18,847 matches
-
din Bârlad). Președinte al Asociației nu mai era Ifrim, când am donat Căminului învățătorilor întreaga sumă din lucrarea mea ieșită de sub tipar „Sfaturi pe înțelesul satelor” cu o prefață de Nicolae Iorga. Președintele Asociației confirmă dorința mea în paginile revistei „Duh nou”. În broșura de care e vorba mai sus, am făcut portretele tuturor învățătorilor care făceau parte din comitetul de conducere al Asociației. 317 Broșura a cărui efect a fost cel așteptat, a fost bine venită. Revista „Duh nou” a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
paginile revistei „Duh nou”. În broșura de care e vorba mai sus, am făcut portretele tuturor învățătorilor care făceau parte din comitetul de conducere al Asociației. 317 Broșura a cărui efect a fost cel așteptat, a fost bine venită. Revista „Duh nou” a fost bine apreciată de președintele Academiei Române Ion Simionescu, de felul cum e scrisă. Ea s-a născut binișor în cancelaria Școlii de băieți nr. 4 din Bârlad, în consfătuirea cu comitetul de conducere al Asociației, condus de dl
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de conducere al Asociației, condus de dl Ifrim, colegul meu de clasă și din care făcea parte și Ștefan Toporaș. (Reprodus din „Școala nr.4 Bârlad la 150 de ani 1856-2006, studiu monografic de Ghiță Cristian, Ed, „Sfera” Bârlad, 2006) * Duh parohial Duh parohial de sub conducerea preotului Constantin Damian apărea în 1934 la Lungești Tutova și era evidențiată la Eparhia Huși ca revistă bisericeaacă. * Editura “Sfera” La 20 mai 2007 s-au împlinit 8 ani de la înființarea la Bârlad a Editurii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al Asociației, condus de dl Ifrim, colegul meu de clasă și din care făcea parte și Ștefan Toporaș. (Reprodus din „Școala nr.4 Bârlad la 150 de ani 1856-2006, studiu monografic de Ghiță Cristian, Ed, „Sfera” Bârlad, 2006) * Duh parohial Duh parohial de sub conducerea preotului Constantin Damian apărea în 1934 la Lungești Tutova și era evidențiată la Eparhia Huși ca revistă bisericeaacă. * Editura “Sfera” La 20 mai 2007 s-au împlinit 8 ani de la înființarea la Bârlad a Editurii “Sfera”. Normal
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai ales, între preot și învățător; „Bețivul este un mort viu", un comentariu pe baza spuselor Sf. Ioan Gură de aur; „Apărați biserica!" era o chemare duhovnicească pentru oricine s-a botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Păstorul Tutovei este revista Asociației Preoților din județul Tutova; Directorul revistei părintele Grigore A. Dumitriu Bârlad, cu părintele Ilarion-Dodu-Drujești și părintele Neculai Moise-Bârlad au pornit într'un ceas bun la drum sănătos și plin de lumină. Revista bârlădeană plină de duh și înțelepciune strânge în jurul ei elita preoțimii bârlădene și calcă cu cinste și demnitate pe urmele Bârladului cultural, care atâția ani de-a rândul a avut multe de spus culturii 398 românești. Revista Păstorul Tutovei împlinește un comandament istoric, slujind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ci ca un proces de dezvoltare a caracterului și virtuții. Virtuțile sunt cele ale lui Hristos și dezvoltarea caracterului înseamnă Imitatio Christi; să devii asemenea lui Hristos. În termenii teoriei virtuții, persoana ideală se va asemăna cu Hristos, dezvoltând roadele Duhului Sfânt, și anume: dragostea, bucuria, pacea, răbdarea, bunătatea, credincioșia, blândețea și cumpătarea. Opusul acestora sunt denumite de Scriptură ca fiind roadele firii păcătoase, și anume: adulterul, promiscuitatea, idolatria, vrăjitoria, certurile, dezbinările, crima, consumul de alcool și necumpătarea (Galateni 5, 16-24
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eseuri: „realitatea destinului” reprezintă „confluența factorului metafizic și a factorului natural pe același meridian existențial” ( Ideea de destin, 1937), iar înălțimea absolută a vieții, la care omul ajunge pe calea culturii, este sărbătoarea, „trăirea creatoare a dimensiunii festive a realității” (Duhul sărbătorii și Declinul sărbătorii, 1936, Pedagogia sărbătorii, 1937). Studiul Doctrina personalismului energetic a d-lui Rădulescu-Motru (1927) conține in nuce o bună parte a sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Lucian Blaga, energie românească, Cluj, 1938; Semnificația Ardealului, București, 1944; Portrete și semnificații, îngr. Ileana Băncilă, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1987; Aforisme și para-aforisme, I-II, îngr. Ileana Băncilă, Timișoara, 1993-1994; Inițierea religioasă a copilului, îngr. Ileana Băncilă, Brăila, 1994; Duhul sărbătorii, București, 1996; Copilărie și miracol brăilean, Brăila, 1996; Corespondență Vasile Băncilă-Basil Munteanu, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1997; C. Rădulescu-Motru, îngr. Ileana Băncilă, Constanța, 1997; Filosofia vârstelor, îngr. și introd. Ileana Băncilă, București, 1997; Spațiul Bărăganului, îngr. Dora Mezdrea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
că toți trebuie să producă 110, 120 de unități sau chiar mai mult, după care așteptați să realizeze acest lucru înainte de a-i motiva. S-ar putea să așteptați mult timp. Încet, dar sigur - mai mult decât o vorbă de duh. Cel mai rapid mod de a schimba comportamentul individual este de a stabili obiective mici, de a răsplăti efortul și de a sărbători atingerea lor. Nu uitați, întărirea pozitivă accelerează rata îmbunătățirii. Singurul mod în care putem obține îmbunătățiri spectaculoase
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
misiune socială. Pe urmele lui Giambattista Vico, el socotește poezia, pe care o confundă cu noțiunile de „sentiment” și „imaginație”, drept cel dintâi act spiritual al umanității; însușire imanentă a sufletului omenesc, actul poetic reprezintă creația și armonia însăși. În duhul lui Victor Hugo, susține că arta trebuie să exprime deopotrivă și urâtul, și sublimul. Când pledează pentru lirica de idei, se află pe poziții raționaliste. Nu tot astfel, însă, atunci când descoperă că poezia, care înseamnă taină, mister, credință, își întinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
Această lucrare vine să umple aceste goluri și nu numai. Această lucrare conține mai multe capitole unele fiind pentru vindecarea fizică, altele pentru cele sufletești. Pentru o mai bună armonie între corpul fizic și suflet este ceva și pentru curățirea duhului omului și sfințirea sa prin coborîrea Sfîntului Duh (Rugăciunea Lui IISUS). Cercetarea reprezintă amestecul în diverse proporții a unor gînduri bune, speranțe, idealuri, dorințe, fapte bune ce se adună în un popor pe mai multe generații, spiritul poporului Român. Asemeni
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
nu numai. Această lucrare conține mai multe capitole unele fiind pentru vindecarea fizică, altele pentru cele sufletești. Pentru o mai bună armonie între corpul fizic și suflet este ceva și pentru curățirea duhului omului și sfințirea sa prin coborîrea Sfîntului Duh (Rugăciunea Lui IISUS). Cercetarea reprezintă amestecul în diverse proporții a unor gînduri bune, speranțe, idealuri, dorințe, fapte bune ce se adună în un popor pe mai multe generații, spiritul poporului Român. Asemeni cum lumina este compusă din mai multe raze
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
iar prin aceasta se distruge orice urmă de civilizație în acel popor. Această stare de fapt este întreținută de un sentiment de superioritate, că statul respectiv este primul în cutare domeniu etc.. Prin această superioritate se îndepărtează de Dumnezeu, de Duhul Sfînt. Treptat, treptat acele popoare revin la organizarea tribală. Dau în continuare un mic exemplu: Copii au în genere o părere despre ei foarte bună, exagerat de bună, ceea ce duce la conflicte în momentul în care sunt doi copii în
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
se poate ca să fii angajat în tot felul de lupte interne și externe, să învestești miliarde de dolari în o armată pentru a impune punctul de vedere unor state mai mici și în același timp să coboare peste statul respectiv Duhul Sfînt. De aici multitudinea de secte și de rătăciri ce vin din această țară. Este în acest moment singura țară din lume care folosea muniția cu multiplă fragmentare la armele sale (M 16). La impactul cu adversarul se fragmentează glonțul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
este un tărâm al visului (fantasticului, bizarului) și, totodată, „a ceea ce este și nu e ce pare-a fi”. „Scoica solară” semnifică universul construit pe principiul luminii, „dulcele foc” e stihialul generator de viață, întemeietor de ființă, „Marele Vânt” e duhul eternității înseși, „trandafirul” este medievala rosa mystica, atribut al Fecioarei Maria, care transpune esența soarelui într-un element terestru. Poeta caută să depășească sfera concretului printr-o iluminare, printr-o epifanie care se naște ca rod al trăirii ardente. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sînt zone de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cumpănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungind nălucile Penei și Ilincei, gravitînd în jurul lui Pirgu, centru fictiv și buf. E
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
avea de învățat și a devenit stăpîn pe sine însuși atît în ce privește partea contemplativă (mitra) dar și partea activă (coroana). În Cîntul XXIX sînt enumerate marile schimburi: Candelabrul - cele șapte taine ale Bisericii creștine, sau cele șapte daruri de la Sf. Duh; Douăzeci și patru de bătrîni, cu trimitere la cele douăzecișipatru de cărți ale vechiului Testament, și am îndrăzni să adăugăm, posibil să simbolizeze și cele douăzecișipatru de vămi ale văzduhului; Patru animale - Cele patru Evanghelii din Noul Testament; Car de triumf - Biserica triumfătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Viața lui Mihai Eminescu (1932) - amendată pentru refuzul citării rîndurilor preluate din alți istorici. I.E. Torouțiu consemnează: "în "postfața" "vieții lui Eminescu", d-l G. Călinescu recunoaște dealtfel singur că lucrarea d-sale nu este decît o compilație obicinuită, "fără duh creator" și că din această cauză se așteaptă, să fie întîmpinată "cu ostilitate de către scriitori și oameni de știință". Se felicită însă că d-sa a avut destul talent și "îndemînare" să compileze în așa fel, încît să nu lase
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-i întemeiază poetica. "Alexandrescu este cel dintîi poet român care are, pe de-a-ntregul, o conștiință artizanală. E un poeta faber cu mentalitatea și mijloacele de expresie de la 1840". A scrie pe larg și pe înțeles este pentru autorul Satirei duhului meu echivalentul unei bune împliniri estetice. Își asumă totodată statutul de creator de etapă, convins că va veni un talent mai înalt ce-l va depăși: "Dar o scriere, spune poetul, este totdeauna un mijloc de a face alta mai
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
într-o direcție contrară" (E.S.). Modelele la care se raportează autorul poemei O fată tînără pe patul morții sînt romanticii la modă în epocă, mai ales cei francezi. Prin juxtapunere, Eugen Simion îi fixează ca-n insectar pe poetul Satirei duhului meu și pe cel al poemului Conrad: "Față de Grigore Alexandrescu, care se plînge tot timpul de imperfecția limbajului și se lasă terorizat de retorică, Bolintineanu reprezintă cazul poetului spontan și neglijent, încrezător pînă la inocență în puterea talentului". Deplin romantic
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
atâția ani. Mai pe scurt, deși uitatul la televiziunile noastre îmi provoacă, de regulă, repulsie, am fost de Revelion invitatul lui Dinescu. Contrar opiniei generale, Mircea Dinescu nu e deloc țăcănit sau boem. El e doar un personaj bântuit de duhul improvizației și de energia acidulată a unui histrion neobosit. În fond, destinul poetului autentic este să se expună neîncetat pe sine, să se lase condus de inspirație, să fie canalul, portavocea, trâmbița, solul și îngerul acelei vibrații speciale pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
traian ungu reanu-tru.blogspot.com/2011/02/politica-la-firul- ierbii-sau-batalia.html#comments. Citindu-l, am rămas melancolic. Câtă minciună și rea- credință, câtă aroganță și obrăznicie în numele stăpânului, câtă trădare a destinului propriu de om de litere la acest autor. Parcă duhul toxic al lui Brucan, inchizitorul penal al Scânteii proletcultiste, s-a fi întrupat vremelnic aici. Vade Retro! Nu scriu aceste rânduri din vreo iubire arzătoare pentru domnul Păduraru, ci, dimpotrivă, pentru a marca deriva vezicantă a unui autor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]