178,650 matches
-
de la Sun, ambii în 1999. OpenBSD pare să fi folosit pentru prima oară termenul în cadrul unei întâlniri din Calgary, pe 4 iunie 1999, în care 10 dezvoltatori sau întâlnit pentru a dezvolta software criptografic care să evite problemele legate de regulile de exporta al software-ului criptografic din Statele Unite. De atunci au loc cam 3-5 asemenea evenimente pe an de jur împrejurul lumii, majoritate în cadrul unor campusuri universitare. Sun a folosit termenul pentru un eveniment din cadrul conferinței JavaOne ținută între 15-19 iunie același
Hackathon () [Corola-website/Science/335812_a_337141]
-
ligamente fac ca greutatea membrului superior să fie suportată în mai mare măsură de claviculă și în mai mică măsură de acromion și limitează mișcările dintre scapulă și claviculă. Ruptura lor în disjuncția acromioclaviculară este gravă, acest accident necesită de regulă intervenție chirurgicală.
Ligamentul trapezoid () [Corola-website/Science/335832_a_337161]
-
semnificativ capital de imagine. Conform statutului acestor Gărzi, în compunerea lor trebuiau să intre numai elemente de mare încredere, indiferent de religie. Gărzile rurale au fost structurate după principiul teritorial, efectivele recomandate fiind de maxim 5 % din totalul locuitorilor. De regulă comandantul trebuia să fie ofițer, iar în lipsa acestuia un subofițer. Membrii gărzilor au putut folosi atât uniformele vechii armate austro-ungare - însă fără însemnele acesteia, cât și haine civile. Toți membrii Gărzilor erau datori să poarte o brancardă tricoloră pe brațul
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
orașul a fost vizitat de generalul Berthelot. Către sfârșitul lunii ianuarie 1919, Garda comitatensă din Arad s-a reorganizat sub comanda căpitanului Moise Riscuția. Acesta a încercat, tardiv, să organizeze în fiecare secție din comitat câte o companie după toate regulile militare, dar proiectul nu i-a reușit și a fost arestat de maghiari, scăpând de execuție numai datorită unei intervenții diplomatice. Ulterior, o parte din efectivele gărzilor s-au retras spre Halmagiu pentru a face joncțiunea cu Garda locală, iar
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
și Arad, via Polonia. La începutul anilor 2000, printr-un ritual specific, moldoveanul Nicu Gușan a fost “botezat” drept “vor v zakone” - ceea ce în rusă înseamnă “hoț în lege”. Gruparea “Patron” este organizată pe principii militare și funcționează după toate regulile de fier ale mafiei ruse. În 2012, Romania avea o rată a crimei de 1,7 la 100.000 de locuitori. Au fost în total 378 de crime în România în 2012. din cadrul Departamentului de Stat SUA a declarat în
Criminalitatea în România () [Corola-website/Science/335830_a_337159]
-
Pe 27 ianuarie 1994 echipa națională de fotbal a Barbadosului și echipa națională de fotbal a Grenadei au jucat un meci între ele, contând pentru runda de calificare a Cupei Caraibelor 1994. Datorită regulilor imperfecte ale competiției, precum și poziției celor două echipe în clasament înaintea meciului, prin alternare a fost în interesul Barbadosului, apoi al Grenadei, să-și marcheze un autogol. Rezultatul a fost descris drept "unul din cele mai stranii meciuri din istoria
Barbados v Grenada (1994) () [Corola-website/Science/332527_a_333856]
-
celor două echipe în clasament înaintea meciului, prin alternare a fost în interesul Barbadosului, apoi al Grenadei, să-și marcheze un autogol. Rezultatul a fost descris drept "unul din cele mai stranii meciuri din istoria fotbalului". Organizatorii competiției au impus regula ca în toate meciurile trebuia să existe o echipă câștigătoare și meciul nu se putea termina la egalitate. În plus, ei au ales o variantă deosebită a regulii golului de aur, prin care primul gol marcat în prelungiri nu doar
Barbados v Grenada (1994) () [Corola-website/Science/332527_a_333856]
-
din cele mai stranii meciuri din istoria fotbalului". Organizatorii competiției au impus regula ca în toate meciurile trebuia să existe o echipă câștigătoare și meciul nu se putea termina la egalitate. În plus, ei au ales o variantă deosebită a regulii golului de aur, prin care primul gol marcat în prelungiri nu doar oferea victoria în meci, dar și conta ca două goluri. Scorul final al meciului a fost de 4−2 în favoarea Barbadosului, diferența finală de două goluri fiind realizată
Barbados v Grenada (1994) () [Corola-website/Science/332527_a_333856]
-
rămânea lideră în grupă și se califica mai departe. La scorul de 2−1, Barbados și-a marcat intenționat un autogol pentru a trimite meciul în prelungiri, unde ei ar fi putut obține diferența de două goluri necesară, grație unei reguli neconvenționale a golului de aur. Cupa Caraibelor 1994 a fost cea de a cincea ediție a Cupei Caraibelor și a avut loc în Trinidad și Tobago. Calificările s-au ținut în diferite alte locații din Caraibe, la începutul anului 1994. Barbados, Grenada
Barbados v Grenada (1994) () [Corola-website/Science/332527_a_333856]
-
Tizanurele includ patru familii existente: "Lepismă saccharina" , numită popular "peste de argint", din cauza solzilor săi argintii care acoperă corpul, uneori culoarea generală fiind cenușie-deschis, brună-negricioasă sau gălbuie. Trăiește în case, în locurile calde ale gospodăriilor. Are corpul turtit dorsoventral. De regulă este o insectă nocturnă și se ascunde în locuri uscate, prin crăpăturile de la țocurile ferestrelor și ușilor. Nu sare, insă fuge foarte repede. Lungimea corpului de 7-10 mm, iar lățimea de 2-2,5 mm. Corpul se subțiază posterior. Este dăunătoare
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
stare de servitute, urmează muncitorii din fabricile de armament și funcționarii care se ocupă cu tacticile de război, iar cea mai înaltă poziție este ocupată de Condori, luptători ciborgi a căror menire o reprezintă cucerirea galaxiei. Războaiele se desfășoară după regulile Jocului cu Mărgele de Sticlă, orchestrat de o inteligență superioară care ocupă funcția de Mare Maestru, Wund. Cealaltă tabără o reprezintă , întinderea sălbăticită guvernată de legile dure de supraviețuire ale naturii. Oamenii care o populează, reveniți la un statut primitiv
Phreeria () [Corola-website/Science/332572_a_333901]
-
cu care-și țes culcușul pe pământ. Abdomenul este alcătuit din 10 segmente, ultimul înzestrat cu o pereche de cerci scurți biarticulați, asimetrici la masculi. Se hrănesc cu resturi vegetale și cu detritus. Masculii nu se hrănesc. Femela stă, de regulă, în cuibul țesut cu fire de mătase, în pământ, pe sub pietre, sub trunchiuri, sub scoarță sau își fac cuiburi în mușuroaie de termite. S-au descris până în prezent circa 360 de specii care trăiesc în țările tropicale, ajungând până în sudui
Embioptere () [Corola-website/Science/332575_a_333904]
-
postului. Lucrurile se complică atunci când, la puțină vreme de la numirea Juliettei în funcția de șerif, Jahns moare otrăvită. Noul șerif caută să se familiarizeze cu probleme administrative ale Silozului și descoperă o serie de lucruri care nu par tocmai în regulă. Fostul șef al IT-ului profită de vidul de putere și preia funcția lui Jahns. Când vede că Juliette refuză să-i facă jocurile, îi înscenează o serie de acte antisociale care duc la expulzarea ei din Siloz. Prietenii Juliettei
Silozul () [Corola-website/Science/332616_a_333945]
-
Heinrich Friedrich Emil Lenz (în , n. 12 februarie 1804 la Tartu - d. 10 februarie 1865 la Roma) a fost un fizician rus de etnie germano-baltică. Este cunoscut pentru regula lui Lenz din electrodinamică, pe care a formulat-o în 1833. În cinstea sa, inductanța se notează cu litera L. S-a născut în regiunea Guvernoratului Livoniei, aflat pe atunci sub stăpânire țaristă. În 1820, după încheierea studiilor secundare, a
Heinrich Lenz () [Corola-website/Science/332619_a_333948]
-
des noix" „nucă / nuci”, "un nez / des nez" „nas / nașuri”. În franceză sunt numeroase prenume duble care se folosesc totdeauna împreună: "Jean-Paul" (masculin), "Marie-Françoise" (feminin). În cazul celor bărbătești, unul dintre ele poate fi "Mărie", specific feminin. Acesta urmează de regulă prenumele masculin ("Jean-Marie"), dar nu totdeauna. Sunt și bărbați cu prenumele "Marie-Joseph" sau "Marie-Charles". Numele de orașe se folosesc în general fără articol, în afară de cazul când au atribut ("le Paris de mes rêves" „Parisul visurilor mele”, "le vieux Marseille" „vechiul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
la acordarea să și la gradele sale de comparație. Formarea femininului are loc cu adăgarea la forma de masculin a unui "-e" care a fost pronunțat până la o anumită perioadă a istoriei limbii, dar care în franceză modernă este de regulă mut. În vorbire, femininul se distinge, la substantivele care la masculin se termină în consoana (deci nu și la cele care se termină în vocală orală) prin faptul că majoritatea consoanelor finale de la masculin devin pronunțate și, eventual, au loc
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
substantiv cu inițială consonantica: "un beau chateau" „un castel frumos”. Formă cu finală consonantica (totdeauna l) este antepus substantivelor cu vocală inițială: "un bel enfant" „un copil frumos”. Adjectivele cu trei forme sunt următoarele: Pluralul adjectivelor se formează după aceleași reguli și cu aceleasi excepții că cel al substantivelor (vezi mai sus). Adjectivul se acordă aproape totdeauna în gen și număr în calitate de atribut cu substantivul determinat și că nume predicativ cu subiectul propoziției. Dacă un singur atribut determina mai multe substantive
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
predicativ cu subiectul propoziției. Dacă un singur atribut determina mai multe substantive, dintre care cel puțin unul este masculin, acordul se face la masculin plural: "une ville et un village italiens" „un oraș și un sat italian”. O excepție de la regulă este lipsa acordului adjectivului "grand" „mare” în unele cuvinte compuse devenite arhaice, precum "une grand-mère" „o bunica” sau "ce n’est pas grand-chose" „nu e mare lucru”, deoarece în franceză veche "grand" avea doar această formă la singular. Altă excepție
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
într-una din construcțiile de scoatere în evidență din limba vorbită. Astfel construcția fără scoatere în evidență "Cette invitation est très gentille" „Invitația aceasta e foarte amabila” devine "C’est très gentil, cette invitation" „E foarte amabila invitația asta”. De regulă, gradele de comparație se formează astfel: Adjectivul "bon, -ne" „bun, -a” are și forme excepționale: comparativul de superioritate "meilleur, -e, -s" și superlativul relativ de superioritate "le/la/leș meilleur, -e, -s". Adjectivul "mauvais, -e" „rău, rea” are și forme
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
reluând ceva enunțat înaintea să: Îl a perdu șes parents très jeune ; cela l’a marqué pour la vie" „Și-a pierdut părinții de foarte tânăr; aceasta l-a marcat pentru toată viața”. "Ceci" aparține tot registrului elevat. Anticipa de regulă ceea ce îi urmează: "Dites-lui ceci : îl est toujours le bienvenu chez nous" „Spuneți-i aceasta: este totdeauna binevenit la noi”. "Ça" provine din "cela" și este folosit în limba vorbită și în locul lui "ceci": "C’est très grave. Tu aș
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
multe adjective al căror loc este în general după substantiv, dar nu totdeauna: "une question importante" „o chestiune importantă”. Există și un număr relativ mic de adjective al căror loc este în general înaintea substantivului. Pentru acestea nu există o regulă semantica. Cel mult se poate afirma despre ele că sunt relativ frecvente și scurte (cel mult din două silabe): "un beau garçon" „un băiat frumos”, "un mauvais souvenir" „o amintire rea”, "une grande maison" „o casă mare”, "un petit enfant
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ai fi dat telefon mai devreme, n-aș fi plecat degeaba”. A nu se confundă acest "și" cu cel care introduce o intrebare indirectă, aceasta nefiind o propoziție condiționala, ci completiva directă (vezi mai jos), si nu i se aplică regulile lui "și" condițional. Locuțiunea conjuncționala "même și" „chiar dacă” introduce o propoziție circumstanțiala concesiva, iar regulile de mai sus se aplică și predicatului acesteia: "Même și nous l’avions șu plus tôt, nous n’aurions pas pu intervenir" „Chiar dacă am fi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
acest "și" cu cel care introduce o intrebare indirectă, aceasta nefiind o propoziție condiționala, ci completiva directă (vezi mai jos), si nu i se aplică regulile lui "și" condițional. Locuțiunea conjuncționala "même și" „chiar dacă” introduce o propoziție circumstanțiala concesiva, iar regulile de mai sus se aplică și predicatului acesteia: "Même și nous l’avions șu plus tôt, nous n’aurions pas pu intervenir" „Chiar dacă am fi aflat mai devreme, n-am fi putut interveni”. La fel se comportă și locuțiunea "comme
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
n’avaient pas encore assez de problèmes, ils ont appris que leur chalet avait été cambriolé" „Ca si cum n-ar avea încă destule probleme, au aflat că cabană lor fusese jefuită”. În unele din aceste fraze, ordinea propozițiilor este fixă. De regulă, în acestea subordonată urmează după principala. Astfel este frază cu subordonată consecutivă introdusă prin "de sorte/façon/manière que" „astfel, încât” (vezi exemplu mai sus) sau cea cu comparativa introdusă prin "que": "Elle est plus âgée qu’elle ne le
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
În unele cazuri, schimbarea ordinii propozițiilor are loc împreună cu alte schimbări gramaticale. De exemplu, în frază cu circumstanțiala consecutivă în care principala conține adverbele "tânt" „atât” sau "tellement" „atât de” corelate cu subordonată, dacă aceasta se plasează înaintea principalei, de regulă se omite conjuncția "que": "Îl parle tellement vite, qu’on ne le comprend pas" „Vorbește atât de repede, încât nu-l înțelegi” → "On ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește”. În frază
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]