179,090 matches
-
Lexington". Ulterior, clasificarea a fost schimbată în CB pentru a reflecta noul lor statut, de „crucișătoare mari”, și practica de a fi numite crucișătoare de linie a fost descurajată în mod oficial. După aceasta, Marina SUA a numit navele din clasă după „teritorii insulare” ale Statelor Unite, decât după state (cum era tradiția pentru cuirasate) sau orașe (după care erau numite crucișătoarele), pentru a simboliza convingerea că aceste nave trebuiau să joace un rol intermediar între crucișătoarele grele și crucișătoarele de linie
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
după „teritorii insulare” ale Statelor Unite, decât după state (cum era tradiția pentru cuirasate) sau orașe (după care erau numite crucișătoarele), pentru a simboliza convingerea că aceste nave trebuiau să joace un rol intermediar între crucișătoarele grele și crucișătoarele de linie. Clasa "Alaska" se asemăna prin aspect cu cuirasatele de atunci ale SUA (în particular clasa "North Carolina", clasa "South Dakota" și clasa "Iowa"), incluzând bateria principală 2-A-1 și masiva suprastructură columnară, în același timp dilocând de două ori mai multă apă
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
orașe (după care erau numite crucișătoarele), pentru a simboliza convingerea că aceste nave trebuiau să joace un rol intermediar între crucișătoarele grele și crucișătoarele de linie. Clasa "Alaska" se asemăna prin aspect cu cuirasatele de atunci ale SUA (în particular clasa "North Carolina", clasa "South Dakota" și clasa "Iowa"), incluzând bateria principală 2-A-1 și masiva suprastructură columnară, în același timp dilocând de două ori mai multă apă decât cele mai noi crucișătoare grele (clasa "Baltimore"). Ca greutate, navele erau cu doar
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
erau numite crucișătoarele), pentru a simboliza convingerea că aceste nave trebuiau să joace un rol intermediar între crucișătoarele grele și crucișătoarele de linie. Clasa "Alaska" se asemăna prin aspect cu cuirasatele de atunci ale SUA (în particular clasa "North Carolina", clasa "South Dakota" și clasa "Iowa"), incluzând bateria principală 2-A-1 și masiva suprastructură columnară, în același timp dilocând de două ori mai multă apă decât cele mai noi crucișătoare grele (clasa "Baltimore"). Ca greutate, navele erau cu doar 5.000 de
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
a simboliza convingerea că aceste nave trebuiau să joace un rol intermediar între crucișătoarele grele și crucișătoarele de linie. Clasa "Alaska" se asemăna prin aspect cu cuirasatele de atunci ale SUA (în particular clasa "North Carolina", clasa "South Dakota" și clasa "Iowa"), incluzând bateria principală 2-A-1 și masiva suprastructură columnară, în același timp dilocând de două ori mai multă apă decât cele mai noi crucișătoare grele (clasa "Baltimore"). Ca greutate, navele erau cu doar 5.000 de tone mai ușoare decât
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
cuirasatele de atunci ale SUA (în particular clasa "North Carolina", clasa "South Dakota" și clasa "Iowa"), incluzând bateria principală 2-A-1 și masiva suprastructură columnară, în același timp dilocând de două ori mai multă apă decât cele mai noi crucișătoare grele (clasa "Baltimore"). Ca greutate, navele erau cu doar 5.000 de tone mai ușoare decât limitele deplasamentului de 36.000 de tone pentru cuirasate prevăzută de Tratatul Naval de la Londra, fiind, totodată, mai lungi decât unele cuirasate cum erau cele din
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Baltimore"). Ca greutate, navele erau cu doar 5.000 de tone mai ușoare decât limitele deplasamentului de 36.000 de tone pentru cuirasate prevăzută de Tratatul Naval de la Londra, fiind, totodată, mai lungi decât unele cuirasate cum erau cele din clasele "King George V" și "North Carolina." Prin prisma designului și blindajului, clasa "Alaska" e considerată a fi de „crucișătoare mari” mai degrabă decât de crucișătoare de linie. Proiectul lor era unul mărit la scală față de cel al crucișătoarelor care se
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
ușoare decât limitele deplasamentului de 36.000 de tone pentru cuirasate prevăzută de Tratatul Naval de la Londra, fiind, totodată, mai lungi decât unele cuirasate cum erau cele din clasele "King George V" și "North Carolina." Prin prisma designului și blindajului, clasa "Alaska" e considerată a fi de „crucișătoare mari” mai degrabă decât de crucișătoare de linie. Proiectul lor era unul mărit la scală față de cel al crucișătoarelor care se încadrau în limitele prevăzute în tratatele și convențiile navale de la Londra și
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
de la Londra și Washington. Ele aveau în comun cu crucișătoarele grele hangarele pentru avioane și o singură cârmă mare. Blindajul lor ducea lipsa sistemelor de protecție subacvatică, aflate pe cuirasate și chiar pe navele principale intermediare, ca cele franceze din clasa "Dunkerque" și cele germane din clasa "Scharnhorst". Acest fapt lăsa navele din clasa "Alaska" practic fără apărare împotriva torpilelor, și de asemena împotriva proiectilelor care cădeau în apropierea navei iar apoi își continuau traiectoria pe sub apă, lovind coca navei. În timp ce
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
în comun cu crucișătoarele grele hangarele pentru avioane și o singură cârmă mare. Blindajul lor ducea lipsa sistemelor de protecție subacvatică, aflate pe cuirasate și chiar pe navele principale intermediare, ca cele franceze din clasa "Dunkerque" și cele germane din clasa "Scharnhorst". Acest fapt lăsa navele din clasa "Alaska" practic fără apărare împotriva torpilelor, și de asemena împotriva proiectilelor care cădeau în apropierea navei iar apoi își continuau traiectoria pe sub apă, lovind coca navei. În timp ce navele din clasa "Alaska" aveau un
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
avioane și o singură cârmă mare. Blindajul lor ducea lipsa sistemelor de protecție subacvatică, aflate pe cuirasate și chiar pe navele principale intermediare, ca cele franceze din clasa "Dunkerque" și cele germane din clasa "Scharnhorst". Acest fapt lăsa navele din clasa "Alaska" practic fără apărare împotriva torpilelor, și de asemena împotriva proiectilelor care cădeau în apropierea navei iar apoi își continuau traiectoria pe sub apă, lovind coca navei. În timp ce navele din clasa "Alaska" aveau un blindaj lateral mai gros decât celelalte crucișătoare
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
cele germane din clasa "Scharnhorst". Acest fapt lăsa navele din clasa "Alaska" practic fără apărare împotriva torpilelor, și de asemena împotriva proiectilelor care cădeau în apropierea navei iar apoi își continuau traiectoria pe sub apă, lovind coca navei. În timp ce navele din clasa "Alaska" aveau un blindaj lateral mai gros decât celelalte crucișătoare contemporane ale SUA , blindajul lor oferea doar o protecție limitată împotriva proiectilelor de de 304 mm; făcându-le vulnerabile la focul de la orice distanță al cuirasatelor (cu proiectile de 355-406
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
contemporane ale SUA , blindajul lor oferea doar o protecție limitată împotriva proiectilelor de de 304 mm; făcându-le vulnerabile la focul de la orice distanță al cuirasatelor (cu proiectile de 355-406 mm). În plus, în ciuda faptului că era mai mare decât clasa "Baltimore", numărul bateriilor secundare și anti-aeriene ale clasei "Alaska" era similar. În timp ce clasa "Alaska" avea doisprezece tunuri de calibru 5 inch (127 mm) dispuse în șase turele jumelate, 56 de tunuri de 40 mm, și 34 de tunuri de 20
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
protecție limitată împotriva proiectilelor de de 304 mm; făcându-le vulnerabile la focul de la orice distanță al cuirasatelor (cu proiectile de 355-406 mm). În plus, în ciuda faptului că era mai mare decât clasa "Baltimore", numărul bateriilor secundare și anti-aeriene ale clasei "Alaska" era similar. În timp ce clasa "Alaska" avea doisprezece tunuri de calibru 5 inch (127 mm) dispuse în șase turele jumelate, 56 de tunuri de 40 mm, și 34 de tunuri de 20 mm, clasa "Baltimore" avea același număr de tunuri
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
de 304 mm; făcându-le vulnerabile la focul de la orice distanță al cuirasatelor (cu proiectile de 355-406 mm). În plus, în ciuda faptului că era mai mare decât clasa "Baltimore", numărul bateriilor secundare și anti-aeriene ale clasei "Alaska" era similar. În timp ce clasa "Alaska" avea doisprezece tunuri de calibru 5 inch (127 mm) dispuse în șase turele jumelate, 56 de tunuri de 40 mm, și 34 de tunuri de 20 mm, clasa "Baltimore" avea același număr de tunuri de calibru 5 inch, cu
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
numărul bateriilor secundare și anti-aeriene ale clasei "Alaska" era similar. În timp ce clasa "Alaska" avea doisprezece tunuri de calibru 5 inch (127 mm) dispuse în șase turele jumelate, 56 de tunuri de 40 mm, și 34 de tunuri de 20 mm, clasa "Baltimore" avea același număr de tunuri de calibru 5 inch, cu 8 tunuri de 40 mm mai puțin, și cu 10 tunuri de 20 mm în minus, considerabil mai puține decât noile cuirasate ale SUA care aveau 10 turele jumelate
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
face "South Dakota" (BB-57)), în timp ce cuirasatele modernizate aveau 8 astfel de turele. Richard Worth a remarcat faptul că atunci când au fost în sfârșit terminate, lansate și intrate în serviciu, acestea aveau „"mărimea unui cuirasat dar capabilitățile unui crucișător"”. Navele din clasa "Alaska" erau la fel de costisitoare de construit și întreținut ca și cuirasatele contemporane lor, având însă capabilități mai mici, din cauza deficiențelor blindajului, în timp ce capabilitățile antiaeriene erau comparabile cu cele ale crucișătoarelor "Baltimore", mult mai ieftine. În ciuda acestor caracteristici asemănătoare crucișătoarelor, și
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
și cuirasatele contemporane lor, având însă capabilități mai mici, din cauza deficiențelor blindajului, în timp ce capabilitățile antiaeriene erau comparabile cu cele ale crucișătoarelor "Baltimore", mult mai ieftine. În ciuda acestor caracteristici asemănătoare crucișătoarelor, și a insistenței Marinei SUA asupra statului lor de crucișătoare, clasa "Alaska" a fost adesea descrisă ca fiind de crucișătoare de linie. Revista oficială a Marinei "All Hands" arăta că „"Guam și nava ei soră Alaska sunt primele crucișătoare de linie americane care vor fi astfel construite."” Unii istorici actuali susțin
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
în schimbul vitezei și armamentului - el nu avea în vedere să se opună forței unor tunuri similare celor cu care el însuși era înzestrat. Procentajul blindajului din greutatea "Alaska", 28,4%, era cu puțin mai mic decât cel al cuirasatelor rapide: clasa britanică "King George V", clasa americană "Iowa", și cuirasatul/cuirasatul rapid HMS "Hood", toate având un procentaj identic al blindajului de 28,5%. De fapt, crucișătoarele de linie mai vechi, cum ar fi "Invincible" (19,9%) aveau un procentaj mult
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
nu avea în vedere să se opună forței unor tunuri similare celor cu care el însuși era înzestrat. Procentajul blindajului din greutatea "Alaska", 28,4%, era cu puțin mai mic decât cel al cuirasatelor rapide: clasa britanică "King George V", clasa americană "Iowa", și cuirasatul/cuirasatul rapid HMS "Hood", toate având un procentaj identic al blindajului de 28,5%. De fapt, crucișătoarele de linie mai vechi, cum ar fi "Invincible" (19,9%) aveau un procentaj mult mai mic. Bine dotate cu
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
al blindajului de 28,5%. De fapt, crucișătoarele de linie mai vechi, cum ar fi "Invincible" (19,9%) aveau un procentaj mult mai mic. Bine dotate cu armament, ele aveau tunuri mult mai mari față de crucișătoarele grele contemporane, astfel în timp ce clasa "Baltimore" avea doar 9 tunuri de calibru 203 mm/55 calibre, Mark 12 și Mark 15,<ref name="8/55 12 and 15"></ref> clasa "Alaska" avea 9 tunuri de 305 mm/50 calibre care erau la fel de, dacă nu chiar
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
dotate cu armament, ele aveau tunuri mult mai mari față de crucișătoarele grele contemporane, astfel în timp ce clasa "Baltimore" avea doar 9 tunuri de calibru 203 mm/55 calibre, Mark 12 și Mark 15,<ref name="8/55 12 and 15"></ref> clasa "Alaska" avea 9 tunuri de 305 mm/50 calibre care erau la fel de, dacă nu chiar, mai bune, ca vechiul tun de 355 mm/50 calibre, folosit pe navele Marinei SUA anterior tratatului.<ref name="12/50"></ref> După cum era construită
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
Alaska" avea 9 tunuri de 305 mm/50 calibre care erau la fel de, dacă nu chiar, mai bune, ca vechiul tun de 355 mm/50 calibre, folosit pe navele Marinei SUA anterior tratatului.<ref name="12/50"></ref> După cum era construită, clasa "Alaska" avea 9 tunuri Mark 8 de calibru 305 mm/50 montate în 3 turele triple (cu 3 tunuri), cu 2 turele la proră și una la pupa, o configurație cunoscută ca „2-A-1”. Fostul tun de 305 mm fabricat pentru
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
cu 3 tunuri), cu 2 turele la proră și una la pupa, o configurație cunoscută ca „2-A-1”. Fostul tun de 305 mm fabricat pentru Marina SUA era versiunea Mark 7, care a fost proiectată pentru și instalată pe cuirasatele din clasa "Wyoming". Mark 8 era de o calitate mult mai bună; de fapt, „era de departe cea mai puternică armă de calibrul ei dată vreodată în serviciu.” Proiectat în 1939, cântărea 55.273 kg, incluzând chiulasa, și putea susține o rată
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
271 m la un unghi de 45°, și avea o longevitate a țevii de 344 lovituri (de aproximativ 54 de ori mai mult decât tunul Mark 7 de calibru 406 mm/50, mai mare dar similar găsit pe cuirasatele din clasa "Iowa"). Turelele erau foarte similare cu cele de pe cuirasatele din clasa "Iowa", dar diferite în mai multe moduri; spre exemplu, elevarea prafului de pușcă pe clasa "Alaska" se făcea în 2 etape, pe când pe clasa "Iowa", doar în una. Aceste
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]