179,090 matches
-
de Tratatul Naval de la Washington și tratatele și conferințele ulterioare, în care Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, Franța și Italia au convenit să limiteze deplasamentul crucișătoarelor grele la 10.000 de tone și la un armament principal de 202 mm. Până la clasa "Alaska", crucișătoarele Statelor Unite proiectate între cele 2 războaie mondiale au respectat acest model. Impulsul inițial pentru proiectarea clasei "Alaska" a venit de la lansarea așa-numitelor „cuirasate de buzunar” de către Germania, la începutul anilor 1930. Deși SUA nu a luat nicio
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Italia au convenit să limiteze deplasamentul crucișătoarelor grele la 10.000 de tone și la un armament principal de 202 mm. Până la clasa "Alaska", crucișătoarele Statelor Unite proiectate între cele 2 războaie mondiale au respectat acest model. Impulsul inițial pentru proiectarea clasei "Alaska" a venit de la lansarea așa-numitelor „cuirasate de buzunar” de către Germania, la începutul anilor 1930. Deși SUA nu a luat nicio măsură imediată, ideea a redevenit de actualitate la sfârșitul aceluiași deceniu când au apărut informații ce indicau că
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
tuturor tipurilor de nave în vederea inițierii unui nou program de construcții navale pe scară largă"”. Este posibil ca președintele Statelor Unite de la acea vreme, Franklin D. Roosevelt, să fi avut un rol principal în luarea deciziei de construire a navelor din clasa Alaska, având în vedere dorința sa de a a avea un mijloc de contracarare a capacității de efectuare de raiduri ale crucișătoarelor japoneze și ale cuirasatelor de buzunar germane. Deși aceste afirmații sunt greu de verificat, ele au dus la
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
crucișătoarelor japoneze și ale cuirasatelor de buzunar germane. Deși aceste afirmații sunt greu de verificat, ele au dus la apariția de speculații că decizia de construire a acestor nave a fost „motivată politic”. Un istoric a descris proiectarea design-ului clasei "Alaska" ca fiind „chinuitor” din cauza numeroaselor schimbări și modificări făcute proiectului navelor de către numeroase departamente și persoane. Într-adevăr, au existat nouă variante diferite ale proiectului, care au variat de la crucișător antiaerian de 6.000 de tone până la crucișător greu
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
și 6 tunuri de 127 mm. Consiliul Director al Marinei, într-o încercare de a menține deplasamentul noilor nave sub 25.000 tone, a permis ca proiectele să prevadă o protecție balistică subacvatică limitată. Rezultatul a fost că vasele din clasa "Alaska", când au fost construite, erau vulnerabile la torpile și proiectile care cădeau în imediata apropiere a navei. Proiectul final a fost reprezentat de o navă din clasa "Baltimore" la scală mărită, înzestrată cu motoare similare clasei de portavioane "Essex
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
prevadă o protecție balistică subacvatică limitată. Rezultatul a fost că vasele din clasa "Alaska", când au fost construite, erau vulnerabile la torpile și proiectile care cădeau în imediata apropiere a navei. Proiectul final a fost reprezentat de o navă din clasa "Baltimore" la scală mărită, înzestrată cu motoare similare clasei de portavioane "Essex". Aceste nave combinau un armament principal constând în 9 tunuri de 304 mm, cu o protecție balistică până la nivelul proiectilelor de 254 mm, montate pe o cocă ce
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
că vasele din clasa "Alaska", când au fost construite, erau vulnerabile la torpile și proiectile care cădeau în imediata apropiere a navei. Proiectul final a fost reprezentat de o navă din clasa "Baltimore" la scală mărită, înzestrată cu motoare similare clasei de portavioane "Essex". Aceste nave combinau un armament principal constând în 9 tunuri de 304 mm, cu o protecție balistică până la nivelul proiectilelor de 254 mm, montate pe o cocă ce putea dezvolta viteze de 33 noduri (61 km/h
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Aceste nave combinau un armament principal constând în 9 tunuri de 304 mm, cu o protecție balistică până la nivelul proiectilelor de 254 mm, montate pe o cocă ce putea dezvolta viteze de 33 noduri (61 km/h). Construcția navelor din clasa "Alaska", împreună cu o pletoră de alte tipuri de nave a fost decisă oficial în septembrie 1940, prin documentul "Two-Ocean Navy Act ". Rolul lor a fost puțin schimbat; în plus față de misiunea lor de bază - bombardamentul naval, ele aveau și misiunea
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
că era nevoie de mai multe portavioane în cel mai scurt timp. Mai multe dintre structurile de nave aflate în construcție au fost luate în considerare pentru a fi transformate în portavioane. Pe rând au fost analizate crucișătoarele ușoare din clasa "Cleveland", crucișătoarele grele din clasa "Baltimore", clasa "Alaska" și chiar și un cuirasat din clasa "Iowa". În final, au fost selecționate navele din clasa "Cleveland", prin transformarea a 9 nave aflate în construcție la șantierul naval New York, în ceea ce avea
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
multe portavioane în cel mai scurt timp. Mai multe dintre structurile de nave aflate în construcție au fost luate în considerare pentru a fi transformate în portavioane. Pe rând au fost analizate crucișătoarele ușoare din clasa "Cleveland", crucișătoarele grele din clasa "Baltimore", clasa "Alaska" și chiar și un cuirasat din clasa "Iowa". În final, au fost selecționate navele din clasa "Cleveland", prin transformarea a 9 nave aflate în construcție la șantierul naval New York, în ceea ce avea să devină noua clasă de
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
în cel mai scurt timp. Mai multe dintre structurile de nave aflate în construcție au fost luate în considerare pentru a fi transformate în portavioane. Pe rând au fost analizate crucișătoarele ușoare din clasa "Cleveland", crucișătoarele grele din clasa "Baltimore", clasa "Alaska" și chiar și un cuirasat din clasa "Iowa". În final, au fost selecționate navele din clasa "Cleveland", prin transformarea a 9 nave aflate în construcție la șantierul naval New York, în ceea ce avea să devină noua clasă de portavioane "Independence
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
structurile de nave aflate în construcție au fost luate în considerare pentru a fi transformate în portavioane. Pe rând au fost analizate crucișătoarele ușoare din clasa "Cleveland", crucișătoarele grele din clasa "Baltimore", clasa "Alaska" și chiar și un cuirasat din clasa "Iowa". În final, au fost selecționate navele din clasa "Cleveland", prin transformarea a 9 nave aflate în construcție la șantierul naval New York, în ceea ce avea să devină noua clasă de portavioane "Independence". Ideea de transformare a crucișătoarelor "Alaska" în portavioane
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
în considerare pentru a fi transformate în portavioane. Pe rând au fost analizate crucișătoarele ușoare din clasa "Cleveland", crucișătoarele grele din clasa "Baltimore", clasa "Alaska" și chiar și un cuirasat din clasa "Iowa". În final, au fost selecționate navele din clasa "Cleveland", prin transformarea a 9 nave aflate în construcție la șantierul naval New York, în ceea ce avea să devină noua clasă de portavioane "Independence". Ideea de transformare a crucișătoarelor "Alaska" în portavioane a fost „în mod special atractivă”, datorită numeroaselor asemănări
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
din clasa "Baltimore", clasa "Alaska" și chiar și un cuirasat din clasa "Iowa". În final, au fost selecționate navele din clasa "Cleveland", prin transformarea a 9 nave aflate în construcție la șantierul naval New York, în ceea ce avea să devină noua clasă de portavioane "Independence". Ideea de transformare a crucișătoarelor "Alaska" în portavioane a fost „în mod special atractivă”, datorită numeroaselor asemănări dintre design-ul portavioanelor "Essex" și al clasei "Alaska", precum și a faptului că aveau în comun același tip de motoare
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
în construcție la șantierul naval New York, în ceea ce avea să devină noua clasă de portavioane "Independence". Ideea de transformare a crucișătoarelor "Alaska" în portavioane a fost „în mod special atractivă”, datorită numeroaselor asemănări dintre design-ul portavioanelor "Essex" și al clasei "Alaska", precum și a faptului că aveau în comun același tip de motoare. Totuși, când crucișătoarele din clasa "Alaska" au fost comparate cu portavioanele din clasa "Essex", a rezultat că eventualele crucișătoare transformate ar fi avut o punte de zbor mai
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
de transformare a crucișătoarelor "Alaska" în portavioane a fost „în mod special atractivă”, datorită numeroaselor asemănări dintre design-ul portavioanelor "Essex" și al clasei "Alaska", precum și a faptului că aveau în comun același tip de motoare. Totuși, când crucișătoarele din clasa "Alaska" au fost comparate cu portavioanele din clasa "Essex", a rezultat că eventualele crucișătoare transformate ar fi avut o punte de zbor mai mică (ceea ce însemna că puteau transporta doar 90% din numărul de avioaneavioane), ar fi fost cu 3
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
fost „în mod special atractivă”, datorită numeroaselor asemănări dintre design-ul portavioanelor "Essex" și al clasei "Alaska", precum și a faptului că aveau în comun același tip de motoare. Totuși, când crucișătoarele din clasa "Alaska" au fost comparate cu portavioanele din clasa "Essex", a rezultat că eventualele crucișătoare transformate ar fi avut o punte de zbor mai mică (ceea ce însemna că puteau transporta doar 90% din numărul de avioaneavioane), ar fi fost cu 3,4 m mai scufundate în apă, și ar
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
mai puțin, la o viteză de doar 15 noduri. În plus, design-ul de crucișător greu nu includea protecția balistică subacvatică normală la portavioanele obișnuite, din cauza greutății blindajului de suprafață destinat protecției împotriva bombardamentului naval. Nu în ultimul rând, transformarea clasei "Alaska" nu ar fi putut îndeplini obiectivul Marinei de a avea portavioane noi într-un timp scurt, deoarece procesul necesitat de modificarea navelor era unul de lungă durată. Luând acestea în calcul, planurile de transformare a clasei "Alaska" au fost
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
ultimul rând, transformarea clasei "Alaska" nu ar fi putut îndeplini obiectivul Marinei de a avea portavioane noi într-un timp scurt, deoarece procesul necesitat de modificarea navelor era unul de lungă durată. Luând acestea în calcul, planurile de transformare a clasei "Alaska" au fost abandonate la 7 ianuarie 1942. Din cele 6 crucișătoare din clasa "Alaska" planificate, a fost începută doar construcția primelor 3 nave. Primele două, și , au fost finalizate. Construcția , a treia navă, a fost suspendată la 16 aprilie
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
avea portavioane noi într-un timp scurt, deoarece procesul necesitat de modificarea navelor era unul de lungă durată. Luând acestea în calcul, planurile de transformare a clasei "Alaska" au fost abandonate la 7 ianuarie 1942. Din cele 6 crucișătoare din clasa "Alaska" planificate, a fost începută doar construcția primelor 3 nave. Primele două, și , au fost finalizate. Construcția , a treia navă, a fost suspendată la 16 aprilie 1947 când era construită în procent de 84%. Începerea construirii ultimele trei, "Philippines", "Puerto Rico
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Construcția încă nu începuse când lipsa de oțel și realizarea faptului că aceste „vânătoare de crucișătoare” nu mai aveau crucișătoare de vânat - deoarece flota de crucișătoare a Japoniei fusese deja distrusă de avioane și submarine - au făcut ca navele din clasa Alaska să devină niște „elefanți albi”. Ca urmare, construcția ultimelor 3 nave din clasă nu a mai început niciodată, programul fiind anulat oficial la 24 iunie 1943. și au servit în Marina SUA în timpul ultimului an al celui de-al
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
de crucișătoare” nu mai aveau crucișătoare de vânat - deoarece flota de crucișătoare a Japoniei fusese deja distrusă de avioane și submarine - au făcut ca navele din clasa Alaska să devină niște „elefanți albi”. Ca urmare, construcția ultimelor 3 nave din clasă nu a mai început niciodată, programul fiind anulat oficial la 24 iunie 1943. și au servit în Marina SUA în timpul ultimului an al celui de-al Doilea Război Mondial. Ca și în cazul cuirasatelor rapide din clasa "Iowa", viteza lor
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
3 nave din clasă nu a mai început niciodată, programul fiind anulat oficial la 24 iunie 1943. și au servit în Marina SUA în timpul ultimului an al celui de-al Doilea Război Mondial. Ca și în cazul cuirasatelor rapide din clasa "Iowa", viteza lor le-a făcut utile în misiuni de bombardament la țărm și de escortă a portavioanelor. Ambele au asigurat protecția portavionului "Franklin" pe timpul deplasării spre Guam pentru reparații, după ce fuses lovit de două bombe japoneze. Ulterior, "Alaska" a
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
mare” a lui "Northampton", dar un an și jumătate mai târziu (9 octombrie 1954) a fost reclasificată ca CB-3. "Hawaii" a fost scoasă din evidențe la 9 iunie 1958 și vândută la fier vechi în 1959. La începutul dezvoltării ei, clasa folosea clasificarea SUA pentru crucișătoarele de linie CC, care era destinată pentru clasa "Lexington". Ulterior, clasificarea a fost schimbată în CB pentru a reflecta noul lor statut, de „crucișătoare mari”, și practica de a fi numite crucișătoare de linie a
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
1954) a fost reclasificată ca CB-3. "Hawaii" a fost scoasă din evidențe la 9 iunie 1958 și vândută la fier vechi în 1959. La începutul dezvoltării ei, clasa folosea clasificarea SUA pentru crucișătoarele de linie CC, care era destinată pentru clasa "Lexington". Ulterior, clasificarea a fost schimbată în CB pentru a reflecta noul lor statut, de „crucișătoare mari”, și practica de a fi numite crucișătoare de linie a fost descurajată în mod oficial. După aceasta, Marina SUA a numit navele din
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]