18,699 matches
-
și-a desfășurat o coadă care se întindea pe 25° de pe bolta cerească la începutul lunii octombrie. Potrivit aceluiași astronom, coada cometei era divizată în două ramuri. Cometa a fost observată, pentru ultima oară la 17 august 1812, de astronomul rus Vincent Vișnievski (în alfabetul rus: Винсент Вишневскиӥ) Perioada sa orbitală este estimată la circa 3095 de ani. Caracteristicile extrem de spectaculoase ale cometei au marcat profund contemporanii. Conjuncția sa cu un val de căldură nemaiîntâlnită a suscitat preocupări de sfârșit de
Marea Cometă din 1811 () [Corola-website/Science/329788_a_331117]
-
de similitudinea numelui cu termenul de "Bолохи" ("Volohi", adică Vlahi în limbile slave de răsărit) atribuit românilor în Evul mediu, și referindu-se la toponimele "Olașnița, Plosca, Satanov" (Satu nou), "Troianov, Voloșcăuți, Volosovți, Volosovka, Voloșkov, Volocisk, Voloșki, Volostok"... ; unii istorici ruși, polonezi sau ucraineni îi consideră probabil slavi ținând cont de denumiri ale localităților bolohovene precum "Bojskai, Derevici, Diadikov, Ghidicev, Gorodeț, Gorodok, Gubin, Kobud, Kudin, Semoti" sau "Vozviagl" și este deasemenea posibil ca grupul să fie slavo-român, păstoritul seminomad fiind în
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
considerat brodnic (moldovean) a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de a rușilor. În acel an principii
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de a rușilor. În acel an principii bolohoveni i-au parte la războiul regelui Ungariei, Andrei
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul bătăliei pierdute de ruși în urma fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de a rușilor. În acel an principii bolohoveni i-au parte la războiul regelui Ungariei, Andrei II-lea împotriva cneazului
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
fugii cumanilor, Ploscânea, nefiind rus, i-a predat tătarilor învingători pe câțiva principi ruși aflați în preajma sa. Rușii predați erau acuzați că au măcelărit solia de pace a tătarilor. Titlul de voievod arată că organizarea brodnicilor era diferită de a rușilor. În acel an principii bolohoveni i-au parte la războiul regelui Ungariei, Andrei II-lea împotriva cneazului Daniel al Haliciului de partea primului. În 1235 bolohovenii, împreună cu galițienii răsculați apar ca asediatori ai orașului Camenița. Aceștia au fost înfrânți și
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
acest fenomen, în care pot fi găsite răspunsurile la întrebările cum a fost pregătită și cum s-a reaizat în fapt Unirea. Cartea conține, drept anexă, cîteva zeci de documente istorice care dezvăluie realizarea fenomenului pe etape, de la răsturnarea țarisumului rus și pînă la Conferința de Pace de la Paris din anii 1919-1920. În anul 2000, a ieșit de sub tipar cartea „"Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor împotriva ocupației sovietice. 1944-1953"”. Aceasta aduna sub o singură copertă experiența din anii ᾽90 a
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
(Artem Izmaylov Media Player) este un audio player gratuit pentru Windows, cu sursă închisă, scris în Delphi. El a fost creat de programatorul rus Arteom Izmailov, iar în prezent lucrul asupra proiectului e continuat de o întreagă echipă de programatori - development team (AIMP DevTeam). Conceptul a fost bazat pe biblioteca audio BASS, dar începând cu versiunea beta 3.00, AIMP posedă propriul său motor
AIMP () [Corola-website/Science/329881_a_331210]
-
(Rusă: Маддалена) este o operă într-un act a compozitorului rus Serghei Prokofiev, care a scris și libretul inspirat după piesa de teatru scrisă de Magda Gustavovna Lieven-Orlov sub pseudonimul Baronul Lieven. Înainte de "" Prokofiev a compus deja patru opere (prima fiind "Uriașul", compusă când Prokofiev avea opt ani) dar "Maddalena" este
Maddalena () [Corola-website/Science/329895_a_331224]
-
inițial cea mai mare construcție de acest tip a Imperiului Rus din secolul al XIX-lea. A fost construită la confluența râurilor Muhavieț și Bug. Fortăreața are o suprafață totală de 48 km. Planurile inițiale au fost concepute de generalul rus K.I.Opperman în 1830, iar prima fază a construcției a durat din 1836 până în 1842. Fortificațiile au fost modernizate și extinse continuu de-a lungul secolului al XIX-lea, fiindu-i adăugate forturi și ziduri defensive. Ultimele lucrări de consolidare
Fortăreața Brest () [Corola-website/Science/329915_a_331244]
-
apărut în decembrie 1940 în ziarul „Omer”. A publicat ulterior în editură „Am oved” cărțile "Meghilat Strumă" (Cartea Strumei) și "Goral yehudey România" (Soarta evreilor din România). Mai apoi a publicat traduceri în ebraică din cărțile pentru copii ale scriitorului rus Kornei Ciukovski שמש גנובה (Soarele furat) și "זבובה זהובה (Muha Țokotuha - Musca năzdravana), ilustrate de Lea Grundig. A lucrat în paralel la secția de propagandă și relații externe a Histadrutului, Confederația generală a muncitorilor, la Țel Aviv, unde se stabilise
Leib Kuperstein () [Corola-website/Science/329920_a_331249]
-
mai mult decît corespunzători pentru nevoile populației ucrainene. Alți factori, care au avut un rol în ceea ce privește înființarea Catedralei de Tablă, includ pe Dr. William Patrick, șeful Colegilui Manitobei, deasemenea, Colegiul Prebiterian din Winnipeg, Partidul Liberal al Manitobei, si misionarii ortodocși ruși. Un alt incident care a declanșat evenimentele dramatice ce aveau să urmeze, ar fi putut fi și faptul că Joseph Bernier, membru al Legislaturii Manitobei ,a introdus în anul 1902,un proiect de lege și anume: “Transferarea proprietăților Bisericii Greco-Rutene
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
că sunt catolici, prin transferarea proprietăților sub controlul Bisericii și nu ca si Protestanții... sub controlul unui individ sau al unui comitet de laici,independent față de preot sau episcop.” Creșterea populației ucrainene în preerie a atras deasemenea interesul misionarilor ortodocși ruși. La vremea respectivă,Biserica Ortodoxă Rusă cheltuia $100,000 pe an, pentru misionarism în America de Nord. Deasemenea, Biserica Presbeteriană a devenit interesată în această privință și a invitat tineri din Comunitatea Ucraineană să frecventeze Colegiul Manitobei(astăzi Universitatea Wnnipeg), unde s-
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
ziarele locale,cu numele lor scrise pe piepturile lor că și când ar fi fost niște criminali. Răzbunarea să, s-a dovedit a fi de scurtă durată, atunci când a primit vestea că el însuși a fost excomunicat de către Sfanțul Sinod rus: “...cand Sfanțul Sinod l-a excomunicat pe Serafim și pe toți preoții lui în 1908, el a plecat și nu s-a mai ntors niciodată.” Ca urmare a acestei crize sociale și spirituale, care a cuprins întreaga preerie, a luat
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
dar, de asemenea, Arhipatriarh, Arhipapă, Arhihatman, si Arhiprinț. Pentru a nu riscă în nici într-un fel, sau pentru a nu fi silit a face favoritisme, ca o măsură în plus de sigursnța,a excomunicat pe Papă și Sfanțul Sinod rus. Se găsesc dovezi ale călătoriilor lui în zonele rurale, până spre sfârșitul anilor 1930,slujind ucrainenilor, care erau foarte dornici să li se slujească după Ritul Răsăritean (Ortodox).
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
-lea. Fenomenul "nebuniei întru Hristos" este considerat de unii autori occidentali drept o bună ilustrare a abisului în care a decăzut Rusia înainte de 1917, sub influența antiintelectualismului tipic tradiției ortodoxe, și al înăbușirii disidenței politice de către autocrația țaristă. Iurodivîi (nebuni-întru-Hristos ruși) cunoscuți sunt țarul Feodor I Ivanovici, fiul retardat intelectual al mai-celebrului Ivan cel Groaznic (Ivan al IV-lea Vasilievici) , și, în opinia istoriografiei ruse din perioada țaristă tardivă, tot un iurodivîi a fost chiar și "Parfenie Nebunul-Întru-Hristos", așa cum prefera să
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
ruse din perioada țaristă tardivă, tot un iurodivîi a fost chiar și "Parfenie Nebunul-Întru-Hristos", așa cum prefera să fie cunoscut în ultimii lui ani de viață funestul țar Ivan cel Groaznic. Unii cercetătorii în studii slave consideră că "nebunul întru Hristos" rus are mai multe în comun cu șamanii (preoții religiilor tribale din Siberia), decât cu acei "saloi" ai Bizanțului. Un alt "nebun întru Hristos" notoriu a fost Sfântul Vasile Blajinul. Unul dintre primii creștini recunoscuți de contemporanii lor drept "nebuni întru
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
Doku (Dokka) Hamatovici Umarov (în ; în ; arabizat numit și "Dokka Abu Usman"; n. 13 aprilie 1964 - d. 7 septembrie 2013) a fost un militant islamist cecen din Rusia. Umarov și-a asumat responsabilitatea pentru mai multe atacuri asupra civililor ruși, autoporeclindu-se în mass-media "bin Laden al Rusiei". Pe 3 februarie 2012, Umarov a ordonat subordonaților săi, într-un video postat online, să oprească atacurile asupra populației civile din Rusia, lăsând militarii și personalul de securitate ca ținte legitime primare. Între
Dokka Umarov () [Corola-website/Science/329976_a_331305]
-
Basarabiei cu România în perioada 7/20 ianuarie - 19 ianuarie/1 februarie 1919, în arealul județului Hotin și în partea de nord a județului Soroca. Evenimentele militare au fost reprezentate de o incursiune a unor structuri militare sovietice și ale rușilor albi peste Nistru care au cooperat cu structuri paramilitare și militare de pe plan local, precum și de reacția militară de luptă a Armatei Române, desemnată să susțină prin mijloace specifice apărarea teritoriului devenit național după Marea Unire din 1918. Evenimentele cu
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Hotin fie ca acțiune de luptă împotriva Hotinului ocupat de bolșevici, fie ca simple „ciocniri”. Unii istorici occidentali sau de limbă română scot în evidență caracterul de rebeliune armată declanșată de un atac al unor bande înarmate, bolșevice (sau ale rușilor albi). În literatura occidentală mai este întâlnit și termenul de confruntare armată între unități militare române și țărani basarabeni alăturați unor forțe de dincolo de Nistru. Alți istorici occidentali, precum și de limbă română sau ucraineană alătură evenimentelor și caracterul de revoltă
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
deschis la Paris lucrările Conferinței de Pace. Recunoașterea unirii Basarabiei cu România s-a lovit de dificultăți, împotriva stării de fapt creată prin această unire ridicându-se multe proteste. Adversarii unirii din Sfatul Țării reprezentați de membri ai grupului țărănesc, ruși și ucraineni, au constituit la Odesa un „Comitet pentru Eliberarea Basarabiei”, care a avut legături atât cu Sovietele cât și cu Anton Ivanovici Denikin. Acest Comitet a adresat o declarație către Conferința de Pace de la Paris cerând retragerea trupelor românești
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
avertiza Comitetului Central al Basarabiei de la Chișinău sau comitetul similar de la Odesa. După ce a distribuit manifeste, acest "Directorat" a trimis bande înarmate pe teritoriul românesc. Există argumente documentare care susțin faptul că evenimentele de la Hotin au fost declanșate de către adepții rușilor albi aflați pe teritoriul Ucrainei. Astfel, potrivit unor supraviețuitori, răscoala a fost organizată conform unor instrucțiuni primite din Ucraina, în contextul colaborării Cartierului General al armatei generalului Denikin - staționate în apropierea frontierei ucraineano-române - cu reprezentanții "Comitetului pentru Salvarea Basarabiei" de la
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
de a elibera provincia după lichidarea trupelor hatmanului ucrainean Simon Petliura, al persecutării transnistrenilor suspectați de filo-românism și al activității unor organizații iredentiste monarhiste basarabene. Opiniile merg până la a afirma probabilitatea ca atacul să fi fost dat de formațiuni ale rușilor albi. În regiunea Hotinului la acțiune au participat și trupe petliuriste, dar cooperarea pe teren între unitățile roșii și albe a fost deficitară. Este de menționat că în programul de luptă pentru reunificarea Basarabiei cu Rusia al "Comitetului pentru Salvarea
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
a Direcției Generale a Siguranței, s-au putut face doar estimări de ansamblu a numărului de refugiați sosiți ulterior în sens invers de pe teritoriul de dincolo de Nistru. S-au comis în regiune acte de teroare, crime și jafuri. Conform primarului rus de origine din acele vremuri al orașului Hotin - Gacikievici, acesta au fost "„opera unor tâlhari”", declarație susținută de cei doi rabini ai orașului Nahiev Ițikovici și Samuel Haiss. Atât autointitulatul "Directorat al Basarabiei" din Podolia în 1919 însă, cât și
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]