KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...710 711 712 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

francofil ? i anglofil al lui Antonescu. De? i goga? cuzi? ții vor juca ulterior un rol decisiv �n regimul Antonescu, la momentul respectiv acestuia �i era imposibil s?? i dea Legiunii peste nas. Nu putea deocamdat? nici s? apeleze la sprijinul armatei rom�ne, de? i nici un alt ofi? er nu se bucură de prestigiul s? u. O armat? �?i poate permite s? fie b? țuț? ? i s? r? m�n? totu? i o for?? de temut; exist? antecedente �n sprijinul acestei afirmă? îi, de exemplu, Republica

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
urm? era unul din st�lpii regimului camarilei ? i avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noble? e, dar �n mod nechibzuit, Iorga �l ap? ra �nc? pe rege �n editorialele lui: Carol era �un bun rege� ? i �iubit de poporul rom�n�. El sus? inea c? regele Carol �trude? te pentru binele ?? rîi (sic!) �. A?a �nc�ț �mprejur? rile fuseser? cele care �l f? cușer? nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, ru? îi au provocat incidente de grani?? amenin?? toare �n zona lor prioritar? , Delta

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de grani?? amenin?? toare �n zona lor prioritar? , Delta Dun? rîi. La r�ndul lor, ungurii au dat clar de �n? eles c? nu consider? Dictatul de la Viena drept ultimul cuv�nt �n privin? a Transilvaniei. Antonescu trebuia s? asigure existen? a statului rom�n ? i p? rea s? nu existe alt ap? r? tor la �ndem�n? �n afar? de Germania nazist?. A acceptat deci o garantare germano-italian? a �ntegrit?? îi teritoriale a Rom�niei ciuntite ? i a cerut trimiterea unei �misiuni militare� germane. Puternice trupe

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cuv�nt �n privin? a Transilvaniei. Antonescu trebuia s? asigure existen? a statului rom�n ? i p? rea s? nu existe alt ap? r? tor la �ndem�n? �n afar? de Germania nazist?. A acceptat deci o garantare germano-italian? a �ntegrit?? îi teritoriale a Rom�niei ciuntite ? i a cerut trimiterea unei �misiuni militare� germane. Puternice trupe germane au intrat �n Rom�nia pe la mijlocul lunii octombrie. Iorga nutrea fă?? de Hitler ? i fă?? de nazism o ur? prea mare ca s??? i schimbe pozi? ia. Avea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? nu existe alt ap? r? tor la �ndem�n? �n afar? de Germania nazist?. A acceptat deci o garantare germano-italian? a �ntegrit?? îi teritoriale a Rom�niei ciuntite ? i a cerut trimiterea unei �misiuni militare� germane. Puternice trupe germane au intrat �n Rom�nia pe la mijlocul lunii octombrie. Iorga nutrea fă?? de Hitler ? i fă?? de nazism o ur? prea mare ca s??? i schimbe pozi? ia. Avea prea mult? demnitate că s? fac? a?a ceva. Dar atitudinea �nver? unat? antigerman? ? i antinazist? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
bl�nde? e la ini? iativele acestuia. Mircea, ambi? ios, voia s? preia conducerea partidului tat? lui s? u ? i avea unele leg? turi cu legionarii, a c? ror importan?? o exagera. El ? i Coco? au inclus un articol �n �Neamul rom�nesc� �ntr? o �ncercare disperat? de a descrie istoria. Conform acestui articol (afirmă? ie sprijinit? chipurile pe m? rturii), Iorga a trimis o telegram? Tribunalului Militar �n care �? i retr? gea pl�ngerea �mpotriva lui Codreanu, cu cinci zile �naintea procesului. Al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pune la cale complotul �n condi? îi convenabile. Mă? ina era un vehicul oficial �nregistrat pe numele acestei cooperative, un Buick negru purt�nd pl? cu? e de �nregistrare 6211 BR. Domnul Boeru �? i amintea c? articolul publicat de Mircea �n �Neamul rom�nesc� a ac? ionat asupra Legiunii că o �ncercare de a hr? ni un tigru fl? m�nd cu conopid?. �Erau ni? te r�nduri de domeniul ridicolului ? i al sfid? rîi�. A doua zi, cotidianul legionar �Bună vestire� a dat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
duri de domeniul ridicolului ? i al sfid? rîi�. A doua zi, cotidianul legionar �Bună vestire� a dat o scurt? replic? (Boeru sus? inea c? el scrisese articolul). Aceast? replic? explică succint c? �Legiunea condamn? manevrele abile ? i viclene ale �Neamului rom�nesc� ? i continuă afirm�nd c? Legiunea nu este nici �viclean? � ? i nici nu �ncearc? �s? fie abil? ��. Ea se �ncheia pe un ton amenin?? tor: �A sosit mai cur�nd ziua recunoa? terii ? i a asum? rîi r? spunderii dec�ț zilele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dup? venirea la putere a legionarilor, Bucure? țiul f? cuse o �ntoarcere de aproape 180 de grade. Politică extern? nu avea alt? alternativ? dec�ț adoptarea total? a liniei germano? italiene. Acestea erau, �n viziunea lui Antonescu, necesit?? ile de moment ale Rom�niei. Singură protec? ie pe care o putea prefigură acum pentru Rom�nia era o garan? ie din partea Germaniei ? i a Italiei. Ulterior, Rom�nia se va al? tură Pactului Tripartit dintre Germania, Italia ? i Japonia. Nici una din aceste

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de aproape 180 de grade. Politică extern? nu avea alt? alternativ? dec�ț adoptarea total? a liniei germano? italiene. Acestea erau, �n viziunea lui Antonescu, necesit?? ile de moment ale Rom�niei. Singură protec? ie pe care o putea prefigură acum pentru Rom�nia era o garan? ie din partea Germaniei ? i a Italiei. Ulterior, Rom�nia se va al? tură Pactului Tripartit dintre Germania, Italia ? i Japonia. Nici una din aceste solu? îi nu? i erau pe plac, dar acest patriot d�rz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
adoptarea total? a liniei germano? italiene. Acestea erau, �n viziunea lui Antonescu, necesit?? ile de moment ale Rom�niei. Singură protec? ie pe care o putea prefigură acum pentru Rom�nia era o garan? ie din partea Germaniei ? i a Italiei. Ulterior, Rom�nia se va al? tură Pactului Tripartit dintre Germania, Italia ? i Japonia. Nici una din aceste solu? îi nu? i erau pe plac, dar acest patriot d�rz a �n? eles c? nu putea face �ntotdeauna ceea ce ar fi vrut s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui septembrie, Bucure? țiul devenise tot mai greu de suportat pentru Iorga. Statutul de universitar �i fusese retras ? i li se puneau be? e �n roate activit?? ilor Institutului s? u de Istorie Universal?. Nu? i mai r? m�nea dec�ț �Neamul rom�nesc�, dar aici Nicolae Georgescu? Coco? era tot mai greu de controlat. Pe m? sur? ce anarhia legionar? c?p? ta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbră lui Robespierre. El avertiza c? �orice revolu? ie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Coco? pentru colaborarea acestuia (acela? i Georgescu-Coco? care �l sfidase de at�tea ori). Acesta a devenit ulterior un adept al lui Antonescu ? i un partizan al Germaniei naziste. Era un om brutal, care �ncercase s? pun? m�na pe �Neamul rom�nesc�. A?a cum i? au explicat autorului c? r? îi de fă?? membrii familiei Iorga, Iorga a luat decizia de a desfiin? a ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte ale lui Iorga, tip? rîțe pe ultima păgîn? , au devenit celebre: �Atunci

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pentru credin? a ta. Autorul c? r? îi de fă?? i?a �ntrebat pe doamna Liliana ? i pe al? i membri ai familiei dac? Iorga s? a g�ndit s? plece peste hotare ? i s? fondeze o reprezentan?? sau un guvern rom�nesc �n exil �n Occident. �n fond, el reprezenta o alternativ? mai serioas? dec�ț cei care �ncercau s? men? în? deschise contactele cu prietenii occidentali ai Rom�niei (Tilea, Davila ? i al? îi). R? spunsul primit a fost scurt: �Nici m? car nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? a g�ndit s? plece peste hotare ? i s? fondeze o reprezentan?? sau un guvern rom�nesc �n exil �n Occident. �n fond, el reprezenta o alternativ? mai serioas? dec�ț cei care �ncercau s? men? în? deschise contactele cu prietenii occidentali ai Rom�niei (Tilea, Davila ? i al? îi). R? spunsul primit a fost scurt: �Nici m? car nu s? a pus vreodat? problemă! � Mai mul? i prieteni ai lui Iorga au sesizat pericolul. Dup? cum �? i amintea dl. Frasin Munteanu? R�mnic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ales dup? catastrofalul cutremur de p? m�nt? La �nceputul lui noiembrie, Iorga i? a scris o alt? scrisoare lui Angelescu, �n care nu? i cerea bani, ci s?? l ajute intervenind că s? poat? ob? ine un �mprumut de la Bancă Rom�neasc?. R? spunsul acestuia a fost �nt�rziat de haosul creat de cutremur. Deoarece r? spunsul doctorului Angelescu este simptomatic pentru perioada respectiv? ? i pentru starea de spirit a lui Iorga, autorul acestei c? r? i �l va reproduce textual. �ntruc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
trec? toare. S�nt sigur c? le ve? i suporta cu senin? țațe ? i curaj ? i s�nt convins c? ve? i proceda la fel ? i pe viitor. Chiar �n ziua c�nd am primit scrisoarea dumneavoastr? m?am dus la Bancă Rom�neasc? , dar n? am putut ob? ine un rezultat satisf? c?tor, pentru c? , �n �mprejur? rile de fă?? , banca refuz? s? acorde �mprumuturi. Farca? v? va oferi detalii suplimentare. Cred c? o interven? ie a lui Cancicov, care e ministru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe vice? prim ministrul s? u Sima drept o �c? petenie de bandi? i�48. Cu toate acestea, nu s? a spus nici un cuv�nt �n preș? despre asasinarea lui Iorga � că s? nu mai vorbim de asasinarea celorlal? i � dar, la urma urmei, �n Rom�nia nu exist? nici un fel de �mistere�, chiar dac? (uneori) totul este secret. Dup? aceste evenimente, teroarea a n? p? dit inimile oamenilor (ale burgheziei). �n ciuda suprim? rîi transmiterii ? țîrilor, tineri agitatori legionari (b? ie? i ? i fete) �n c? m??i verzi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
z? cea pe marginea drumului, la ie? irea din satul Strejnic. C�teva gloan? e �i zburaser? formidabilul creier. Trupul lui a fost descoperit pe la 7 a.m. �n diminea? a aceea geroas? ? i �nv? luit? �ntr? o cea?? groas? de c? tre jandarmii rom�ni. Cur�nd dup? aceea a ap? rut un soldat la volanul unui camion. (Strejnic devenise o baz? aerian? pentru avioanele de v�n? toare naziste, gata s? apere trerenurile petroliere de la Ploie? ți). Acest soldat (sau pilot) german avea un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
gata s? apere trerenurile petroliere de la Ploie? ți). Acest soldat (sau pilot) german avea un aparat de fotografiat ? i a reu? it s? �nregistreze pe pelicul? singură imagine a trupului ciuruit de gloan? e al lui Iorga. Unul dintre jandarmii rom�ni a anun? at autorit?? ile despre descoperirea f? cut?. Trupul lui Iorga a fost identificat ? i transportat cu un camion la Bucure? ți, la cimitirul Bellu. A fost depus �n capelă cimitirului. A fost anun? at? doamna Catinca Iorga, care

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rector legionar al Universit?? îi din Bucure? ți) l? a v? zut, a dat o alt? dovad? c?, atunci c�nd era vorba de josnicii, era �nc? un �Pro�, d�nd ordin că steagul s? fie dat jos. La Academia Rom�n? , rezultatul terorii legionare a fost o ț? cere la?? , cu excep? ia Pre? edintelui acesteia, Constantin R? dulescu? Motru, care s? a ridicat ? i a spus urm? toarele: Nicolae Iorga nu mai este printre noi. Este tot ce putem spune

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a fost un du? man ne�mp? cat al Ungariei, Iorga a murit�. Autorul articolului �? i amintea c? Iorga f? cuse multe gesturi �n favoarea ungurilor: necrologul scris �n memoria profesorului Bitay, pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni� (adic? dintre na? iunile rom�n? ? i ungar?) , dar men? iona c? reconcilierea era prefigurat? �numai pe baza Tratatului de Pace de la Versailles�. Articolul se �ncheia astfel: �Poate c? �n anarhia bucure? tean? se va g? și mai devreme sau mai ț�rziu un glonte ? i pentru

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acum �n limba englez?. Regretatul Vlad Georgescu (dup? ce a citit c�teva capitole ale acestui studiu) a fost destul de amabil, spun�nd c? este prima lucrare �veridic? � despre via? a lui Iorga, resping�nd iritat biografiile lui Iorga ap? rute �n Rom�nia comunist? , pe care le consideră drept propagand?. Autorul nu vrea s? mearg? at�ț de departe cu aprecierile. A acoperi via? a, operă ? i activit?? ile lui Iorga este imposibil. El ar vrea s? repete un avertisment exprimat anterior: �ntruc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Gaulle a fost un na? ionalist romantic, dar de o specie rar?: un vis? tor na? ionalist realist. Sancho Panza nu i? a venit �n ajutor lui Don Quijote la fel de des cum l? a ajutat pe De Gaulle realismul s? u. Rom�nia este o ? ar? balcanic? , iar Balcanii se afl? iar pe primele pagini ale ziarelor. S?au produs acolo evenimente tragice, care s? ar putea r? sp�ndi cu u? urin?? spre sud, est sau nord. De? i cele mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Balcanii se afl? iar pe primele pagini ale ziarelor. S?au produs acolo evenimente tragice, care s? ar putea r? sp�ndi cu u? urin?? spre sud, est sau nord. De? i cele mai grave s? au produs �n fosta Iugoslavie, Rom�nia are o cultur? politic? ? i probleme asem? n?toare: cine poate spune ce viitor le este h? r? zît Transilvaniei sau Basarabiei? Dup? opinia ziarului �Internațional Herald Tribune�, recentele evenimente din Balcani �au transformat visul unei Europe unite �ntr

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]