18,788 matches
-
în rolul Arkadinei, Christopher Walken (Sorin), Philip Seymour Hoffman (Treplev), John Goodman (Shamrayev), Marcia Gay Harden (Masha), Kevin Kline (Trigorin), Debra Monk ( Polina), Stephen Spinella ( Medvedenko) și Natalie Portman în rolul Ninei. La începutul anului 2007 Royal Court Theatre a montat "Pescărușul" avându-i în rolurile protagoniștilor pe Kristin Scott Thomas (Arkadina), Mackenzie Crook (Treplev) și Carey Mulligan (Nina). Producția a fost regizată de Ian Rickson și a primit critici foarte bune, inclusiv aprecierea piesei ca fiind "practic perfectă". S-a
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
1990), "Titus Andronicus" de W. Shakespeare (1992), "Phaedra", după Seneca și Euripide (1993), "Orestia" (1998, după Eschil, "A douăsprezecea noapte", după W. Shakespeare (2004), "Măsură pentru măsură" de W. Shakespeare (2008), " Furtuna", după W. Shakespeare (2012). Multe dintre spectacolele sale montate la Craiova ("Titus Andronicus", "Ubu Rex", "Phaedra", "A douăsprezecea noapte"] au fost invitate la numeroase festivaluri din intreaga lume (Avignon, Edinburgh, Tokio, Melbourne, Montreal, Glasgow, Bath, Varna, Gdansk, Sarajevo). În anul 1996 devine director al Centrului Dramatic din Limoges pentru
Silviu Purcărete () [Corola-website/Science/313493_a_314822]
-
care produce, printre altele "Orestia", "Trei surori" și "Don Juan" și unde, doi ani după creează o școală pentru tineri actori. După evenimentele din 1989 a pus în scenă "Decameronul", la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, iar în 1995, montează (având și sprijinul unor producători britanici) unul dintre cele mai îndrăznețțe proiecte teatrale ale acelor ani "Danaidele" într-o coproducție cu același Teatru național din Craiova, premieră care a avut o distribuție record de peste 100 de interpreți, printre care Radu
Silviu Purcărete () [Corola-website/Science/313493_a_314822]
-
în părțile laterale două compartimente inundabile, fiecare conținând câte un rezervor de combustibil, radiatoare și ventilatoare. Germanii nu au avut un motor diesel adecvat și ca înlocuitor au folosit un motor pe benzină. Motorul acționa pinioanele din față, care erau montate destul de jos. Turela de 11 tone avea un motor hidraulic a cărui pompa era acționată de motorul tancului. O rotație completă a turelei dura un minut. Suspensia folosea 16 bare de torsiune cu opt bare pe fiecare parte. Pentru a
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
28 într-o turelă proiectată de Krupp care semăna cu o turela supradimensionată a tancului Panzer IV Ausf. C (Modelul C). Un număr de patru șasiuri au fost construite, însă au fost folosite ca vehicule de tractare. Turelele au fost montate ulterior la unele fortificații ale Zidului Atlanticului. În timpul Bătăliei Franței, blindatele germane au întâlnit tancul francez de cavalerie Somua S35, tancul greu francez Char B1 și tancurile britanice de sprijin al infanteriei Matilda I și Matilda II. Armata germană a
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
a fost demarată producția de serie. Astfel, numeroase schimbări și modificări au fost aduse pe parcursul procesului de fabricație pentru a îmbunătăți proiectul, fiabilitatea și timpul necesar producției. Una dintre cele mai importante modificări a fost redesenarea turelei, pentru a fi montată o cupolă de observație mult mai joasă (și deci, mai sigură pentru comandantul tancului). Pentru a reduce costurile, s-a renunțat la capacitatea de a traversa vadurile de apă adânci și la sistemul de filtrare al aerului montat în exterior
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
a fi montată o cupolă de observație mult mai joasă (și deci, mai sigură pentru comandantul tancului). Pentru a reduce costurile, s-a renunțat la capacitatea de a traversa vadurile de apă adânci și la sistemul de filtrare al aerului montat în exterior. În procesul de fabricație de la fabrica Henschel din Kassel erau implicați 8000 de muncitori care lucrau în ture de 12 ore. În urma unei decizii din 1943 privind ocuparea forței de muncă, muncitorii străini nu aveau voie să lucreze
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
nu a fost construit în mai multe variante, deși a suferit numeroase modificări pe parcursul perioadei de fabricație. Singura variantă notabilă a fost tancul punct de comandă "Panzerbefehlswagen", fabricat în 89 de bucăți. Acest tanc avea în plus o antenă verticală montată pe turelă. Tancul avea încă un transmițător radio în turelă, acesta fiind deservit de încărcător (servant). Din cauza acestei modificări, s-a renunțat la mitraliera MG 34 coaxială, iar cantitatea de proiectile a fost redusă de la 92 la 66 de lovituri
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
un lansator de grenade antisubmarin de calibrul 38 cm, cu un proiectil exploziv devastator, și o mitralieră MG 34. Doar 18 exemplare au fost fabricate. Câteva exemplare au fost transformate în vehicule de recuperare a tancurilor avariate. În locul tunului era montat un suport pentru o macara. Aceasta nu putea ridica decât o sarcină mică. Cinci vehicule au fost transformate folosind șasiul Porche. Agregatul energetic era cel folosit la vânătorul de tancuri Elefant, însă "Bergetiger" avea doar o suprastructură ușor blindată și
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
motorului, pentru o mobilitate mai mare. Experimentele au arătat că prin utilizarea unui motor cu injecție directă, puterea ar fi crescut de la 700 la 800 de cai putere. Ulterior, un motor de 1000 de cai putere, cu turbină, a fost montat într-un prototip, însă nu a fost testat. O versiune a acestui motor a fost montată și testată după război pe un prototip al tancului greu francez AMX-50. Au fost testate și un motor diesel Argus cu 12 cilindri (800
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
directă, puterea ar fi crescut de la 700 la 800 de cai putere. Ulterior, un motor de 1000 de cai putere, cu turbină, a fost montat într-un prototip, însă nu a fost testat. O versiune a acestui motor a fost montată și testată după război pe un prototip al tancului greu francez AMX-50. Au fost testate și un motor diesel Argus cu 12 cilindri (800 de cai putere), un motor răcit cu aer Porche cu 16 cilindri în X (1500 de
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
feminină. Mion are o soră geamănă, Shion, care locuiește în apropierea satului Okinomiya. În club mai sunt și alte fete mai tinere decât Keiichi,Mion și Rena. Una din ele este Satoko Hojo, o fată deșteaptă foarte pricepută în a monta capcane și a juca jocuri cu prietenii ei. Ea are o personalitate energică și răutăcioasă, dar ascunde un trecut plin de traume. Satoko de asemenea a avut un frate mai mare nimit Satoshi. Prietena ei, Rika Furude, este descrisă de
Higurashi no Naku Koro ni () [Corola-website/Science/313603_a_314932]
-
epurator) - Canistră, aflată în aparatele cu circuit semiînchis sau circuit închis, care conține calce sodată prin care trece amestecul respirator expirat de scafandru pentru a fi filtrat, pentru a se extrage bioxidul de carbon din circuit. Casă submarină - Instalație subacvatică montată pe fundul mării ce are ca scop asigurarea condițiilor de viață și lucru unei echipe de scafandri aflată un timp îndelungat în saturație la presiunea mediului ambiant. Cască de scafandru - Componentă principală a echipamentului de scufundare profesională al cărei rol
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
cu vizibilitate redusă. Difuzia gazelor - Răspândirea moleculelor unui gaz printre moleculele altui gaz la amestecarea lor într-un recipient. Dispozitiv de prehensiune - Sistem mecanic pentru prinderea turelei de scufundare și cuplarea acesteia cu chesonul de decompresie. Dispozitivul de prehensiune este montat pe porticul sistemelor de scufundare la mare adâncime. Distorsiunea imaginii - Fenomenul de deformare a imaginilor obiectelor sub apă datorită indicelui de refracție al apei care este foarte apropiat de indicii de refrație ai ochiului. Obiectele aflate sub apă sunt văzute
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Este utilizat la suprafața apei atunci când scafandri se despart accidental depărtându-se de ambarcațiune. Fotografiere subacvatică - Activitate ce constă în fixarea pe peliculă fotografică a unor imagini, scene și peisaje subacvatice. Aparatele de fotografiat pot fi aparate de fotografiat obișnuite montate în carcase speciale etanșe sau aparate special relizate. Frenzel - Manevră pentru echilibrarea urechii medii ce permite insuflarea de aer către trompa lui Eustache fără a efectua o expirație dinspre plămâni. Manevra este independentă de respirație, scurtcicuitând aerul toracic la nivelul
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
scafandrului în mediul subacvatic. Există mai multe modalități pentru intrarea în apă a scafandrului și anume: Încălzitor de gaze - Aparat utilizat pentru preîncălzirea amestecurilor respiratorii pe bază de heliu atunci când se efectuează scufundări la mare adâncime. Încălzitorul de gaze este montat în back-pack-ul scafandrului. Înec - Accident neprevazut ce poate cauza moartea. Înecul se produce cel mai adesea prin asfixiere datorată pătrunderii apei în căile respiratorii. Primul ajutor în caz de înec constă în efectuarea respirației artificiale și a masajului cardiac extern
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
fi refolosit. Sistem de regenerare - Instalație pentru menținerea calității atmosferei dintr-o incintă presurizată. Sistemul de regenerare are incluse următoarele părți componente principale: element circulator, element filtrant, circuit de adăugare a oxigenului, analizor de gaze. Sistemul de regenerare poate fi montat în interiorul sau la exteriorul incintei presurizate. Sistem de scufundare - Instalație complexă montată pe navă sau platforme offshore utilizată pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime. Sistemul de scufundare prezintă următoarele părți componente: chesoane de decompresie, turele de scufundare, dispozitivul de
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
incintă presurizată. Sistemul de regenerare are incluse următoarele părți componente principale: element circulator, element filtrant, circuit de adăugare a oxigenului, analizor de gaze. Sistemul de regenerare poate fi montat în interiorul sau la exteriorul incintei presurizate. Sistem de scufundare - Instalație complexă montată pe navă sau platforme offshore utilizată pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime. Sistemul de scufundare prezintă următoarele părți componente: chesoane de decompresie, turele de scufundare, dispozitivul de manevrare al turelei (portic, placă de bază cu cabluri ghid, vinci cu
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
a unui scafandru echipat cu costum greu, care datorită unei defecțiuni tehnice sau a unei manevre greșite, suferă o depresurizare rapidă a costumului, casca rigidă acționând ca o ventuză absorbind corpul scafandrului. Pentru evitarea accidentului de ventuză, ulterior s-a montat pe casca scafandrului o vană non-retur. Vestă BCD - Componentă a echipamentului de scufundare utilizată pentru ridicarea la suprafața apei, reglarea flotabilității precum și pentru asigurarea respirării pe timp relativ scurt în situație de urgență, vesta jucând rolul unui sac respirator. Vestele
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
și în cele de saturație la mare adâncime atunci când scafandrul respiră amestecuri respiratorii care conțin heliu (heliox), deoarece heliul este un mai bun conducător de căldură decât aerul. Costumele sunt alimentate cu apă caldă de la suprafață printr-un furtun special montat în cablul ombilical al scafandrului. Apa caldă este furnizată de o instalație specială prevăzută cu o pompă, aflată la suprafață. Scafandrul controlează debitul de apă de la un ventil aproape de talia lui, permițându-i să varieze volumul de apă din costum
Costum de scufundare () [Corola-website/Science/313653_a_314982]
-
element elastic, gradat în m sau feet. Profundimetrele sunt de trei tipuri: Profundimetrul cu tub Mariotte este tipul cel mai simplu de profundimetru. El este compus dintr-un tub de plastic transparent de diametru mic, deschis la un capăt și montat pe perimetrul unui cadran gradat. Creșterea presiunii o dată cu creșterea adâncimii de imersie, produce intrarea progresivă a apei în tub și deci comprimarea aerului al cărui volum se reduce după legea lui Boyle-Mariotte (pV = constant). Citirea adâncimii de imersie se face
Profundimetru () [Corola-website/Science/313645_a_314974]
-
ansamblu de piese de racordare, garnituri, țevi și robinete care realizează unirea etanșă a acestora numit manifold. În prezent sunt comercializate modele de robinete INT care este cel mai utilizat și modelul DIN standardizat în UE. La acestea se poate monta numai un etaj I de detentor INT, respectiv DIN, sau pot fi interschimbabile prin folosirea unui adaptor special. Suportul pentru fixarea buteliilor de scufundare pe spatele scafandrului poate fi unul clasic sau unul modern. Suportul clasic se mai numește și
Butelie pentru scufundări () [Corola-website/Science/313698_a_315027]
-
53.500 tone Chila lui Bismarck și a navei-soră Tirpitz a fost începută în 1936. După 3 ani, scheletul navei era complet, si a început echiparea să. Oțelul folosit pentru construcție era St52, un oțel omogen foarte rezistent. Armura era montată și distribuită după un algoritm complex, care anticipa cele mai probabile traiectorii ale proiectilelor inamice și le bloca corespunzător. Deși cea mai groasă porțiune a armurii nu depășea 320mm (în vreme ce alte nave contemporane aveau armuri de 380 sau chiar 400mm
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
la identificarea distanței era în general de 20m la 20 km și 50m la 30 km. Directorul principal avea 10.5m lățime și 4m înălțime. Directoarele secundare erau în număr de 5, unul plasat în turnul-blindat pupă și câte unul montat pe fiecare turela principala. Ele aveau o precizie mai slabă decât a directorului principal, eroarea de detecție fiind de pește 0.5% x distanță. Alte echipamente: Avioane: 4 hidroavioane Arado 196, plasate în hangare de la centrul navei. Echiparea lui Bismarck
Bismarck (navă de război) () [Corola-website/Science/313706_a_315035]
-
Culeele și pilele sunt masive fundate pe piloți forați. Tablierele podului și ale pasajelor care fac parte din infrastructura de acces sunt alcătuite din grinzi prefabricate din beton precomprimat de dimensiuni mari. Pe podul propriu-zis, grinzile au fost deplasate și montate cu ajutorul lansatorului de grinzi. Tehnologia folosită pentru construcția podului, numită de experți „spate de cămilă”, este una ultramodernă. Ea permite economisirea materialelor de construcție și asigură o mare rezistență seismică. Principiul care stă la baza acestei tehnologii se aseamănă cu
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]