20,360 matches
-
trecut pe genericul viitorului film ca autor al adaptării cinematografice a scenariului său. Au loc o serie de conflicte între Popovici (care-l dorea ca regizor pe Doru Năstase) și Nicolaescu (care cerea, mânios, să i se plătească munca la scenariu, amenințând casa de filme că va între rupe munca de regie). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București” în colaborare cu Studioul „DEFA Berlin”. Filmările au avut loc în perioada 21 iunie - 26 septembrie 1974, câteva
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
puține cadre (însumând 800 metri utili de peliculă) fiind filmate în perioada 22 - 30 august 1974 în R.D.G.: la Königstein (inclusiv Fortăreața Königstein), Krielstein și Quedlinburg. O parte din cadre au fost filmate la Castelul Bran și la Cetatea Râșnov. Scenariul inițial prevedea și rolul unui luptător cu picior de lemn, Ionică Șchiopul, care făcea parte din foșții războinici ai lui Mihai Viteazul ce se întorceau în Țara Românească. Rolurile erau deja împărțite actorilor, iar Ionică Șchiopul urma să fie interpretat
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
a renunțat la actorie, lucrând ca profesor de fizică la liceele „Mihai Viteazul”, „I.L. Caragiale” și „George Coșbuc”, de unde a ieșit la pensie. Filmul "Dacii" a fost o coproducție româno-franceză realizată de Studioul Cinematografic București și Franco-London Film. După discutarea scenariului la 6 septembrie 1965 în Consiliul Artistic, filmul a intrat în faza de producție în toamna anului 1965. În realizarea filmului au fost folosiți mai mulți consilieri și anume: consilier militar - lt. col. Gheorghe Romanescu, consilieri istorici - acad. prof. Constantin Daicoviciu
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
și ale Securității Statului”. Mitul rolului pozitiv al Securității și Miliției urma a fi refăcut printr-o serie de filme cu gangsteri și cu justițiari polițiști. Majoritatea filmelor din această serie au fost realizate în colaborare cu Ministerul de Interne. Scenariul filmului a fost scris de scriitorii Titus Popovici și Petre Sălcudeanu în 1971. Eroul acestei trilogii urma să fie comisarul Mihai Roman. Provenit dintr-o uzină, el trebuia să învețe meserie de la cineva și astfel a fost creat personajul comisarul
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
Roman. Provenit dintr-o uzină, el trebuia să învețe meserie de la cineva și astfel a fost creat personajul comisarul Miclovan, „aparent apolitic, dar care era de partea dreptății și a adevărului”. Odată ce Roman învăța meserie, personajul Miclovan trebuia să dispară. Scenariul nu prevedea inițial moartea lui Miclovan, acest final apărând abia în faza de decupaj. Modul în care a murit personajul a fost stabilit în timpul filmărilor. Temperamentul lui Miclovan îl făcea să fie predispus spre violență, iar dispariția sa a fost
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
mai apară în filmele noastre. Personal, ca regizor, voi căuta să dau naștere și altor asemenea personaje”, s-a destăinuit el într-un alt interviu. După filmul "Cu mîinile curate", cei doi scenariști (Titus Popovici și Petre Sălcudeanu) au scris scenariul unei continuări intitulate "Ultimul cartuș" (1973), în care comisarul Roman răzbună moartea comisarului Miclovan. Acest film a avut premiera la 28 mai 1973. Filmul " Cu mîinile curate" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
exigențe morale proletare) și Miclovan, care nu acționează totdeauna cu mâinile curate. Nicolaescu înrolează școala filmului de gangsteri american „împotriva rămășițelor vechiului” punctând, în culori vii, exemplare din pitoreasca lume interlopă: Semaca (G. Constantin), Buciurligă (Mihăilescu-Brăila) și Lăscărică (Dinică). Ideea scenariului lui Titus Popovici și Petre Sălcudeanu a avut un răsunător ecou la public (peste 7 milioane de spectatori în 30 de ani de reluări). Prilej pentru scenografia lui Radu Boruzescu să reconstituie, elegiac, Bucureștii timpului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
Bennet, inteligentă, spirituală, dar săracă și Mr.Darcy, proprietar bogat, învață să se iubească luptând împotriva prejudecăților și a orgoliului. Această versiune nominalizată la Academy Award a fost realizată de Working Title Films, regizată de Joe Wright și bazată pe scenariul lui Deborah Moggach. A fost lansată pe 16 septembrie, 2005 în Marea Britanie și pe 11 noiembrie în SUA. A fost filmată integral în locații din Marea Britanie în vara lui 2004 și s-au folosit unele clădiri impunătoare, cum ar fi
Mândrie și prejudecată (film din 2005) () [Corola-website/Science/311399_a_312728]
-
deoarece Magrebinia se află în inima). A încetat din viață în 1998, lângă Florența. În memoria să, primăria din Florența a instituit în 2007 premiul pentru literatură străină "Vallombrosa Von Rezzori". Ca actor a apărut în următoarele filme: A scris scenarii singur sau în colaborare pentru următoarele filme: A obținut prestigioase premii literare:
Gregor von Rezzori () [Corola-website/Science/311427_a_312756]
-
noiembrie 1920, cu mici întreruperi, a funcționat ca profesor în mai multe școli catolice, apoi, exercită câteva profesii temporare: ziarist, contabil, comis voiajor, angajat la pompe funebre și organist. Din martie 1921 se dedică, în principal, scrisului (critică, publicistică, proză, scenariu) fiind, printre altele, editor la revista "Sport im Bild". La 1 februarie 1927 se retrage împreună cu soția sa, Ilse Jutta, din biserica catolică. Este preocupat de literatură și filosofie, fiind atras de concepțiile lui Nietzsche. În 1920 publică primul său
Erich Maria Remarque () [Corola-website/Science/311478_a_312807]
-
veniți din Anatolia, sosirea Danaanilor din Egipt, războiul troian, creșterea în putere a Atenei, primii ani din războiul peloponez, și cuceririle lui Alexandru cel Mare. Campania engleză este despre luptele dintre Anglia și Franța pentru supremație în Europa. Primele 3 scenarii sunt despre William Cuceritorul, următoarele 3 scenarii despre Războiul de 100 de ani, al 7-lea despre Henric al V-lea al Angliei și ultimul fiind Bătălia de la Waterloo Campania germană este despre primul și al doilea război mondial. Această
Empire Earth () [Corola-website/Science/312327_a_313656]
-
războiul troian, creșterea în putere a Atenei, primii ani din războiul peloponez, și cuceririle lui Alexandru cel Mare. Campania engleză este despre luptele dintre Anglia și Franța pentru supremație în Europa. Primele 3 scenarii sunt despre William Cuceritorul, următoarele 3 scenarii despre Războiul de 100 de ani, al 7-lea despre Henric al V-lea al Angliei și ultimul fiind Bătălia de la Waterloo Campania germană este despre primul și al doilea război mondial. Această campanie conține scenarii cu Bătălia de la Iutlanda
Empire Earth () [Corola-website/Science/312327_a_313656]
-
William Cuceritorul, următoarele 3 scenarii despre Războiul de 100 de ani, al 7-lea despre Henric al V-lea al Angliei și ultimul fiind Bătălia de la Waterloo Campania germană este despre primul și al doilea război mondial. Această campanie conține scenarii cu Bătălia de la Iutlanda, Frontul de vest si războaiele-fulger (Blitzkrieg) purtate de nemți în toată Europa.
Empire Earth () [Corola-website/Science/312327_a_313656]
-
rolul principal), o piesă în două părți, CARTEA CU BUCLUC. În 1987, după apariția primei ediții a romanului DRUM ÎN TĂCERE, care a scăpat ca prin minune de la topire, a fost chemat la Casa de Filme 1 să scrie un scenariu de film, în două serii, cu țărani, promițându-i-se „o căciulă de bani”. Ceea ce i se cerea să scrie însă, doar trăiam... în plin socialism multilateral dezvoltat, nu era tocmai potrivit pentru persoana numită care, cu toată duritatea totalitarismului
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
pretat și nu s-a... predat la nici un fel de compromis, neîncântându-l nici banii și nici o anumită poziție socială. Nu a fost membru PCR și a fost urmărit asiduu de securitate. După ce a scris, totuși, vreo trei variante de scenariu, care n-au fost pe placul oficialităților, a abandonat. Le-a spus că ceea i se cere, nu poate să facă, fiindcă, în primul rând, i-ar fi fost rușine de el și, de asemenea, nu vrea ca omul să
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
spirit folcloric, ironic sau ludic, el ironizând pe toți acei cărora le sunt străine idealurile naționale, adevărul și limba română . Începând din anul 1962 lucrează ca regizor și scenarist la studioul cinematografic "Moldova-film". În anii ’60-’70, el a scris scenariile și a regizat o serie de filme artistice și documentare care l-au plasat în rândul cineaștilor iluștri din Republica Moldova. Menționăm filmele "Se caută un paznic" (1967) și "Singur în fața dragostei" (1969) ș.a., precum și primele filme documentare din cinematografia Republicii Moldova
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
De asemenea, prin anii '70-'80 el a tradus multă literatură din limba rusă: Maksim Gorki, Vampilov, Astafiev etc. A scris versuri pentru mai multe cântece și a compus câteva piese de muzică ușoară și romanțe. De asemenea, a scris scenariile și a regizat trei filme: "Cine arvonește, acela plătește" (1989), "Văleu, văleu, nu turna!" (1991) și "Fenta" (2004). A devenit vestit și datorită emisiunii televizate Teatrul de miniaturi, precum și concertelor susținute prin satele Moldovei în anii ’80 cu Maria Urschi
Gheorghe Urschi () [Corola-website/Science/312911_a_314240]
-
de film la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova - VGIK (1958-1963).Din anul 1962 este membru al Uniunii Scriitorilor și membru al Uniunii Cineaștilor. Încă din perioada studenției, a început să colaboreze la studioul cinematografic "Moldova-film", semnând în anul 1961 scenariul filmului artistic "Omul merge dupa soare". Activitatea sa din anii '60 ține de afirmarea filmului poetic, el semnând scenariul la filmele "Când se duc cocorii" (1963), "Strada ascultă" (s/m, 1964) și "Gustul pâinii (1966). În anul 1966 debutează ca
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
și membru al Uniunii Cineaștilor. Încă din perioada studenției, a început să colaboreze la studioul cinematografic "Moldova-film", semnând în anul 1961 scenariul filmului artistic "Omul merge dupa soare". Activitatea sa din anii '60 ține de afirmarea filmului poetic, el semnând scenariul la filmele "Când se duc cocorii" (1963), "Strada ascultă" (s/m, 1964) și "Gustul pâinii (1966). În anul 1966 debutează ca regizor cu filmul "Gustul pâinii", la care a semnat și scenariul în colaborare cu Vadim Lisenko, regizând apoi filmul
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
60 ține de afirmarea filmului poetic, el semnând scenariul la filmele "Când se duc cocorii" (1963), "Strada ascultă" (s/m, 1964) și "Gustul pâinii (1966). În anul 1966 debutează ca regizor cu filmul "Gustul pâinii", la care a semnat și scenariul în colaborare cu Vadim Lisenko, regizând apoi filmul "Zece ierni pe-o vară" (1969). În anii '70 regizează filme de factură istorico-revoluționară: "Explozie cu efect intârziat" (1970), "Ultimul haiduc" (1972), "Pe urmele fiarei" (1976) ș.a. După realizarea unui film muzical
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
Nistru, scriind piesa "Duet pentru doi lunetiști" care reflectă unele imagini din acest război (un fragment a fost publicat în "Lanterna Magică" nr.2-3/1996). Valeriu Gagiu a obținut premii la numeroase festivaluri de filme și anume: Premiul I pentru scenariul filmului " Omul merge după soare" la Festivalul Internațional de filme de la Helsinki (1961); Laureat al Premiului Național pentru tineret "Boris Glăvan" (1967), Premiul Marele chihlimbar pentru cel mai bun film la Festivalul regional de filme din Chișinău (1967) și Premiul
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
soare" la Festivalul Internațional de filme de la Helsinki (1961); Laureat al Premiului Național pentru tineret "Boris Glăvan" (1967), Premiul Marele chihlimbar pentru cel mai bun film la Festivalul regional de filme din Chișinău (1967) și Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Leningrad (1968) pentru filmul "Gustul pâinii"; Premiul pentru nuvela Tulburel la Festivalul Internațional de Filme din Edinburg (1970) pentru "Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Leningrad (1968) pentru filmul "Gustul pâinii"; Premiul pentru nuvela Tulburel la Festivalul Internațional de Filme din Edinburg (1970) pentru "Zece ierni pe-o vară"; Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul unional de filme de la Alma-Ata (1973, ediția VI-a) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Kazahstan (Alma-Ata, 1973) pentru filmul "Ultimul haiduc"; Diploma specială la Festivalul unional de filme (ediția VIII-a, Chișinău, 1975) pentru "Durata zilei
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
(în ) este un film francez de comedie din anul 1974. El a fost regizat de Yves Robert, după un scenariu de Francis Veber, iar rolurile principale au fost interpretate de Pierre Richard, Jean Rochefort și Jean Carmet. El este continuarea filmului " Marele blond cu un pantof negru" (1972). La trei luni de la încheierea acțiunii din " Marele blond cu un pantof
Întoarcerea marelui blond () [Corola-website/Science/312921_a_314250]
-
este un film de comedie românesc din 1975, regizat de Mircea Moldovan după scenariul scriitorului Petre Sălcudeanu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Marin Moraru, Draga Olteanu-Matei, Dumitru Furdui, Maria Ploae, Emil Hossu și Sebastian Papaiani, în timp ce naratorul poveștii este Octavian Cotescu. După terminarea facultății, trei absolvenți, profesoara de limba franceză Mariella Tudor (Maria
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]