KorAP: Find »[drukola/base=simț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...710 711 712 ...778 >

19,447 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755

de atenție: deși are o foarte bună atenție selectivă, este uneori distrat. Este extrem de sensibil, ușor de rănit; aparent calm și deta șat, trăiește intens orice întâmplare și are emoții, pe care le interio rizează față de străini. Are un dezvoltat simț al dreptății și corectitu dinii. Are o logică deosebită și îi place să ofere explicații foarte deta liate. Iubește natura și animalele; este pasionat de reptile, în speci al șerpi; cea mai bună prietenă a sa este Liza, o cățelușă

GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
ta datorându-se și educației primite în familie. În prima zi de școa lă a recitat, cu o dicție perfectă și extrem de expresiv, primele zece strofe ale poeziei „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Are o expri mare rafinată și un profund simț analitic. Gândește logic, utilizând noțiuni, judecăți, raționamente și relații între ele. Manifestă o vie curiozitate intelectuală și un ascu țit spirit critic. Memorează ușor și reproduce independent cele în vățate. Preferă activitățile creatoare, îi plac momentele de fabulație, cochetează cu

GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
Deschiderea creatoare se manifestă și în construirea de mici dispozitive tehnice, mașini, ae romodele, avioane, roboți. Are capacitate de mobilizare voluntară a atenției. Îl intere sează ce se întâmplă în jurul lui, ascultă, interpretează, își exprimă părerea. Este motivat și are simțul datoriei. Este sensibil, are o viață emoțională plină de trăiri afective. Necesită atenție, confirmări și încurajări din partea adulților cu ca re relaționează. Plan de intervenție Obiective de lungă durată: cultivarea calităților gândirii; dezvoltarea imaginației creatoare; dezvoltarea inteligenței emoționale. Relatarea mamei

GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
de voi, ca doar sunteți părinții mei, nu?”. Și așa mai departe... Studiul personalității și al capacității de adaptare Este un copil bine adaptat intelectual-cognitiv la activitatea școlară. Experimentează, tatonează, îi place să manipuleze direct obiectele, să perceapă cu toate simțurile. Este perfecționist. Dacă nu este sigur de valabilitatea unei soluții preferă să amâne răspun sul. Se concentrează cu ușurință, este atent, perseverent, manifestă trebuința de performanță. Are conștiința sarcinii și rezistă la efort. Receptează și prelucrează informația, dar o comunică

GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
folosesc la vederea mediului înconjurător. Cu nasul pu tem mirosi. Mirosurile frumoase fac bine la organism, iar mirosurile urâte fac rău la organism. De aceea trebuie să ne ferim de mirosurile urâte. Gura folosește la mâncat, la vorbit și la simțul gustului. Ure chile folosesc la auzit. Trunchiul apără organele interne. Acestea sunt: inima, plămâ nii, ficatul, splina, stomacul, intestinele, rinichii și vezica urinară. Stomacul ajută la digerarea alimentelor. Alimentele bune se duc în sânge, iar alimentele rele sunt eliminate prin

GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
Te uiți la filme pornografice? Ai omorî pe cineva? Poți să zbori? Care este sexul tău? Ce reprezinți tu în lumea asta? Ce crezi tu despre lume? Ce crezi despre persoa nele gay? Ce crezi despre cel de-al șaselea simț? Cum a apărut prima sămânță? Cum a apărut primul ou sau prima celulă? De ce avem mai mult păr pe cap decât în altă parte a corpului? Îți place școala? Care e religia ta? Îți plac cărțile? Te droghezi? Bei băuturi

GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj (2006) [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

Occidentul, fenomenul occidentalismului 235, nu sunt oameni pur și simplu, ci sunt ființe umane ,,de un tip anume". ,,Occidentul nu ar fi devenit posibil cu nici un alt material uman"236. Caracteristicile acestei ființe umane, în viziunea autorului citat, sunt următoarele: simțul practic, spiritul întreprinzător, rațional și calculat, vocația pentru luptă și pentru concurență, inventivitatea, capacitatea de a risca, răceala în relații, lipsa de reactivitate emoțională, înclinația spre individualism, simțul mai acut al respectului de sine, năzuința spre independență și succes în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
uman"236. Caracteristicile acestei ființe umane, în viziunea autorului citat, sunt următoarele: simțul practic, spiritul întreprinzător, rațional și calculat, vocația pentru luptă și pentru concurență, inventivitatea, capacitatea de a risca, răceala în relații, lipsa de reactivitate emoțională, înclinația spre individualism, simțul mai acut al respectului de sine, năzuința spre independență și succes în afaceri, înclinația spre conștiinciozitate în ocupații, înclinația spre publicitate și teatralitate, sentimentul de superioritate asupra altor popoare, înclinația de a-i conduce pe alții, aptitudinea spre autodisciplină și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
grecii posedau de la început un dezvoltat spirit de independență și demnitate, mult curaj și inițiativă. Societatea grecească antică s-a născut în diviziune, în libertatea eforturilor, inițiativelor, cu accent pe dezvoltarea individualității și cu conștiința eu-lui personal, dar și cu simțul măsurii și al răspunderii față de comunitate și concetățeni"62. Grecia nu inventează numai democrația ci și orașul, traiul în oraș, în comunitatea de cetățeni. Grecii au fost mai mult decât un popor, ei au fost o națiune, aproape o națiune

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
adânci în cultura și religia iudaică 239. Este vorba despre o religie revoluționară, care odată ce acceptă ideea de Dumnezeu unic, omnipotent, deduce în mod corect că divinitatea nu poate face parte din lume. Prin raționalitate, înțelegem asemenea lui Descartes, bunul simț comun, rațiunea, măsura, corectitudinea în aprecierea realității, date de legătura cu lumea și cu realitatea înconjurătoare. ,,Atât catolicismul, cât și ortodoxismul, deși se întemeiază pe păcatul originar al revelației, nu exclud din sânul lor formele logice, ci dimpotrivă recurg întotdeauna

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Omul credea că mă pricep la economie și a crezut că îmi adresează o întrebare ușoară. L-am dezamăgit. Am stat puțin pe gânduri și i-am spus că nu știu... Cum să explici folosind nu știința, ci chiar bunul simț elementar că o firmă care poate exploata sute de tone de aur și argint a falimentat și că am fost obligați să căutăm un ,,investitor" străin pentru acest lucru? Dacă ne uităm cu atenție la cei care sunt în spatele ,,investitorului

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
patria licuriciului la care cineva se declara conectat. Nu sunt un adept al teoriei conspirației și de aceea mă opresc aici. Oricum, situația în care am ajuns este cert că nu are de-a face cu economia, raționalul și bunul simț. Cineva a dorit să dea un ,,tun" în România considerând că se poate purta ca într-o țară bananieră, unde nu mai scuturi bananele, te pui cu tunul pe bananieri, iar dacă localnicii nu sunt cuminți le mai distrugi și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a ceea ce numim azi economia financiară 127 sau economia care se bazează pe folosința banului. În afara unei asemenea economii nu putem gândi lumea capitalistă și capitalismul în general. Jean Calvin este cel care combate doctrina religioasă și așa zisul bun simț comun în legătură cu activitatea comerciantului. Era nevoie de un asemenea demers dacă vom ține cont de imaginea negativă, întreținută peste secole, pe care o avea comerciantul. Rădăcinile unei asemenea poziții defavorabile a comerciantului vin din trecutul îndepărtat, chiar dinainte de creștinism. Creștinismul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
universitară se auto-alimentează fără rușine. În spatele autonomiei universitate de la noi se află mii de decizii, regulamente, Carte universitare, hotărâri ale unor organisme de conducere colegială, care se află în afara oricărei legi scrise sau nescrise și în afara oricărei urme de bun simț. Din universitățile din România pleci din funcție numai cu picioarele înainte. Legea 84/1995,prima lege a învățământului de după Revoluție a permis acest lucru. La art. 93 alin. 1 se spunea: ,,O persoană nu poate ocupa funcția de decan sau

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Revoluție a permis acest lucru. La art. 93 alin. 1 se spunea: ,,O persoană nu poate ocupa funcția de decan sau rector mai mult de două mandate succesive". Formularea ar fi trebuit să fie clară pentru orice om de bun simț, în sensul că nu poți rămâne rector sau decan mai mult de 8 ani. Se recunoștea un principiu de aur în management, neinventat de noi, acela al cifrei 8, care permite punerea în aplicare a unui proiect și evită denaturarea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
structuri organizatorice până în cele mai îndepărtate colțuri ale țării. Nu este rău că se întâmplă așa pentru că accesul la credit trebuie să fie unul facil, într-o economie în dinamică cum este economia noastră. Numai că este de minim bun simț să poți să te judeci cu ei acolo unde se inițiază și se produce relația contractuală, și nu doar în capitala țării. Pentru simetrie, și în glumă, le propun băncilor să nu mai ofere credite decât din sediile centrale din

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
investițiile anuale reprezintă doar 14,8% din PIB, în anul 2010, ceea ce situează țara pe locul 134 în lume), îndatorarea excesivă, și mai ales stagnarea economică și chiar recesiune prelungită. Ceea ce trebuie să facă Grecia este un proiect de bun simț, adică să oprească în mod urgent traiul pe datorie și să desființeze găurile negre din economie care adâncesc această datorie. În acest moment, în relația cu Grecia, statele civilizate se află în poziția celui care face bine cu forța. Situația

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fericire: ,,Cei fericiți trebuie să dețină bunuri exterioare corporale și sufletești, pentru că nimeni nu ar putea pune la îndoială o asemenea împărțire în trei a bunurilor. Nimeni nu ar putea să pară fericit fără să aibă parte de curaj, de simțul dreptății sau de înțelepciune practică, ci dimpotrivă el s-ar teme și de muștele care-i zboară împrejur, nu s-ar feri de nici un exces în pofta lui de hrană și băutură, și-ar vinde cei mai dragi prieteni pe

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
care a găsit oameni destul de proști ca să-l creadă, a fost adevăratul întemeietor al societății civile". Jean Jacques Rousseau, Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 118. 223 Zinoviev crede că ,,nu există un simț înnăscut al proprietății. Proprietatea este un fenomen excusiv social. Mai mult ea apare la un nivel destul de înalt de dezvoltare a societății". Occidentul, fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002, p. 93. Am considerat momentul primei diviziuni a muncii sociale, pentru că

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 10. 283 Constantin Schifirneț, în prefață la Spiru Haret, Mecanica socială, Editura Gramar, București, 2001, p. VI. 284 Iată ce spune Descartes: ,,Bunul simț este lucrul cel mai bine distribuit din lume. Fiecare om crede că este cel mai bine înzestrat în această privință, atât de bine înzestrat încât și aceia care sunt cel mai greu de mulțumit în alte privințe, n-au obiceiul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
dori mai mult decât au. În această chestiune nu este posibil ca toți să se înșele, mai degrabă aceasta arată că puterea de a judeca bine și de a distinge ce este adevărat de ce este fals, ceea ce propriu-zis numim ,,bunul simț" sau rațiune, există în mod firesc la toți oamenii, așa că diversitatea părerilor noastre nu vine de la aceea că unii suntem mai cu judecată decât alții, ci numai de la aceea că noi călăuzim gândurile noastre pe căi diferite și nu avem

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
un instrument cu mișcări bruște și dezarticulate; pentru altul ea este un instrument de precizie cu articulații complexe; fiecare își are munca sa originală pentru că își are mâna din moși strămoși predispusă pentru anumite mișcări. Și tot astfel este cu simțurile și cu inteligența. Munca intelectuală, ca și munca manuală pot fi imitate, bineînțeles, dar adevărat productive, una ca și cealaltă, sunt numai atunci când ele prelungesc în mod natural dispozițiile înnăscute ale sufletului". Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
simpla lor cumpărare acorda permisiunea de a păcătui", op. cit., pp. 117-118 110 Calvinismul este descris de către Bataille în termenii următori: ,,De la bun început calvinismul a fost religia burgheziei de afaceri din Geneva și din Țările de Jos. Calvin a avut simțul condițiilor și importanței dezvoltării economice, el vorbea în calitate de jurist și de om politic". Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 111 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 112 Mircea Malița descrie în următorii

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
sine sau al fericirii personale. Plăcerea provenind din reprezentarea existenței unui lucru, întrucât ea e principiul determinant al râvnirii acestui lucru, se întemeiază pe capacitatea de a simți a subiectului, fiindcă depinde de existența unui obiect; prin urmare ea aparține simțului (sentimentului) și nu intelectului, care exprimă o raportare a reprezentării la un obiect, după concepte, iar nu la subiect, după sentimente. Ea nu este, deci, practică decât în măsura în care senzația de plăcere, pe care subiectul o așteaptă dela realitatea obiectului, determină

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
că nu avem cum să experimentăm ce simt alții, nu ne vom da seama de felul în care ei sunt afectați decât imaginându-ne cum ne-am simți noi înșine într-o astfel de situație. Când fratele nostru este încolțit, simțurile noastre nu ne pot spune prin ce trece el, dacă noi suntem relaxați. Ele nu pot și nu au putut niciodată să ne transporte dincolo de propria noastră persoană, și doar cu ajutorul imaginașiei ne putem forma o idee cu privire la senzațiile celuilalt

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]