulterior și de către pictorul Theodor Aman, iar litografia acestei picturi a fost editată în mii de exemplare și a pătruns
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
noastre naționale, pe bună dreptate considerat "întâiul mare liric românesc". Cercetări filologice recente ne îndreptățesc să considerăm că tocmai în anii petrecuți la Roman a elaborat cea mai mare parte din monumentala lucrare Psaltirea în versuri pe care Dosoftei a tipărit-o în 1673, după strămutarea sa în scaunul mitropolitan al Moldovei. În secolul al XVIII-lea, între 1769-1786, Leon Gheucă a determinat un suflu nou în vatra de cultură de la Episcopia Romanului, într-o vreme în care mentalitățile greco-fanariote se
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
de shopping J'Adore, Psihologia Azi, și publicația online dedicată industriei media IQads. În aprilie 2007, a fost lansată revista financiară Money Express, iar în mai 2007 a fost lansat cotidianul de afaceri Business Standard, care și-a încetat apariția tipărită la 1 ianuarie 2010. La data de 1 noiembrie 2007 a fost lansat postul de radio Realitatea FM, cu emisie în București, Sibiu, Cluj-Napoca, Sulina și Focșani. A fost relansat la data de 20 octombrie 2008, devenind primul radio de
Realitatea-Cațavencu () [Corola-website/Science/312310_a_313639]
-
Țara Românească: cărți ,candele, cădelnițe, Sfântul Mir,etc., din care o parte s-au păstrat în zonă sau în colecțiile Muzeului Unirii și ale Episcopiei noastre din Alba Iulia. Semnificativ ni-se pare însemnarea de pe un ,Triod al săptămânii mari” tipărit la București în 1726 (azi în biblioteca Muzeului Unirii Alba Iulia) dăruit de preotul Ioan Cărăban Mănăstirii Bulzului. Bătrânii satului spuneau că cei trei călugări rămașii în zonă după desființarea mănăstirii, s-au luptat o perioadă cu împrejurările neprielnice și
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
protestant. Istoricul protestant George Buchanan, a scris în 1581 că David Rizzio a fost înhumat inițial în afara zidurilor abației și apoi regina ar fi poruncit să fie îngropat în mormântul tatălui ei Iacob al V-lea al Scoției. Când se tipărea cartea, un prieten James Melville, de teamă că această poveste aruncă o lumină proastă asupra fostei reginei, a încercat să rescrie acest pasaj, ca nu cumva fiul Mariei, Iacob al VI-lea să interzică publicarea cărții. Buchanan l-a întrebat
David Rizzio () [Corola-website/Science/312324_a_313653]
-
România (10), în Elveția (1) și în Canada (10). Activitatea sa de cercetare științifică este reprezentată de peste 150 de articole apărute în reviste de specialitate. Dintre acestea, peste 70 de publicații sunt în limbile franceză sau engleză și au fost tipărite în Franța, Tunisia, Elveția, Anglia, Canada, România, Maroc.
Paul Dăncescu () [Corola-website/Science/312389_a_313718]
-
legii victoriene cu un material obscen editând o ediție privată doar pentru abonați destul de aproape de publicarea cărții. Cele 10 volume originale au fost urmate de alte șase intitulate " Suplimentarele nopți la cele o mie și una nopți", ce au fost tipărite între 1886 și 1888. Cea mai recentă versiune a povestirilor o include pe cea franceză a doctorului J. C. Mardrus, tradusă în engleză de Powys Mathers, și în mod remarcabil, o ediție critică bazată pe manuscrisul sirian original din secolul
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
un paznic", interpretând rolul Michiduță. A colaborat ulterior și cu alți regizori de prestigiu din Republica Moldova: Emil Loteanu, Vasile Pascaru și Tudor Tătaru. Unul dintre rolurile cele mai cunoscute este Ion din filmul "Polobocul" (1991). În noiembrie 2003, a fost tipărită cartea "Argint viu pe scândura scenei" (Ed. Universitas, Chișinău, 2003) dedicată actorului de teatru și film Mihail Curagău, autorii articolelor fiind critici, regizori, teatrologi, filmologi și colegi de bresla. În carte sunt numeroase imagini din spectacole si filme, cât și
Mihai Curagău () [Corola-website/Science/312895_a_314224]
-
troiță și o nouă poartă de intrare. În biserică se păstrează obiecte de mare valoare artistică și istorică: icoane pe lemn, 7 icoane pe sticlă, 4 cărți vechi: Octoihul Mare (1742), Evangheliar (1770), Cazania (1768), Minologion (1781), ultimele trei fiind tipărite de Mitropolia Moldovei.
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
este o revistă financiară americană, care apare săptămânal. Revista este tipărită de publisherul Dow Jones & Company. Revista a fost tipărită prima dată în anul 1921. Numele revistei a fost ales după numele președintelui de atunci al companiei "Dow Jones & Company", "Clarence W. Barron", care a fost la conducerea companiei din anul
Barron's () [Corola-website/Science/312931_a_314260]
-
este o revistă financiară americană, care apare săptămânal. Revista este tipărită de publisherul Dow Jones & Company. Revista a fost tipărită prima dată în anul 1921. Numele revistei a fost ales după numele președintelui de atunci al companiei "Dow Jones & Company", "Clarence W. Barron", care a fost la conducerea companiei din anul 1912 până la moartea sa în anul 1928. Revista publică
Barron's () [Corola-website/Science/312931_a_314260]
-
origine latină litera n este înlocuită cu r. Pentru că traducătorii se țin prea aproape de originalul slavon, textele sunt greoaie, aproape de neînțeles. 3. Primele tipărituri. Cei mai importanți tipografi ai sec. al XVI-lea au fost: a) Macarie, care în 1508 tipărește prima carte în Țara Românească, Liturghierul (în limba slavonă); b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea și Petre, tipărește în 1547 Apostolul, din porunca lui Iliașcu-voievod; c) diaconul Coresi tipărește între 1559 și 1583 nouă cărți în limba română: Întrebare creștinească
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
greoaie, aproape de neînțeles. 3. Primele tipărituri. Cei mai importanți tipografi ai sec. al XVI-lea au fost: a) Macarie, care în 1508 tipărește prima carte în Țara Românească, Liturghierul (în limba slavonă); b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea și Petre, tipărește în 1547 Apostolul, din porunca lui Iliașcu-voievod; c) diaconul Coresi tipărește între 1559 și 1583 nouă cărți în limba română: Întrebare creștinească, Evangheliarul, Praxiul, Cazania I, Molitvenicul, Psaltirea, Cazania II, Liturghierul, Pravila Sfinților Apostoli. El a mai publicat în Brașov
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
sec. al XVI-lea au fost: a) Macarie, care în 1508 tipărește prima carte în Țara Românească, Liturghierul (în limba slavonă); b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea și Petre, tipărește în 1547 Apostolul, din porunca lui Iliașcu-voievod; c) diaconul Coresi tipărește între 1559 și 1583 nouă cărți în limba română: Întrebare creștinească, Evangheliarul, Praxiul, Cazania I, Molitvenicul, Psaltirea, Cazania II, Liturghierul, Pravila Sfinților Apostoli. El a mai publicat în Brașov Psaltirea slavo-română, în al cărei epilog își exprimă profesiunea de credință
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
Apostoli. El a mai publicat în Brașov Psaltirea slavo-română, în al cărei epilog își exprimă profesiunea de credință referitoare la istoria culturii românești și evoluția limbii literare, afirmînd că destinația cărții este să învețe „pre mișelamea”. 4. Palia de la Orăștie. Tipărită în 1582, cuprinde primele două cărți ale Vechiului Testament (Facerea și Exodul). Este unul dintre primele monumente ale limbii române literare. Aici apare pentru prima dată numele român în locul muntenescului rumân. 5. Alte scrieri considerate monumente ale limbii: Însemnarea autografă
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
scut albastru". Crinul este reprezentant de trei petale stilizate care sunt legate în buchet. Dreptul de a avea o stemă i-a fost acordat orașului la 30 iunie 1997 de către Prefectul regiunii Detmold. Crinul apare pentru prima dată pe monezile tipărite de oraș în 1227. În Evul Mediu Warburgul era recunoscut drept tărâmul crinilor. Lângă stema nouă mai există o altă stemă. Vechea stemă prezintă o poartă de oraș, un zid de oraș, o poartă largă a unui turn și două
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
(în , în = leagăn, început, obârșie, locul unde s-a născut cineva, aici cu sensul de "carte de început") se numește un exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, mai precis, înainte de 31 decembrie 1500. Prin extensie, termenul este folosit pentru a desemna un exemplar care face parte dintre cele mai vechi tipărituri. Termenul "um" a fost folosit pentru prima dată în anul
Incunabul () [Corola-website/Science/309532_a_310861]
-
van Beughem, care a publicat un catalog intitulat "„Incunabulele tipografiei sau catalogul cărților și scriitorilor editați în orice limbă, din primii ani de la inventarea tiparului, până la anul de la Hristos 1500 inclusiv“". Primul incunabul cunoscut este "Biblia de 42 de rânduri" tipărită în jurul anului 1455 de Gutenberg, fiind considerată prima carte tipărită cu litere mobile din Europa. S-au păstrat doar patru exemplare complete (cu 1.282 pagini). Unul din exemplare este păstrat la Göttingen și poate fi consultat online în formă
Incunabul () [Corola-website/Science/309532_a_310861]
-
sau catalogul cărților și scriitorilor editați în orice limbă, din primii ani de la inventarea tiparului, până la anul de la Hristos 1500 inclusiv“". Primul incunabul cunoscut este "Biblia de 42 de rânduri" tipărită în jurul anului 1455 de Gutenberg, fiind considerată prima carte tipărită cu litere mobile din Europa. S-au păstrat doar patru exemplare complete (cu 1.282 pagini). Unul din exemplare este păstrat la Göttingen și poate fi consultat online în formă electronică. În perioada 1456-1500, cărțile nu se tipăreau în întregime
Incunabul () [Corola-website/Science/309532_a_310861]
-
prima carte tipărită cu litere mobile din Europa. S-au păstrat doar patru exemplare complete (cu 1.282 pagini). Unul din exemplare este păstrat la Göttingen și poate fi consultat online în formă electronică. În perioada 1456-1500, cărțile nu se tipăreau în întregime. În locul literelor de început de rând ("letrinele") era lăsat spațiu liber, care se „picta“ ulterior manual de către caligrafi, așa-numiții "„rubricatores“". Nici pagină de titlu nu exista, cărțile aveau o pagină explicativă, la sfâr-șit, iar copertele nu se
Incunabul () [Corola-website/Science/309532_a_310861]
-
le comanda în altă parte. Textul incunabulelor se deschide - în absența foii de titlu - cu "incipit" și se încheie cu "explicit", formule care sunt caracteristice manuscriselor. După 1500 a apărut și pagina de titlu, iar cărțile au început să se tipărească integral. Co-pertele realizate în tipografie au apărut însă abia la începutul secolului al XIX-lea. În total, în România au fost luate în evidență un număr de 1348 de titluri de incunabule, în peste 1640 de exemplare, cu o valoare
Incunabul () [Corola-website/Science/309532_a_310861]