179,567 matches
-
metri, unul dintre cele mai înalte locuri din Moscova. Cele două culmi ale sale erau separate de râul Setun, până când una dintre cele două culmi a fost nivelată în 1987. Începând din 1936 această zonă face parte din Moscova și aici se află Parcul Victoriei, cu mai multe tancuri și alte vehicule folosite în cel de-al Doilea Război Mondial. Din punct de vedere istoric, dealul a avut o mare importanță strategică deoarece oferea cea mai bună panoramă a capitalei ruse
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]
-
avut o mare importanță strategică deoarece oferea cea mai bună panoramă a capitalei ruse. Numele său derivă din expresia în limba rusă pentru „a face plecăciune”, deoarece era obiceiul ca oricine se apropie de capitală dinspre vest să se închine aici. În 1812 aici a fost locul în care Napoleon a așteptat în zadar ca rușii să-i aducă cheile de la Kremlin. În anii 1960 autoritățile sovietice au decis să folosească această zonă ca un muzeu în aer liber dedicat victoriei
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]
-
importanță strategică deoarece oferea cea mai bună panoramă a capitalei ruse. Numele său derivă din expresia în limba rusă pentru „a face plecăciune”, deoarece era obiceiul ca oricine se apropie de capitală dinspre vest să se închine aici. În 1812 aici a fost locul în care Napoleon a așteptat în zadar ca rușii să-i aducă cheile de la Kremlin. În anii 1960 autoritățile sovietice au decis să folosească această zonă ca un muzeu în aer liber dedicat victoriei ruse asupra lui
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]
-
această zonă ca un muzeu în aer liber dedicat victoriei ruse asupra lui Napoleon. Noul Arc de Triumf, construit din lemn în 1814 și din marmură în 1827 după un proiect al lui Osip Bove, a fost relocat și reconstruit aici în 1968. Coliba din bârne, unde Kutuzov a prezidat conferința de la Fili în care a decis să abandoneze Moscova în mâinile inamicului, a fost desemnată monument național. Imensa panoramă „Bătălia de la Borodino” (1910-1912) de Franz Roubaud a fost instalată aici
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]
-
aici în 1968. Coliba din bârne, unde Kutuzov a prezidat conferința de la Fili în care a decis să abandoneze Moscova în mâinile inamicului, a fost desemnată monument național. Imensa panoramă „Bătălia de la Borodino” (1910-1912) de Franz Roubaud a fost instalată aici în 1962. Un monument dedicat lui Kutuzov a fost inaugurat în 1973. Parcul Victoriei și Piața Învingătorilor sunt părți importante ale muzeului în aer liber. În 1987 dealul a fost nivelat până la nivelul solului și în anii 1990 a fost
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]
-
centimetri pentru fiecare zi a războiului. O biserică ortodoxă cu o cupolă aurită a fost construită pe culmea dealului în anii 1993-1995, urmată de o moschee memorială și de Sinagoga memorială a Holocaustului. Pe 9 mai 1995 a avut loc aici prima paradă a victoriei din perioada postsovietică, în prezența președintelui Federației Ruse, Boris Elțin, și a ministrului apărării, generalul de armată Pavel Graciov. Comandantul paradei a fost comandantul Regiunii Militare Moscova, general-colonel Leonid Kuznețov. Această paradă a fost, de asemenea
Dealul Poklonnaia () [Corola-website/Science/337574_a_338903]
-
de Ivan Fomin în 1923. Acest aranjament a făcut ca Turnul Amiralității să devină punctul focal al centrului municipal. Prin contrast cu Grădină de Vară, Grădina Alexandrovski nu a avut inițial nici o statuie. Abia în anul 1833 ai fost amplasate aici copiile din marmură ale statuilor "Hercule Farnese" și "Farnese Flora" realizate de Paolo Triscorni. O fântână a fost instalată în fața Turnului Amiralității în 1879. Monumentul lui Nikolai Prjevalski și patru busturi (bustul lui Mihail Glinka, realizat de Vladimir Pașcenko, și
Grădina Alexandrovski (Sankt Petersburg) () [Corola-website/Science/337590_a_338919]
-
asupra speciilor de ciuperci italiene. Toate lucrările lui au urmat în general sistematicii lui Elias Magnus Fries. Astfel a descris în lucrarea sa din 1831 "Monographia tuberacearum" 65 de specii de trufe, între ele 51 noi. Foarte importantă a fost aici contribuția lui Vittadini la viitorul sistematic al ciupercilor subterane. Mai departe a caracterizat 56 de soiuri, 15 din ele fiind noi în "Descrizione dei funghi mangerecci più comuni dell'Italia e de'velenosi che possono co'medesimi confondersi" din 1835
Carlo Vittadini () [Corola-website/Science/337611_a_338940]
-
părăsită de conducerea institutului și a fost preluată de autoritățile revoluționare sovietice. În data de 7 noiembrie 1917 (această dată corespunde cu data de 25 octombrie din calendarul Iulian, care era încă în uz în Rusia), Vladimir Lenin a anunțat aici că facțiunea bolșevică a Partidului Social-Democrat al Muncii din Rusia a uzurpat puterea în Rusia de la Guvernul Provizoriu (care preluase puterea după abdicarea țarului Nicolae al II-lea la începutul aceluiași an). Lenin și guvernul său au lucrat în această
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
al Muncii din Rusia a uzurpat puterea în Rusia de la Guvernul Provizoriu (care preluase puterea după abdicarea țarului Nicolae al II-lea la începutul aceluiași an). Lenin și guvernul său au lucrat în această clădire, iar liderul bolșevic a locuit aici împreună cu soția sa, până când guvernul s-a mutat pentru a fi ferit de luptele de pe fronturile Războiului Civil Rus și ale Primului Război Mondial la Moscova în 1918 (capitala fiind astfel transferată de la Sankt Petersburg la Moscova). Smolnîi a îndeplinit funcția de
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
a AFN-ului cu sub-AFN-ul "N"("s") dintre ele. O altă ε-tranziție de la starea finală interioară la starea inițială interioară a lui "N"("s") permite repetarea expresiei "s" în funcție de operatorul Kleene star. Expresia paranteză ("s") este convertită la "N"("s"). Aici se prezintă două exemplu, unul mic și informal doar cu rezultatul, și unul mai mare cu o aplicare pas cu pas a algoritmului. Imaginea de mai jos arata rezultatul rulării algoritmului Thompson pe expresia "(ε|a*b)". Ovalul roz oval
Algoritmul lui Thompson () [Corola-website/Science/337610_a_338939]
-
2,15. La strălucirea maximă, γ Cassiopeiae depășește atât α Cassiopeiae (magnitudine +2,25) cât și β Cassiopeiae (magnitudine +2,3). Este o stea în rotație rapidă care posedă o umflare la ecuator. Aceasta combinată cu puternica luminozitate, rezultă de aici o pierdere de materie care formează un disc în jurul stelei. Emisiile și variațiile de luminozitate sunt create probabil de acest disc. Gamma Cassiopeiae este și o binară spectroscopică cu o perioadă orbitală de circa 204 zile și o excentricitate valorând
Gamma Cassiopeiae () [Corola-website/Science/337608_a_338937]
-
ziaristă la The New York Times, cu care s-a căsătorit. Au avut o fetiță, Lilli Maria Emilia Vergotti, și un băiat, Neculai. Tot în 1950, Jacques a primit viza de emigrare în SUA. S-a stabilit cu familia în Bridgeport, statul Connecticut. Aici a predat istorie și științe politice la Universitatea Sacred Heart până a ieșit la pensie. A decedat la Bridgeport, la vârsta de 84 de ani. La „UCL School Of Slavonic And East European Studies Library” se găsește din 1990 colecția
Jacques Vergotti () [Corola-website/Science/337602_a_338931]
-
(în ; în ) este un aflat pe coasta de nord a insulei Magerøya din Norvegia de Nord, pe teritoriul administrativ al comunei Nordkapp din județul Finnmark, Norvegia. Drumul European E69 are aici capătul său nordic, întrucât locația este o populară atracție turistică. Capul include și o stâncă de 307 m înălțime cu un platou mare aflat pe partea de sus, de unde vizitatorii pot sta și urmări și Marea Barents la nord. Un
Capul Nord () [Corola-website/Science/337617_a_338946]
-
precauție pentru condus de iarnă, pe zăpadă și în condiții de vânt. Înainte de aceasta, E69 era singurul drum european închis pe timp de iarnă. Capul Nord a fost numit astfel de către englezul , căpitanul vasului "Edward Bonaventure", care a trecut pe aici în 1553, în căutarea . În 1943, s-a dat în Oceanul Arctic în largul acestui promontoriu, unde a fost în cele din urmă scufundată de tunurile navei și de torpilele distrugătorului , și de alte nave ale Marinei Britanice. Guvernul norvegiei a
Capul Nord () [Corola-website/Science/337617_a_338946]
-
Iosip Broz Tito. În timpul Revoluției din Februarie 1917, fortăreața a fost atacată pe 27 februarie (sv) de soldații rebeli din Regimentul Pavlovski, iar prizonierii au fost eliberați. Sub Guvernul Provizoriu, sute de funcționari superiori ai regimului țarist au fost deținuți aici. Țarul a fost amenințat că va fi încarcerat în fortăreață când s-a întors de la Moghilev la Țarskoe Selo în 8 martie (sv), dar a fost plasat sub arest la domiciliu. Pe 4 iulie (sv) atunci când bolșevicii au încercat să
Fortăreața Petru și Pavel () [Corola-website/Science/337604_a_338933]
-
În dimineața zilei de 26 octombrie (sv), la ora 02,10, Palatul de Iarnă a fost capturat de către forțele aflate sub comanda lui Vladimir Antonov-Ovseenko; miniștrii capturați au fost duși în cetate ca prizonieri. În perioada 1918-1921 au fost asasinate aici cel puțin 112 persoane, inclusiv 4 mari duci ai Rusiei. Cea mai mare parte a fortăreței a fost transformată în anul 1924 într-un muzeu. În 1931, Laboratorul de Dinamica Gazelor a fost instalat aici. Complexul a suferit pagube însemnate
Fortăreața Petru și Pavel () [Corola-website/Science/337604_a_338933]
-
perioada 1918-1921 au fost asasinate aici cel puțin 112 persoane, inclusiv 4 mari duci ai Rusiei. Cea mai mare parte a fortăreței a fost transformată în anul 1924 într-un muzeu. În 1931, Laboratorul de Dinamica Gazelor a fost instalat aici. Complexul a suferit pagube însemnate cu prilejul bombardării orașului de către armatagermană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El a fost restaurat cu fidelitate în perioada postbelică și este un punct principal de atracție turistică. În folclorul rus, a fost
Fortăreața Petru și Pavel () [Corola-website/Science/337604_a_338933]
-
ale membrilor nedomnitori ai familiei Romanov din catedrală, unde abia dacă mai era loc pentru noi morminte. Mausoleul urma să găzduiască până la șaizeci de morminte, dar în perioada Revoluției Ruse erau acolo doar treisprezece. Ultima înmormântare care a avut loc aici a fost cea a Marelui Duce Vladimir Kirillovici (1992), fiul vărului țarului Nicolae al II-lea. Rămășițele pământești ale părinților săi, Marele Duce Kiril Vladimirovici și soția sa Victoria Feodorovna, au fost aduse în mausoleu de la Coburg în 1995. În interiorul
Fortăreața Petru și Pavel () [Corola-website/Science/337604_a_338933]
-
cu toate acestea, au fost reluate în anul 2000. Catedrala adăpostește rămășițele pământești ale aproape tuturor țarilor și țarinelor Rusiei de la Petru cel Mare la Nicolae al II-lea și familia sa, care au fost aduși pentru a fi înmormântați aici în iulie 1998. Printre țarii și țarinele Rusiei care se află înmormântați aici este și Ecaterina cea Mare, țarină a Rusiei timp de 34 de ani. Dintre conducătorii Rusiei de după Petru cel Mare, doar Petru al II-lea și Ivan
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337603_a_338932]
-
ale aproape tuturor țarilor și țarinelor Rusiei de la Petru cel Mare la Nicolae al II-lea și familia sa, care au fost aduși pentru a fi înmormântați aici în iulie 1998. Printre țarii și țarinele Rusiei care se află înmormântați aici este și Ecaterina cea Mare, țarină a Rusiei timp de 34 de ani. Dintre conducătorii Rusiei de după Petru cel Mare, doar Petru al II-lea și Ivan al VI-lea nu sunt îngropați aici. Petru al II-lea este înmormântat
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337603_a_338932]
-
țarinele Rusiei care se află înmormântați aici este și Ecaterina cea Mare, țarină a Rusiei timp de 34 de ani. Dintre conducătorii Rusiei de după Petru cel Mare, doar Petru al II-lea și Ivan al VI-lea nu sunt îngropați aici. Petru al II-lea este înmormântat în Catedrala Sfântul Arhanghel Mihail de la Kremlin; Ivan al VI-lea a fost executat și îngropat în fortăreața Șlisselburg sau la Holmogorî (presupusa descoperire de la Holmogorî, în 2010, este cercetată în prezent sub aspect
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337603_a_338932]
-
de cor și începe o frumoasă ucenicie și activitate dirijorală alături de legendarul Stelian Olariu. În egală măsură cu Marin Constantin, acesta avea să traseze o ultimă tușă asupra personalității dirijorale în formare a încă tânărului dirijor Daniel Jinga. Va învăța aici meseria de „Maestru de cor", va asista și va pregăti el însuși premiere puse în scenă de Opera Națională București. În paralel continuă să colaboreze ca dirijor cu o multitudine de orchestre din București sau din țară. Se apropie de
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
apreciate. Ca o urmare firească, în 2015 este numit dirijor principal al Orchestrei Simfonice „Muntenia” din Târgoviște și începe o revigorare a activității concertistice a acestui ansamblu, aducând alături de el o pleiadă de instrumentiști foarte valoroși și experimentați din Capitală. Aici gândește o linie repertorială potrivită publicului local, alternând concertele elitiste cu spectacolele dedicate atragerii publicului larg. A absolvit Seminarul Teologic din București în 1997, după care a urmat cursurile Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, la Universitatea Națională de
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
secolului al XVI-lea, un zăcământ de argint a fost descoperit în regiune. Această descoperire și noile activități pe care le-a provocat în anii următori au avut un asemenea răsunet încât, la sfârșitul anilor 1520, Agricola a pornit de aici studiile sale de metalurgie. Exploatarea acestor resurse a permis rapida dezvoltarea a regiunii, iar proprietarul terenurilor unde se situa mina, contele Stephan von Schlick, a devenit unul din cei mai bogați oameni din Boemia. Între 1520 și 1528, frații Schlick
Jáchymov () [Corola-website/Science/337630_a_338959]