18,601 matches
-
Avalokiteśvara este compus din următoarele părți : prefixul verbal "ava", care înseamnă "jos" ; lokita un participiu trecut al verbului lok (a observa, iată, observă) aici utilizat cu sens activ (o iregularitate ocazionala a gramaticii sanscrite) și īśvara ("domn" "conducător" "suveran" sau "maestru"). În concordanță cu sandhi (regulă sanscrita de combinare a sunetelor) a+iśvara devine eśvara. Combinate, cele două părți devin "domnul care se uită în jos (la lume)". Cuvântul "loka" (lume) lipsește din nume, dar frază este implicită.
Avalokiteśvara () [Corola-website/Science/327682_a_329011]
-
Guru (Devanagari गुरु) este un termen sanscrit pentru "învățător", "ghid" sau "maestru spiritual", în special în religiile indiene. Tradiția hindusă (maestru-discipol) este o doctrină religioasă milenară transmisă de la învățător la discipol, gurul fiind acela de la care discipolul primește inițieri și învățături în disciplina spirituală. Guru este un simbol religios fundamental în Hinduism
Guru (maestru spiritual) () [Corola-website/Science/327737_a_329066]
-
cu Dumnezeu sau Dumnezeu însuși, Krishna fiind în acest sens cea mai cunoscută exemplificare a acestui concept, relația Krishna- fiind modelul arhetipal al relației maestru-discipol. Mircea Eliade în "Istoria credințelor și ideilor religioase" sintetizează : Angelo Morretta(Dan Petrașincu) consideră că Maeștrii sunt urmașii Brahminilor și Rishilor:"Între , și Maeștri se poate indica o certă diferențiere pe care se coboară din preistorie în istorie. Termenul "Paramguru"(guru al gurului) poate fi folosit și pentru a-l desemna pe Dumnezeu.
Guru (maestru spiritual) () [Corola-website/Science/327737_a_329066]
-
acest sens cea mai cunoscută exemplificare a acestui concept, relația Krishna- fiind modelul arhetipal al relației maestru-discipol. Mircea Eliade în "Istoria credințelor și ideilor religioase" sintetizează : Angelo Morretta(Dan Petrașincu) consideră că Maeștrii sunt urmașii Brahminilor și Rishilor:"Între , și Maeștri se poate indica o certă diferențiere pe care se coboară din preistorie în istorie. Termenul "Paramguru"(guru al gurului) poate fi folosit și pentru a-l desemna pe Dumnezeu.
Guru (maestru spiritual) () [Corola-website/Science/327737_a_329066]
-
bazar», Belarus<br> 2001 - SUA 1981 - Premiul mare la festivalul internațional din Așhabad, Turkmenistan<br> 1982 - Locul doi la festivalul de muzică din Riga, Letonia<br> 1998 - Premiul special la festivalul „Memoria” în orașul Brest, Belorusia<br> 2000 - Obține titlul „Maestru în artă”, Republica Moldova
Constantin Moscovici () [Corola-website/Science/327765_a_329094]
-
este un cuvânt japonez care, în traducere directă, înseamnă ""persoană născută înaintea alteia"". În limbajul comun, înseamnă "maestru" sau "profesor". Cuvântul este folosit ca o titulatură când se vorbește despre învățători, profesori, sau profesioniști din sistemul juridic, economic, medical, din politică, din cadrul organizațiilor religioase sau alte figuri autoritare. Cuvântul este folosit și pentru a arăta respect unei persoane
Sensei () [Corola-website/Science/327957_a_329286]
-
administrat de către Asociația Municipiilor Castelelor Poloneze Gotice. Drumul este marcat, sunt diverse variante referitor la apariția acestuia. Castelul în Bytow a fost construit în anii 1398-1405. Inginerul principal sau persoana responsabilă pentru construcții a fost Mikołaj Fellensteyn. În timpul construcției, mare maestru al ordinului era Kondrad von Jungingen, iar rolul de procuror din Bytow îl îndeplinea Jakub von Reinach. Castelul se află pe un deal cu vederea spre oraș. După finisarea sa, a servit în special ca sediu administrativ al ordinului și
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
compusă dintr-un castel mic, un castel mediu și din castelul înalt. Prima denumire care a fost utilizată de către teutoni a fost Marienburg, sau Castelul Mariei. De la 14 septembrie 1309 pînă la 1457 castelul din Malbork a fost sediul marelui maestru a teutonilor, iar orașul Malbork capitala țării ordinului teutonic. Castelul din Sztum a fost construit de către ordinul teutonic în anii 1326-1331, în locul unei fortificații anterioare prusace. A fost construit pe o insulă în mijlocul vechiului Lac Alb. Castelul juca rol de
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
în anii 1326-1331, în locul unei fortificații anterioare prusace. A fost construit pe o insulă în mijlocul vechiului Lac Alb. Castelul juca rol de pod apărător pentru castelul din Malbork din partea de Sud. De asemenea a fost reședința de vară a marelui maestru. Sztumie a rămas în conducerea ordinului pănă la 6 ianuarie 1468, cînd a fost întrodusă în Regatul Poloniei și pentru mult timp a servit ca reședință pentru gubernatorul polonez. În partea vestică a castelului a fost format un oraș în
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
din urmă, care este zugrăvită în mod similar cu Chinamasta. Textele budhiste vorbesc despre nașterea Chinnamundei budiste(apariția Chinnamundei în budhism). O legendă povestește despre discipolii lui Krishnacharya, două surori , Mekhala and Kankhala, care și-au retezat capetele, oferindu-le maestrului(guru) lor și apoi dansând. Zeița Vajrayogini a apărut atunci în aceeași formă și a dansat cu ele. O altă istorisire amintește despre prințesa Lakshminkara (ce în existența anterioară a fost un discipol al lui ) tăindu-și capul ca pedeapsă
Chinnamasta () [Corola-website/Science/327969_a_329298]
-
a mutat sediul la Veneția, înainte de a ajunge în Polonia. Malbork a devenit și mai important după ce Cavalerii Teutoni au cucerit Gdansk (Danzig) si Pomerania în 1308. Centrul administrativ al Ordinului a fost mutat la Malbork din Elblag (Elbing). Marele Maestru al Cavalerilor Teutoni, Siegfried von Feuchtwangen, care a venit la Malbork din Veneția, a preluat următoarea fază de construire a castelului. În 1309, în ajunul persecutării de către Papa a Cavalerilor Templieri și a cuceririi de către Teutoni a Danzigului, Feuchtwangen și-
Castelul Malbork () [Corola-website/Science/327998_a_329327]
-
o mașinărie care îi permite să retrăiască memoriile strămoșilor săi) pentru a explora viața strămoșului său din America colonială a secolului 18, în timpul Revoluției Americane; un om englez-mohican, numit Ratonhnhaké:ton, cunoscut ca și Connor, al cărui tată este Marele Maestru al Templierilor din colonii. Connor se amestecă în conflictul dintre Asasini și Templeri atunci când satul său amerindian este atacat de Templieri, care plănuiesc să preia conducerea țării nou-formate. Povestea lui Connor are loc între 1760 și 1783. Boston și New York
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
Washington (Robin Atkin Downes), Thomas Jefferson (John Emmet Tracy), Mason Weems (Tod Fennell), Paul Revere (Bruce Dinsmore), Edward Braddock și Samuel Adams (Mark Lindsay Chapman). Alte personaje: Minerva (Margaret Easley) și Juno (Nadia Verrucci), membrii ai Celor Înaintași; și Marele Maestru din secolul 18 al Ordinului Templier din Anglia, Reginald Birch (Gideon Emery). Desmond, William, Rebecca și Shaun găsesc Templul într-o peșteră din New York și intră în el cu ajutorul Mărului din Eden. După ce activează parțial templul, Juno începe să comunice
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
din New York și intră în el cu ajutorul Mărului din Eden. După ce activează parțial templul, Juno începe să comunice cu Desmond. Desmond intră în Animus, unde influența lui Juno îl face să retrăiască viața strămoșului său din Anglia anului 1754: Marele Maestru Templier, Haytham Kenway. Haytham asasinează un nobil la Opera Regală din Londra și fură un medalion; Cheia camerei interne a Templului. Haytham este trimis către Coloniile Americane pentru a localiza Templul. În timp ce se află în Boston, el omoară un negustor
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
la Langres în Haute-Marne - d. ~1570 la Langres) a fost un gravor și aurar francez din Dijon (în Bourgogne). A fost decorator, îndeosebi cu ocazia serbărilor regale fastuoase, emailor și medalist. Este cunoscut mai cu seamă pentru că a fost primul maestru francez care s-a servit de ac pentru realizarea gravurilor sale. Era deosebit de talentat în privința gravării și cizelării metalelor prețioase. Opera sa reputată originală, foarte rară, în care temele de prețioztate coabitează cu naivitatea „primitivilor”, rămâne izolată în arta secolului
Jean Duvet () [Corola-website/Science/327121_a_328450]
-
este uneori supranumit « "Dürer francez" ». Jean Duvet, fiu și frate de aurari, s-a născut în 1485, la Langres, în Haute-Marne. S-a format în prima jumătate a secolului al XVI-lea studiind îndeaproape operele lui Dürer, cât și lucrările maeștrilor italieni Mantegna, Marcantonio Raimondi, Agostino Veneziano, Giulio Campagnola, precum și sculpturile romanice de porticuri ale catedralei din Authun și ale bazilicii din Vézelay. Deși a copiat multe lucrări, Jean Duvet a devenit cu totul altceva decât un imitator.
Jean Duvet () [Corola-website/Science/327121_a_328450]
-
prin aceste trei stadii existențiale, învățarea, asimilarea și formarea, apoi întemeierea unei familii, procreerea și asigurarea bunăstării familiei, iar apoi, undeva în jurul vârstei de 50 de ani, capul de familie se retrăgea în sihăstrie în apropierea unui sfânt, ascet sau maestru spiritual pentru a se dedica exercițiilor spirituale. Adesea capul familiei pleca în sihăstrie și în căutarea mântuirii împreună cu soția, trăind numai cu strictul necesar într-o pădure. Această renunțare și dedicare spiritualității se considera că este specifică Domnului Shiva. În
Trimurti () [Corola-website/Science/327177_a_328506]
-
remasterizat și reeditat, în format CD. Tot atunci, o parte dintre piesele albumului sunt grupate într-un potpuriu, cântat în majoritatea spectacolelor Riff. Muzică și versuri: Florin Grigoraș Înregistrări muzicale realizate în studioul Tomis-Electrecord, București, 25 februarie - 3 martie 1989. Maestru de sunet: Theodor Negrescu. Redactor muzical: Romeo Vanica. Copertă: Aniko Gerendi Găină. Producător: Electrecord. Două dintre piesele de pe albumul "Primii pași" au intrat în topul revistei "Săptămâna": „Cercul vieții” (în perioada 26 ianuarie - 19 februarie 1987, locul 4), „Aurora” (în
Primii pași () [Corola-website/Science/327176_a_328505]
-
își diminueze activitatea, având din ce în ce mai puține spectacole. Cu toate acestea, Mircea Florian primește aprobarea de la Consiliul Culturii pentru înregistrarea discului "Tainicul vârtej". Albumul reprezintă practic coloana sonoră a spectacolului cu același nume. La imprimările din studioul „Tomis” al Electrecord-ului, cu maestrul Theodor Negrescu la pupitru, se insistă mult asupra sunetului, care trebuia să suplinească lipsa costumelor, a decorurilor și a celorlalte elemente vizuale prezente pe scenă, în reprezentațiile live. Două dintre piesele de rezistență din spectacole - „Madama Butterfly” și „As” („Conversație
Florian din Transilvania () [Corola-website/Science/327181_a_328510]
-
fost și profesor de muzică, și corist și dirijor de cor, pentru a-și lărgi aria de cunoștințe. Din anul 2001 devine colaborator al Agenției de Impresariat Artistic Artexim, pentru Festivalul și Concursul Internațional George Enescu și este numit asistentul maestrului Seiji Ozawa și în 2003 al maestrului Zubin Mehta. Din anul 2007 colaborează direct cu directorul executiv al Festivalului și Concursului Internațional “George Enescu”, Domnul Mihai Constantinescu, dovedind reale calități manageriale, inventivitate și rigoare. Debutează curajos la pupitrul Filarmonicii “Ion
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
și dirijor de cor, pentru a-și lărgi aria de cunoștințe. Din anul 2001 devine colaborator al Agenției de Impresariat Artistic Artexim, pentru Festivalul și Concursul Internațional George Enescu și este numit asistentul maestrului Seiji Ozawa și în 2003 al maestrului Zubin Mehta. Din anul 2007 colaborează direct cu directorul executiv al Festivalului și Concursului Internațional “George Enescu”, Domnul Mihai Constantinescu, dovedind reale calități manageriale, inventivitate și rigoare. Debutează curajos la pupitrul Filarmonicii “Ion Dumitrescu“ din Rm. Vâlcea încă din anul
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
Român și la Centrul de artă “Tinerimea Română», UNMB, etc. În 2010, după un stagiu ca dirijor asistent al Bamberger Symphoniker Bayerische Staatsphilharmonie cu dirijorii Jonathan Nott și Herbert Blomstedt, a fost în programul de stagiu ca asistent dirijor al maestrului Marek Janovski într-un proiect gigant (10 opere de Wagner cu Rundfunk- Sinfonieorchester Berlin) și se perfecționează în Elveția, la Tonhalle Orchester - Zurich, Suisse Romande Orchestra-Geneva, Orchestre de Chambre de Laussane și în Olanda la Concertgebow - Amsterdam, colaborând cu dirijori
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
de actualitate”, care să abordeze problemele de viață cu un realism socialist, pentru a-i sensibiliza pe responsabilii cu cenzura să aprobe filmul "Osînda". Nicolaescu afirma că până atunci reușise să refuze acest compromis. La propunerea scenaristului Francisc Munteanu, "„un maestru al compromisului”", Nicolaescu a luat scenariul "„Copacii mor în picioare”" și l-a adaptat. Scenariul se referea inițial la un director de fabrică socialistă, dar regizorul a înlocuit fabrica cu șantierul naval de la Constanța, unde se construia pe atunci „Independența
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
o piesă de câteva tone poate fi ridicată mai sus cu brațul macaralei. Coman apare și îi spune că se poate, iar piesa uriașă începe să se ridice, scenă comparată de criticul de film cu scena în care bătrânul Yoda, maestrul Jedi, ridică nava lui Luke Skywalker din mlaștină doar întinzând o mână către ea. Coman este văzut ca un fel de Dumnezeu către care vin muncitorii pentru a-i cere tot felul de lucruri (bătrânul sudor Aioanei îi cere să
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
premisa că, probabil, pictor Shin Yun-bok a fost într-adevăr o femeie, se centrează pe Yun-bok, un pictorița talentata și tânăra care se deghizează în băiat pentru a căuta criminalul tatălui ei. Ea se întâlnește cu Kim Hong-do, un pictor maestru care o călăuzește în a deveni un mare artist, iar ei dezvolta o prietenie puternică de mentor și discipol. Dramă a câștigat numeroase premii, inclusiv Premiul Asia TV Series special Festivalul de televiziune de la Shanghai din 2010 și premiul de
Legendele palatului: Pictorul de la curte () [Corola-website/Science/327308_a_328637]