1,779,248 matches
-
de acvilă care ținea în cioc extremitatea de sus a gărzii. Lama era gravată cu motive florale, având pe partea exterioară cifrul regelui Carol I, iar pe partea interioară stema regală. Garda era confecționată din metal de culoare galbenă, fiind prevăzută cu cinci ramuri. Ramurile exterioare erau gravate cu motive florale. Teaca era confecționată din oțel nichelat, având două brățări și două inele pentru prindere.
Sabie de ofițer, model 1893 () [Corola-website/Science/337418_a_338747]
-
convenționale Messerschmitt Me 264, Junkers JU 390, și Focke-Wulf Ta 400 însoțite de avioane de luptă cu rază lungă de acțiune până pe coasta de est, al căror scop era distrugerea principalelor orașe și companii pentru slăbirea potențialului productiv al S.U.A. prevedea și trimiterea unui bombardier „invizibil” supersonic, care să poată transporta o bombă nucleară, în vederea distrugerii orașului New York. Un astfel de bombardier a fost conceput de Reimar și Walter Horten și construit de Gothaer Waggonfabrik. Primul prototip Horten Ho 229, a
Proiectul Amerika () [Corola-website/Science/335847_a_337176]
-
pentru orașele valone. În Bruxelles banii nu erau suficienți pentru realizarea pe termen scurt a unei rețele de metrou. Mai mult, MIVB-STIB cumpărase cu câțiva ani înainte tramvaie noi și materiale pentru infrastructura pentru a face față influxului de vizitatori prevăzut pentru Expo 58. De aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
parcurgă distanță dintre cele cinci stații în circa 7 minute, în comparație cu cele 30 de minute pe fostul traseul de la suprafață. MIVB-STIB și autoritățile din Bruxelles n-au abandonat proiectul de transformare a axei Nord-Sud în metrou greu. Această conversie este prevăzută după anul 2020, implicând și modificarea parcursului actual între stațiile Lemonnier și Gâre du Midi / Zuidstation, pe de o parte datorită razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Viitoarele stații ale axei Nord spre Schaerbeek și Evere vor fi localizate după cum urmează: Șase linii de tramvai parcurg axa Nord-Sud în timpul zilei: Seară, axa Nord-Sud este parcursă de o linie suplimentară: Contractul de gestiune al STIB pentru perioada 2012-2016 prevede investiții în premetroul din Bruxelles. Pentru perioada 2017-2020 este planificată prelungirea axei Nord-Sud până la Gară Bordet și transformarea ei în metrou greu. În plus, un studiu aprofundat aflat în curs trebuie să fundamenteze prelungirea axei, după orizontul anului 2020, spre
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
și . Axa de premetrou Centura mare intersectează magistrală de metrou în stația Montgomery. Pe 14 octombrie 2010, Brigitte Grouwels, Ministrul Mobilității, a anunțat realizarea unui studiu privind construirea unei noi stații „în triunghi” sub Piața Meiser. Această stație ar fi prevăzută cu două rampe de acces, una pe strada Rogier pentru a permite dezvoltarea viitoarei linii de metrou spre Gară de Nord, iar cealaltă pe axa Centurii mijlocii, urmând traseul actualei linii . Două linii de tramvai parcurg axa Centura mare: Noul
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
una pe strada Rogier pentru a permite dezvoltarea viitoarei linii de metrou spre Gară de Nord, iar cealaltă pe axa Centurii mijlocii, urmând traseul actualei linii . Două linii de tramvai parcurg axa Centura mare: Noul contract de gestiune al STIB prevede, spre orizontul anului 2020, construcția de tuneluri în zona Avenue de la Plaine (și a Gării Etterbeek) și a intersecției Meiser. Axa de premetrou Centura mare va fi și ea prelungită spre nord și spre sud.
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
era asigurată de: general de brigadă Constantin Teodorescu - Divizia 17 (Turtucaia), general de brigadă Ioan Basarabescu - Divizia 9 (Silistra), general de brigadă Nicolae Arghirescu - Divizia 19 (Cernavodă) și contraamiral Nicolae Negrescu - Flotila de Dunăre. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea Planul deoperații român prevedea ca pe frontul de sud Armata României să ducă o operație defensivă strategică. Inițial forțele Armatei 3 urmau să asigure acoperirea frontierei sudice de la Calafat la Marea Neagră urmând ca ulterior, după sosirea Corpului 47 Armată rus
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
de brigadă Constantin Teodorescu - Divizia 17 (Turtucaia), general de brigadă Ioan Basarabescu - Divizia 9 (Silistra), general de brigadă Nicolae Arghirescu - Divizia 19 (Cernavodă) și contraamiral Nicolae Negrescu - Flotila de Dunăre. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea Planul deoperații român prevedea ca pe frontul de sud Armata României să ducă o operație defensivă strategică. Inițial forțele Armatei 3 urmau să asigure acoperirea frontierei sudice de la Calafat la Marea Neagră urmând ca ulterior, după sosirea Corpului 47 Armată rus să desfășoare o operație
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
să aibă implicații strategice majore asupra armatei și a întregii populații a țării. Generalul Averescu se întreba retoric: La rândul său I. G. Duca ajungea la aceeși concluzie, arătând că în condițiile în care se renunțase la planul inițial care prevedea o acțiune ofensivă în sud, și se decisese adoptarea defensivei strategice, „"întărirea Turtucaiei era din punct de vedere strategic o greșeală evidentă și de nepermis"”. Bătălia de la Turtucaia s-a desfășurat între 1-6 septembrie 1916. Pe 2 septembrie, forțele bulgaro-germane
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
de generalul Prezan care cerea continuarea planului inițial și a ofensivei din Transilvania, cu unele întăriri punctuale ale frontului de sud și cea de-a doua susținută de generalul Averescu căruia i s-au adăugat ceilalți comandanți de armate, care prevede oprirea ofensivei în Transilvania și desfășurarea unei ofensive la sud de Dunăre. Operația de la Flămânda „"- subiect de studiu excelent în manualele de artă militară - a fost o improvizație cu efecte dezastruoase pentru începutul campaniei anului 1916 în România"”. Acest lucru
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
efecte dezastruoase pentru începutul campaniei anului 1916 în România"”. Acest lucru a fost recunoscut după război chiar de principalul ei artizan, generalul Averescu, care arăta că: Operația de la Flămânda s-a desfășurat între 23 septembrie - 6 octombrie 1916. Planul inițial prevăzând trecerea la sud de Dunăre a unui număr de 6 divizii și executarea unui atac concentric cu acestea și forțele din Dobrogea, în vederea respingerii forțelor bulgaro-germane. După construirea unui pod la Flămânda și trecerea la sud de Dunăre a două
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
nu sunt libere și corecte. Alegerile prezidențiale din 2014 au fost marcate de scandaluri privind votul în diaspora. Mii de cetățeni români nu au putut să-și exercite dreptul la vot din cauza numărului mult prea mic de secții de votare prevăzute pentru diaspora. Aceste nereguli au provocat importante mișcări de protest, dar și reacții de indignare din partea unor politicieni și a unor ONG-uri. În penitenciarele din România sunt închise 29.660 de persoane, deși capacitatea de detenție, calculată la 4
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
medicale potrivite, respectiv condițiile de detenție de la secțiile de poliție. O altă problemă este faptul că mulți deținuți împart paturile, ceea ce duce atât la încălcarea demnității, cât și la probleme de igienă. În articolul 78 din Legea 254/2013 este prevăzut dreptul la muncă al deținuțlor. În aceeași lege este prevăzut faptul că Administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate. Cu toate acestea
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
O altă problemă este faptul că mulți deținuți împart paturile, ceea ce duce atât la încălcarea demnității, cât și la probleme de igienă. În articolul 78 din Legea 254/2013 este prevăzut dreptul la muncă al deținuțlor. În aceeași lege este prevăzut faptul că Administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate. Cu toate acestea, doar 8.000 din totalul de aproape 30.000 de
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
drepturi sunt cuprinse în Legea nr. 584 din 29 octombrie 2002, dar și în alte acte normative care reglementează HIV/SIDA. Cu toate acestea, un raport din august 2006 publicat de Human Rights Watch arată că legislația românească în vigoare prevede puține sancțiuni semnificative pentru cei care discriminează, iar legile care interzic discriminarea persoanelor afectate de HIV sunt rareori puse în aplicare. Nerespectarea confidențialității cu privire la statutul persoanelor seropozitive este frecventă și rareori pedepsită. Personalul medical, personalul școlar, asistenții sociali, oficialitățile și
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
au reacționat pozitiv la decizia guvernului de a interzice afirmațiile discriminatorii din manualele de religie. De altfel, în noiembrie 2014, Curtea Constituțională a decis că obligația de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educației, este neconstituțională. Căsătoriile între ortodocși și neortodocși (catolici, adventiști etc.) nu sunt permise de canoanele Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Astfel de căsătorii sunt permise doar dacă se vor boteza și crește copiii rezultați din căsătorie în canoanele
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
multe proiecte de plan de operațiuni. Șeful Marelui Stat Major al forțelor terestre, generalul Franz Halder, a prezentat primul plan cu numele de cod was "Aufmarschanweisung N°1, Fall Gelb" (Instrucțiunile de desfășurare a trupelor No. 1, Cazul galben). Planul prevedea o operațiune limitată în timpul căreia Luxemburgul și Olanda trebuiau ocupate pentru asigurarea unei baze de plecare pentru viitoarele atacuri împotriva Franței. Era de fapt o reeditarea a planului Schlieffen din timpul primei conflagrații mondiale, care dusese la impasul de pe frontul
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
războiului de către germani. Acest plan a fost respins de Adolf Hitler și, la finalul aceluiași an, șeful Statului Major al Grupului de Armate A, Erich von Manstein, i-a reținut atenția lui Hitler cu o nouă versiune a planului. Aceasta prevedea un atac impetuos prin Ardeni. Acest atac urma să fie realizat de majoritatea unităților mecanizate și de tancuri (Divizii Panzer), care și-ar fi croit drum până la malurile Canalului Mânecii). Pentru mascarea atacului principal urma să fie declanșată o operațiune de
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]
-
și recunoașterea căsătoriilor religioase sunt negociate separat de fiecare comunitate cu Guvernul. Înregistrare grupurilor religioase nu este obligatorie; cu toate acestea, grupurile înregistrate primesc statutul de "persoană juridică" și se bucură de avantaje fiscale și de și alte beneficii. Legea prevede că, pentru a fi eligibil pentru înregistrare, un grup religios trebuie să aibă cel puțin 500 de credincioși și să fie înregistrat ca asociație de 5 ani. Toate grupurile religioase aflate în țară înainte de adoptarea legii în anul 2002 au
Religia în Croația () [Corola-website/Science/335917_a_337246]
-
a fost distrus de trupele germane în timpul Revoltei din Varșovia, la 13 septembrie 1944. Această demolare a fost mult mai completă: toate deschiderile s-au prăbușit și doar pilele inferioare au rezistat. Primele planuri postbelice ale noului guvern polonez (comunist) prevedeau construcția unei structuri temporare de lemn pe pilonii existenți, dar lucrul pripit a făcut ca podul să se prăbușească. Refăcut pe piloni noi după proiectul lui Stanisław Hempel, podul a fost redeschis la 22 iulie 1946 de către Bolesław Bierut. Cu
Podul Poniatowski () [Corola-website/Science/335940_a_337269]
-
și mai lungi. Forma crenelată predomină la estul și la sudul lacului, în timp ce terenul "atenuat" se află la vest și nord, cu excepția sud-est-ului. Țărmul are numeroase golfuri. Ligeia Mare era principalul obiectiv al misiunii Titan Mare Explorer (TiME), misiune ce prevedea coborârea unei sonde spațiale în lac. Misiunea a fost anulată de către NASA deoarece aceasta a renunțat la dezvoltarea și folosirea unei propulsii pe baza unui generator avansat Stirling cu radioizotopi.
Ligeia Mare () [Corola-website/Science/335949_a_337278]
-
Sudeților de către Germania în 1938, orașul s-a separat de okres și a devenit propriul său Stadtkreis. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, întreaga populație germană din Opava a fost expulzată cu forța în 1945-1946, în baza termenilor prevăzuți în decretele Beneš; orașul a fost repopulat cu cehii. O mare parte a populației expulzate s-a stabilit în Bamberg, Germania. În timp ce Ducatul de Opava a încetat să mai existe, titlul de duce de Troppau este folosit și în ziua
Opava () [Corola-website/Science/335976_a_337305]
-
austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]