178,662 matches
-
Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri. Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de față, și printr-o jurisprudență constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile Art. 147
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
fi dorit să vadă o poziție mult mai radicală, față de acest subiect, a președintelui Klaus Iohannis, a cărui securitate politică nu o vede asigurată, "într-un moment în care Victor Ponta se restartează singur". "România nu se restartează cu un vot anti-justiție, în Senatul României. Așa nu poate fi restartat. Cererea Alinei Gorghiu este una întemeiată și o aplaud pentru asta. Aș fi vrut să văd o poziție mai radicală a unui președinte altfel, pentru că de asta l-am votat, dar
Reacția ambasadelor privind votul în Senat. Rareș Bogdan, OPINIE: Afectează PNL () [Corola-website/Journalistic/102201_a_103493]
-
acest post, între altele, a sprijinit adoptatarea „Legii Veil”, promulgată la 17 ianuarie 1975, care depenalizează recurgerea de către o femeie la întreruperea voluntară a sarcinii. Din 1979 până în 1982, ea a fost prima președintă a Parlamentului European, nou ales prin vot universal. A fost Ministru de Stat, ministru al Afacerilor Sociale, al Sănătății și al Orașului, și numărul doi în guvernul Édouard Balladur, a făcut parte din Consiliul Constituțional din 1998 până în 2007. Aleasă la Academia Franceză, la 20 noiembrie 2008
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
Institutului Pasteur și a stabilit ajutoare financiare destinate mamelor cu copii de vârstă mică. La cererea președintelui Valéry Giscard d'Estaing, ea a fost cap de listă a Uniunii pentru Democrația Franceză (UDF) la alegerile europene din 1979, primele cu vot universal. În urma victoriei relative a UDF (27,61% din voturi și 25 de aleși), ea a părăsit guvernul. La 17 iulie 1979, eurodeputații francezi din RPR au susținut o altă candidatură decât pe a sa în primele două tururi de
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
copii de vârstă mică. La cererea președintelui Valéry Giscard d'Estaing, ea a fost cap de listă a Uniunii pentru Democrația Franceză (UDF) la alegerile europene din 1979, primele cu vot universal. În urma victoriei relative a UDF (27,61% din voturi și 25 de aleși), ea a părăsit guvernul. La 17 iulie 1979, eurodeputații francezi din RPR au susținut o altă candidatură decât pe a sa în primele două tururi de scrutin, dar a fost aleasă președintă a Parlamentului European la
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
părăsit guvernul. La 17 iulie 1979, eurodeputații francezi din RPR au susținut o altă candidatură decât pe a sa în primele două tururi de scrutin, dar a fost aleasă președintă a Parlamentului European la al treilea tur, cu 192 de voturi, contra 133 primite de socialistul "Mario Zagari" și 47 primite de comunistul "Giorgio Amendola". La începutul anului 1982, ea a fost solicitată să candideze pentru un al doilea mandat, dar nebeneficiind de susținerea deputaților RPR, ea și-a retras candidatura
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
grație divizărilor din dreapta franceză. În 1981 a primit Premiul Carol cel Mare al orașului Aachen. Cu Jacques Chirac, ea a impus opoziției o listă unică la alegerile europene din 1984. Lista pe care o conducea a obținut 43,02% din voturi și 41 de locuri de eurodeputați la 17 iunie 1984. A prezidat grupul liberal în Parlamentul European în întreaga legislatură. În alegerile europene din 1989, ea a prezentat o listă centristă distinctă de lista uniunii RPR/UDF; lista sa a
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
de eurodeputați la 17 iunie 1984. A prezidat grupul liberal în Parlamentul European în întreaga legislatură. În alegerile europene din 1989, ea a prezentat o listă centristă distinctă de lista uniunii RPR/UDF; lista sa a primit 8,43% din voturi și șapte locuri de eurodeputați. La alegerile legislative din 1988, când unele personalități ale din UDF, îndeosebi Jean-Claude Gaudin la Marsilia, fac acorduri de retrageri locale cu FN și când Pasqua (RPR) evocă „preocupări” și „valori” asemănătoare, Veil a declarat
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
și-a prezentat candidatura la Academia Franceză pentru fotoliul lui Pierre Messmer, care fusese altădată al lui Jean Racine și al lui Paul Claudel. La 20 noiembrie 2008, ea a fost aleasă, în primul tur de scrutin, cu 22 de voturi din 29 (5 voturi albe și 2 marcate cu cruce). Simone Veile a fost primită sub Cupolă la 18 martie 2010, în prezența președintelui Republicii Nicolas Sarkozy, protector al Academiei, și a doi predecesori ai acestuia, Valéry Giscard d'Estaing
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
la Academia Franceză pentru fotoliul lui Pierre Messmer, care fusese altădată al lui Jean Racine și al lui Paul Claudel. La 20 noiembrie 2008, ea a fost aleasă, în primul tur de scrutin, cu 22 de voturi din 29 (5 voturi albe și 2 marcate cu cruce). Simone Veile a fost primită sub Cupolă la 18 martie 2010, în prezența președintelui Republicii Nicolas Sarkozy, protector al Academiei, și a doi predecesori ai acestuia, Valéry Giscard d'Estaing (membru al Academiei Franceze
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
membrilor Camerei. Chiar și așa, cvorumul necesar nu a fost atins, fapt care rezultă din procesul-verbal al ședinței. Conform aceluiași proces-verbal, ședința a durat 45 de minute (o estimare simplă, pe baza datelor conținute în procesul verbal, arată că pentru vot ultrarapid ar fi fost necesare minimum 70 min). Nu s-a făcut apelul nominal al deputaților și nu s-a comunicat numărul deputaților prezenți. În schimb, au fost votate doar două legi (care nu fuseseră trecute pe ordinea de zi
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
este deputatul ales să prezideze ședințele camerei inferioare a Parlamentului României. El este și președintele Biroul permanent al Camerei Deputaților și a doua persoană în linia de succesiune prezidențială, după Președintele Senatului. Președintele Camerei Deputaților este ales prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaților. Dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritatea absolută a voturilor, primii doi clasați se înfruntă din nou într-un al doilea tur, iar câștigătorul este desemnat cel care obține cele mai multe voturi. Între 1862 și 1948
Președintele Camerei Deputaților din România () [Corola-website/Science/337661_a_338990]
-
ales să prezideze ședințele camerei inferioare a Parlamentului României. El este și președintele Biroul permanent al Camerei Deputaților și a doua persoană în linia de succesiune prezidențială, după Președintele Senatului. Președintele Camerei Deputaților este ales prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaților. Dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritatea absolută a voturilor, primii doi clasați se înfruntă din nou într-un al doilea tur, iar câștigătorul este desemnat cel care obține cele mai multe voturi. Între 1862 și 1948 camera inferioară era numită
Președintele Camerei Deputaților din România () [Corola-website/Science/337661_a_338990]
-
și președintele Biroul permanent al Camerei Deputaților și a doua persoană în linia de succesiune prezidențială, după Președintele Senatului. Președintele Camerei Deputaților este ales prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaților. Dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritatea absolută a voturilor, primii doi clasați se înfruntă din nou într-un al doilea tur, iar câștigătorul este desemnat cel care obține cele mai multe voturi. Între 1862 și 1948 camera inferioară era numită Adunarea Deputaților. În 1946, Senatul a fost abolit printr-un amendament
Președintele Camerei Deputaților din România () [Corola-website/Science/337661_a_338990]
-
Deputaților este ales prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaților. Dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritatea absolută a voturilor, primii doi clasați se înfruntă din nou într-un al doilea tur, iar câștigătorul este desemnat cel care obține cele mai multe voturi. Între 1862 și 1948 camera inferioară era numită Adunarea Deputaților. În 1946, Senatul a fost abolit printr-un amendament guvernamental la Constituția din 1923, iar parlamentul a devenit unicameral. Legislativul se numea Marea Adunare Națională. Aceasta era condusă de Prezidiul
Președintele Camerei Deputaților din România () [Corola-website/Science/337661_a_338990]
-
pe satelit, criptat, pe cablu unde nu este în 'must carry', accesul utilizatorului final este pe bază de contract comercial, nu putem considera că este 'free to air', a declarat Turos. Cele două propuneri nu au întrunit numărul necesar de voturi, într-o primă fază. La finalul acestei prime runde de vot, Turos a părăsit sala. De două săptămâni ne chinuim (să luăm o decizie - n.r.). Atunci să ne depunem mandatele și să mergem acasă', a declarat el. Membrul CNA Valentin
CNA, răspuns categoric pentru TVR și Antena 1 () [Corola-website/Journalistic/101089_a_102381]
-
accesul utilizatorului final este pe bază de contract comercial, nu putem considera că este 'free to air', a declarat Turos. Cele două propuneri nu au întrunit numărul necesar de voturi, într-o primă fază. La finalul acestei prime runde de vot, Turos a părăsit sala. De două săptămâni ne chinuim (să luăm o decizie - n.r.). Atunci să ne depunem mandatele și să mergem acasă', a declarat el. Membrul CNA Valentin Jucan a declarat că răspunsul CNA la solicitarea TVR va avea
CNA, răspuns categoric pentru TVR și Antena 1 () [Corola-website/Journalistic/101089_a_102381]
-
mei mi-l întăreau în permanență, că eu fac ce trebuie, că noi facem ce trebuie, am putut să duc emisiunea la bun sfârșit și cu bine, zic eu. DC News: Consideri că emisiunea ta a făcut diferența în ziua votului? Denise Rifai: Eu sper că da. În primul rând a făcut diferența între candidați. Deja după prima săptămână, i-am simțit că au început să se pregătească. Începuseră să citească cadrul legislativ, începuseră să aibă habar de structura administrativă a
Rezultate înfiorător de proaste. Ce spune Denise Rifai - interviu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101061_a_102353]
-
venit la semnat. Același Nazare nu a putut să-mi numească propriile obiective din programul lui de guvernare administrativă. Și îl ascultam într-o emisiune tv, ultima înainte de alegeri, cum făcea un apel la electoratul sectorului 1 să iasă la vot și indiferent pe cine ar vota la Consiliul Local, la Primărie să-l voteze pe el. Ei bine, eu dacă eram în conducerea PNL m-aș fi gândit serios după alegeri la viitorul domnului Nazare în echipa PNL... DC News
Rezultate înfiorător de proaste. Ce spune Denise Rifai - interviu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101061_a_102353]
-
și elemente comune anti-românești, atât în plan politic, cât și în cel retoric și de imagine. Suceala lui Borisov în legătură cu angajamentul aliat al Bulgariei are o explicație majoră în rațiunea de politică internă a premierului care vrea să cumuleze și voturile electoratului pro-rus în alegerile prezidențiale din această toamnă. Și cu dorința de atragere a formațiunii Frontul Patriotic în păstrarea majorității fragile din parlament. Frontul Patriotic este un partid de factură naționalistă, critic european, tolerant față de influență rusă în Bulgaria", a
Radu Tudor dezvăluie culisele unui joc periculos. Veste neplăcută pentru România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101068_a_102360]
-
UPDATE: Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi: sintagma "îndeplinirea defectuaoasă" a atribuțiilor de serviciu trebuie interpretată în sensul de "prin încălcarea legii". Abuzul în serviciu, art. 297 Cod Penal (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în
DNA, zi decisivă la CCR. Decizie finală privind excepțiile la abuzul în serviciu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101077_a_102369]
-
venit la semnat. Același Nazare nu a putut să-mi numească propriile obiective din programul lui de guvernare administrativă. Și îl ascultam într-o emisiune tv, ultima înainte de alegeri, cum făcea un apel la electoratul sectorului 1 să iasă la vot și indiferent pe cine ar vota la Consiliul Local, la Primărie să-l voteze pe el. Ei bine, eu dacă eram în conducerea PNL m-aș fi gândit serios după alegeri la viitorul domnului Nazare în echipa PNL... DC News
Denise Rifai, dezvăluiri în exclusivitate: Mi-a oferit o pereche de sandale by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101067_a_102359]