18,636 matches
-
duh de trezvie. Cine are tată, acela se simte ocrotit, pus sub o aripă puternică, aflat în afara oricărei amenințări. Simte că nu are de ce să-și facă nici un fel de griji și nici nu trebuie să umble să-și facă rost de ceva - hrană, îmbrăcăminte, adăpost - și că nu-i rămâne decât să se adreseze Tatălui, atunci când dorește, și va primi totul. Acestea sunt convingerile și simțămintele celui ce ajunge să simtă și să capete conștiința că Tatăl său este Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ediția din 10-16 septembrie 2007, Gelu Radu, directorul săptămânalului, a publicat același articol, pe post de editorial și cu fotografia sa, preluând „cuvânt cu cuvânt, În proporție de 99%”, după cum arată cei doi jurnaliști, editorialul lui Liviu Antonesei. Luat la rost asupra acestui caz de plagiat, Gelu Radu a dat vina pe un prieten, pe care l-a trimis la el acasă (la Gelu Radu) pentru a căuta un articol care trebuia publicat urgent, iar prietenul a găsit tocmai editorialul semnat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pe dischetă, precum și un exemplar listat. În aceste condiții, Întreaga responsabilitate pentru corectură revine autorului. Se știe că, În general, cea mai bună corectură a unui text nu și-o poate face autorul Însuși, care știe textul aproape pe de rost, Încât nu mai citește toate cuvintele. Corectura trebuie să fie făcută de o persoană străină. În România este greu să găsești un text fără nicio greșeală de tipar. Din acest punct de vedere, trebuie să apreciem presa și cartea politică
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
iubit, nu de plăcerea de a dărui, ci de teama de a nu primi ceva în schimb" (p. 139). Sunt temeri care țin de demnitatea noastră, de prezența noastră în viața comunităților din care facem parte, temeri care țin de rostul nostru și de prestigiul nostru printre semeni (de cele mai multe ori, prea centrați pe sine și, deci, indiferenți la stările sufletești ale celorlalți). Desigur, lista temerilor nu se încheie aici. Mai putem adăuga: frica de despărțire, frica de necunoscut, frica de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și frici disproporționate, deplasate. Există frici care trebuie trăite și frici care trebuie depășite. Dar toate trebuie respectate și înțelese (Filliozat, 2006a). În context, pentru controlul temerilor, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă: • să ne acceptăm teama; n-are rost să ne fie rușine de ea; cum am văzut, "frica în limite normale este un semnal de alarmă față de existența unui pericol sau a unei vulnerabilități personale" (p. 263); • să ne dezvoltăm mijloacele de a controla frica: "sentimentul de teamă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
față de rivalii preferați și dintr-o contribuție mai mare sau mai mică de autocritică, ce dorește să facă propriul Eu vinovat pentru pierderea iubirii". Ea nu este "complet rațională, nu este proporțională cu situația reală și nu este dominată fără rost de către Eul conștient"; • gelozia proiectată: este acea formă de gelozie care provine "din propria infidelitate realizată în viață sau din impulsuri spre infidelitate care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să joace doar rolul de amplificator, lăsându-și Într-un fel sau altul la vestiar hainele de Mare Binefăcător... Atunci când vrem să abordăm interpretarea unor astfel de configurații planetare, este important ca În nici un caz să nu Învățăm pe de rost eventualele semnificații, ci mai degrabă să zăbovim mai mult asupra valorii simbolice a planetelor, deoarece ea este cea care determină sensul Întâlnirii dintre acestea. Observați. Reflectați. Căutați legătura Între ceea ce se petrece cu voi și ciclurile voastre planetare. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Nouă a rezistat până în 1928, colaborând la ea personalități importante: Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Radu D. Rosseti, Natalia Negru, Stelian C.Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu, G. Pallad y, Octav Motaș, G. Tașcă, Iancu Mihăilescu. „Rostul ziarului - se spune în numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi preoților, învățătorilor, gospodarilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este să ajute la 1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului în obștia satelor (sau în „despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural și rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938, în „Cuvânt înainte” socoteau pe „cei ce au în primul rând răspunderea despre soarta locală a Căminelor Regale, ca și 39 despre rezultatele muncii ce se desfășoară în ele, pe învățătorii și preoții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și obligatorii". 42 Publicația este realizată de Biroul de presă al Primăriei Bârlad; tehnoredactarea și tiparul offset la S.C. Odeon SRL Vaslui; format 29x42 cm., în patru pagini. În editorialul „În slujba obștii”, Gabriel Doru Craus, primarul municipiului Bârlad, explica rostul gazetei: „prin intermediul ei dorim să realizăm un contact permanent cu locuitorii municipiului, o informare corectă, reciprocă și oportună, legată de actul înfăptuirii administrației publice locale"... De aceea se desfăcea gratuit, iar redacția îndruma cititorii: „scrisorile pot fi trimise pe adresa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarul a militat și pentru reconstrucția județului Tutova, abuziv desființat de regimul comunist. * Conservatorul Conservatorul apare o dată pe săptămână, primul număr la 12 februarie 1915, redacția și tipografia Const . D. Lupașcu, sub 44 direcțiunea unui comitet, girant responsabil T. Simion. Rostul ziarului o spune însăși redacția, este ca tinerii conservatori înșelați în așteptările lor, să‐ și refacă aspirațiile, în ciuda a ceea ce au făcut „imbecilii și răsuflații din partid .” În cele 19 numere apărute în 1915 și următoarele, Conservatorul face politică dar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toate zilele, ei duc cu dânșii regretele unei țări unde ar fi vroit cu plăcere să rămâie .” Din reportajul referitor la plecarea emigranților aflăm că după ce în lunile ianuarie, februarie și martie 1900 mulți evrei, vânzându‐și bunurile și făcând rost de bani, au părăsit România, la 15 martie, la propunerea tânărului Ghinsberg, a luat naștere Societatea „Drumeții” cu peste 6o de membri, care, în disperare, au hotărât să plece în America pe jos . ...”au cumpărat doi cai în valoare de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a frânt. Ziarul Liberalul n-a apărut decât patru numere: de la 11 mai - la 1 iunie 1907. Au colaborat la realizarea lui profesorii D. Mironescu și Gh. Fințescu. * Libertatea Libertatea , ziar săptămânal, redacția și administrația la Tipografia C.D. Lupașcu, Bârlad, rostul lui fiind de „a susține cu tărie dreptatea oricui” - apare în perioada 4 noiembrie 1918 - 17 august 1925, susținând: „Ziarul nostru nu aparține nici unui partid politic”. Dincolo de disputele politice, totuși, publicația acordă atenție activității culturale și în special cel ei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la 20 noiembrie 1909, director‐proprietar Dimitrie I. Zamfirescu, inginer, poartă inserată sub titlul deviza: „Fi ecare‐i răspunzător de faptele sale” și își informează cititorii că „Biroul de informații e la redacție”: strada Dunărei, în f ața primăriei. Ce rost are reapariția Tutovei‐ astăzi devenită Vechea Tutovă? - se întreabă proprietarul care‐ și scrie editorialul. Și își justifică proiectul cu următoarele cuvinte: „S‐a impus apariția acestui ziar care în știri concise, corecte și stil popular”, să contribuie a reînvia, a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
generale, apare o dată pe săptămână, în perioada 14 iunie - 9 decembrie 1912 și este condus de către un comitet, proprietar și coordonator a publicației fiind C.V. Slobozeanu, fost elev al Liceului „Codreanu” Este editat la Tipografia nouă ‐ Toricelli Slobozeanu din Bârlad. „Rostul nostru - spune comitetul de redacție, este de a aduce la cunoștința publicului cele mai noi și mai exacte știri din țară și mai ales din orașul și județul nost ru, propunându‐ne a fi foarte urbani și respectuoși față de ideil
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nr.1-2, ianuarie februarie revista Societății preoților din județul Tutova în „Cetatea Moldovei nr.9 se spune: „Revista Păstorul Tutovei deși se intitulează organ al „Asociației Preoților”, a depășit cadrul enunțării sale pentru a trata probleme nu numai religioase, înțelegând rosturile publicațiilor de îndrumare și luminare a maselor, ea a devenit o revistă de cultură generală, cuprinzând articole variate de interes obștesc. Interesant și actual este articolul S. S. Preot C. Grumăzescu, intitulat «Iisus și Războiul». Autorul demonstrează, pornind de la preceptele evanghelice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trei ipostaze. Una culeasă din R ăzeșul nr.8 - septembrie 1926, de la I. Negoiță din documentarul „Cultul mamei”: ... Cum se explică oare grija bisericii noastre de maternitate?” - se întreabă scriitorul. Și documentează: „Să nu fie oare provocată de dezertarea de la rostul de mamă a unei femei române - mai ales la orașe - care părăsindu‐ și menirea lor firească, refuză statului și neamului serviciul datorat?” 415 ... „Grija de maternitate arată din partea biseri cii noastre că este deci de ordin național și are legătură
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Administrativă, revistă pentru buna înd rumare profesională și apărarea intereselor funcționarilor administrativi, apare cu nr. 1‐2 la 1‐15 septembrie 1919, bilunară, sub direcțiunea dlui V.C. Nicolau, directorul prefecturii Tutova. România administrativă Apare la Bârlad în perioada 1919 - 1941. Rostul revistei: „să fie organul de bună îndrumare profesională a tuturor funcționarilor administrativi”, să îmbrățișeze „cu căldură” toate chestiunile privitoare la 420 administrație, lăsând libere orice discuțiuni c are ar putea aduce foloase în această direcțiune”, „ca prin discuții și propuneri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la 26 aprilie 1924: „Încă de la 1 aprilie 1924 a început să apară în orașul nostru îndrăzneața revistă Țara de Jos, condusă de către un grup de intelectuali, fii ai Bârladului. Numele revistei subliniază gloria orașului de a ltă dată iar rostul ei este de a face să pătrundă cultura cât mai adânc în masele poporului... Subliniem articolele atât de frumoase și interesante ale domnilor Gh. Tașcă, N.N. Vasiliu, Gh. V. Baloș, C. Dinu, V. Bârcă etc. Din partea noastră urări celor de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cele mai tensionate momente din viața sa au fost în timpul săvârșirii omorului și în primii doi ani de detenție. Nu a adoptat nici o strategie de a controla, de a pune capăt și de a scăpa de violență: „Nu avea nici un rost, eu eram cea care provoca agresiunea”. Nu se culpabilizează pentru fapta comisă. Vorbește cu o oarecare bravadă despre omorârea fratelui. În schimb, inculpata se autocompătimește, și-l compătimește pe frate: „...nu am știut să trăiesc..., am fost o proastă..., aici
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
înșelat... de câte ori venea acasă beat și asta din ce în ce mai des, mă lua la bătaie, mă amenința, umbla după femei spunând că nu sunt capabilă să-i fac un copil...”. Nu cere ajutorul nimănui pentru a-și ameliora situația deoarece: „Nu avea rost, nu ar fi schimbat cu nimic în bine... violența bărbatului este normală și nu trebuie să te plângi... nu am vrut să fac familia de râs...”. Deținuta structurează o asemenea atitudine ca urmare a propriei condiționări, mesajelor parentale și religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
proces de învățare din partea victimei care, treptat, supusă atât presiunilor agresorului, cât și influențelor familiale și sociale internalizate, „învață” inadecvat că nu mai este nimic de făcut, că este victima unui destin și trebuie să se supună acestuia: „Nu avea rost/nu ar fi schimbat cu nimic în bine... violența bărbatului este normală și nu trebuie să te plângi... nu am vrut să fac familia de râs... asta îmi era soarta, nu am avut noroc...”. În continuare, deținuta relatează modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de-a doua soție a lui Leonida, și, ca și cea dintâi, este o soție docilă, o femeie care știe să se pună în umbra soțului. În timpul discursului politic făcut de conul Leonida, coana Efimița apare ca un inițiat în rosturile vieții politice de la noi și din „Evropa“. În schimb, are acea capacitate ideală de a se subordona soțului fără nici un efort. Efimița se zbate între două lumi, dintre care pe una nu reușește s-o sesizeze și s-o înțeleagă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și visează oamenii n-ar fi o negare a libertății? Libertatea nu înseamnă, de exemplu, a refuza posibilul care susține viața, a respinge iubirea, a prefera moartea? NESTĂPÎNITUL ROD AL IMAGINAȚIEI În fine, eliberîndu-se de "tot harnașamentul de scrupule fără rost, de lașitatea paralizantă", el cu funcție de conducere în întreprinderea italiană Scabelli din Paris, cap de familie deja matur a hotărît ca, fără să o prevină, ca să-i facă o surpriză, s-o regăsească pe Cécile, iubita lui romană, și să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ne întrebăm: ce posibile și ce imposibile transmit părinții copiilor lor? Este povestea unui tată care reușește să transmită băiatului său un imposibil monstruos și în același timp salvator: este imposibil ca Holocaustul să fie altceva decît un joc. Ce rost are acest imposibil? Acela de a salva din umanitate ceea ce are ea mai bun: inocența, grația de a fi, poezia, iubirea. Este povestea unui copil căruia îi este imposibil să vadă lumea altfel decît prin ochii tatălui său. Mai este
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]