18,272 matches
-
brațele legate în cătușe cu lanț. Mâinile care înșfacă lanțul, mușchii care se încor dează, lanțul cedează. O mână cu restul de lanț și cătușa pe încheietură ține, împreună cu o mână liberă, făclia libertății. Mâna cu cătușa ia făclia și aprinde cu flacăra ei litere scrise pe fondul negru : „25 octombrie 1917”. Un ciocan greu, mânuit de mâini puternice, strivește machete, coloane, frontoane, ziduri de clădiri așezate pe o masă reprezentând Vechiul. Puternicul fierar, dezbrăcat până la brâu, lovește acum cu socoteală
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Avem și melodia obsedantă : Valurile Dunării de Ivanovici este As time goes by. Tema propagandistică este servită perfect aici printr-o remarcabilă manipulare artistică. Atunci când am văzut prima dată acest film, aveam aproape vârsta puștiului care îl veghează pe Mihai, aprinzându-i o țigară în ultimele lui clipe. Mulți ani după aceea, „tovarășii” au însemnat în gândul meu forțele binelui. Tovarășul Toma nu ține predici despre vigilența revoluționară și rolul conducător al parti dului, el se mulțumește să fie inteligent, chibzuit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
doua pentru că nu poate explica apariția speciilor decât prin transformism care s-a dovedit o eroare. Atitudinea lui Paulescu, care argumenta științific poziția sa de la înălțimea catedrei, nu a trecut neobservată. Poziția și mai ales demonstrația sa a stârnit controverse aprinse în lumea științifică a timpului său dominată de oameni pentru care materialismul era o profesiune de credință. De altfel progresele științifice și revoluția industrială creau impresia că omul este măsura tuturor lucrurilor și stă în puterea lui să stăpânească și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
noastre? În spatele unor preocupări afișate și prezentate mai mult sau mai puțin formal, se face o reclamă agresivă în stil comercial, utilizând toate modalitățile de stimulare a consumului de orice fel, inclusiv prin asocierea senzual ă care stârnește curiozitatea și aprind simțurile, cu efecte deosebit de nocive mai ales asupra tineretului, segmentul social cel mai vulnerabil. Și asta ca să nu mai vorbim de loviturile sistematice pe care societatea modernă le aplică instituției sale de bază, familia. În loc să fie încurajată căsătoria la vârste
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poate să spună, "Voi compune poezie". Cel mai mare poet nu poate să spună așa ceva, pentru ca, în procesul de creație, mintea este ca un cărbune aproape stins, pe care, o influență invizibilă, ca un vânt nestatornic, îl face să se aprindă temporar; această putere se ridică dinăuntru, precum culoarea unei flori, care pălește și se schimbă pe masura ce crește, iar porțiunile conștiente ale firii noastre nu pot proroci nici calea ce o va urma, nici punctul de plecare. Chiar de-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
problemei? Care sunt faptele relevante? Care sunt diversele judecăți de valoare posibile? Care sunt alternativele opțiunilor politice și efectele probabile care pot apărea? Dar, după cum știm, atitudinea științifică este una dintre cele mai dificile de susținut deoarece încă sunt dezbateri aprinse în rândul oamenilor din domeniu referitor la răspunsul la întrebarea: Poate cercetătorul să reflecte o poziție neutră și obiectivă în studiul societății în general și a problemelor sociale în special? Din cele arătate putem spune că abordarea sociologică a pro-blemelor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Jules Ferry încep să producă efecte concrete, marea majoritate a școlilor sătești puteau fi caracterizate printr-o suită de adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze viitorii învățători, au rostul de a fi "pepiniere profesorale" de "sacerdoți culturali" (Michailescu, 1888, pp. 158, 157). Ei vor fi cei care vor "aprinde lumina în lanternă" și vor împrăștia cuvântul noii evanghelii naționale. Educația, chiar dacă trebuie păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Evul Mediu și a reprezentat un fel de breviar al acelei „religii” a iubirii care s-a dezvoltat în cultura curtenească. Importanța cărții este ilustrată chiar de Biancifiore: „Cred că forțele versurilor sfinte, pe care le citim cu devoțiune, au aprins în spiritele noastre un nou foc, și au adus în noi ceea ce am văzut deja că au adus în alții.” 602. Cartea lui Ovidiu a fost un Galeotto sau un intermediar, un curier pentru cei doi îndrăgostiți, și în mod
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sensul iubirii la Eminescu în contextul științei numite „marilogie” (știința despre imaculata Fecioară Maria). Am să amintesc doar atât, că finalul la „Pe lângă plopii fără soț” este: „Tu trebuia să te cuprinzi / De acel farmec sfânt / Și noaptea candela s’aprinzi / Iubirii pe pământ”. Cum avem noi, prin editori, „candelă”, nearticulat, se pretează la interpretarea călinesciană vizând hetaira din templul egiptean (amintesc că tot „divinul critic” vorbea de un „sexualismm transfigurat” la Eminescu în poemele atingătoare sau amintind de Fecioara Maria
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
observații cu privire la soartă, parte și noroc. Este de remarcat o variantă de text măiestrit cizelată ca imagine poetică arhaică inspirată din tehnica de aprindere a unui foc strașnic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ți-aș da foc și te-aș aprinde, / Pe trei părți, / Cu lemne verzi / Și pe-o parte, / Cu uscate, / Că de tine nu am parte! / Pe deasupra cu puzderi [resturi vegetale de la prelucrarea cânepii, ușor inflamabile, care ard cu flacără mare], / Să meargă focul la ceri, / Să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că și noaptea-i luminos. Intră-n casă, luminează, / Iese-afară-nseninează. / Frunză verde semenoc, / Stau pe loc și ard în foc / Pentr-un pui fără noroc. / Ies afară / Ard în pară. / Merg în câmp / Ca să mă stâng, / Bate vântul, rău m-aprind" sau "Arde inimioara-n mine / Ca un cuptioraș de pâne! / Dau cu apă să mă stâng / Și mai tare mă aprind!" (s. n. ) 84 Trăirea însăși își făurește adăpost, bucuria sau tristețea fiind ținute în frâu de țăranul român, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un pui fără noroc. / Ies afară / Ard în pară. / Merg în câmp / Ca să mă stâng, / Bate vântul, rău m-aprind" sau "Arde inimioara-n mine / Ca un cuptioraș de pâne! / Dau cu apă să mă stâng / Și mai tare mă aprind!" (s. n. ) 84 Trăirea însăși își făurește adăpost, bucuria sau tristețea fiind ținute în frâu de țăranul român, pentru a nu le înstrăina: "Foiliță de cicoare, / Câtă boală-i pe sub soare, / Nu-i ca dorul arzătoare. Că dorul unde se pune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și dătător de viață, "focul viu" apare în ritualurile și ceremoniile specifice sărbătorilor calendaristice.153 În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se rostogoleau "roți de foc" pe dealuri. De Paști, se aprind focuri peste care sar flăcăii satului. La unele etnii englezi, bulgari, sârbi, albanezi, huțuli, "buturuga de Crăciun" simbolizează "focul viu", având caracter apotropaic. Focul arhetipal, din legendele românești, este transcendent, învestit cu puteri demiurgice, desăvârșind destinul uman: Focul e sfânt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dus / De la Rusalim spre-apus./ Pe la revărsat de zori,/ Să găsească nouă flori / Nouă flori bune de leac./ Ele flori bune de leac / Orișicât / S-au trudit / N-au găsit, / Ci-au găsit / Pe la-nserate/ Nouă lumânări curate. / Luminile s-au aprins, / Raiul s-a deschis, / Cristos a învins, / Maică-sa a râs / Și din gur-a zis: / Cine-a ști și-a spune / Altă rugăciune / A Prea Sfintei Vineri / Totdeauna joi seara / Câte de trei ori / Și vineri dimineața / Câte patru ori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământ pe trupul lui 269. În Basarabia, perna mortului se umple cu țărână de la mormânt pentru a se păstra legăturile cu lumea aceasta 270. În Transilvania, a doua zi după înmormântare, se stropește cu apă mormântul, se tămâiază și se aprinde "toiagul" (lumânarea în spirală făcută pe măsura mortului) "pentru a îmblânzi cățelul pământului, ca să nu latre pe noul oaspe venit între celelalte morminte" , amintind, astfel de Cerber, vestitul câine cu trei capete, păzitorul infernului 271. Când se dă ceva de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă, de fier și de piatră, de boală și nepricepere (bolânzie)285. Cele mai multe moașe din Bucovina, după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră 286. Când prinde a se îngâna ziua cu noaptea, în Bucovina, moașele aprind o lumânare, o pun pe masă ca să ardă toată noaptea deoarece "venind ursitorile și neaflând lumină în casă (...) se mânie și-i ursesc o soartă rea" 287. Bucovinencele au foarte mare grijă să păstreze lumânările de la botez pentru că nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arderea păcatului greu312. În Joia Mare, de dinainte de Paști, este obiceiul de a se face focuri pe morminte (Banat) sau să se dea de pomană ulcele cu apă, un colac și o lumânare (Bucovina) 313, sau, când sunt Alexiile, se aprinde o lumânare pe locul unde a murit omul pentru "curățire și sfințire" 314. 4. AERUL Mediator între pământ și cer, aerul, "simbol al vieții nevăzute" 315, și-a căutat "corporalitatea" în diverse elemente ale naturii, prin intermediul cărora s-a exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata) cu apă pusă în fața casei. După acest ritual, aduc o oglindă pe care o pun pe cofă și, țînând o lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în mână niște lumânări aprinse care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Crăciun, se zice că se deschid cerurile, iar vitele vorbesc. Din această cauză, noaptea se petrece "cu lumină" și cu "foc aprins". În împrejurimile Cernăuților, spre această zi, se pune o strachină cu apă "la priveghiat", lipindu-se o lumânare aprinsă de vas. Seara, la miezul nopții și în zorii zilei, oamenii fac câte o sută de mătănii, astfel că această apă "priveghiată" este "de mare ajutor", "dacă se spală cineva cu dânsa, pentru sănătatea trupului și pentru adăpost împotriva răutății
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de opt pe care îl pun, primăvara, la plug, înaintea pornitului la arat și, ajungând la țarină, acest colac se mănâncă pentru ca roadele să fie bogate. În timp ce dau pâinea la cuptor, gospodinele pun un cărbune stins pe jăratic; dacă se aprinde acest cărbune, înseamnă că semănăturile timpurii vor fi bune, iar dacă se aprinde mai târziu, atunci sămânța care s-a pus în pământ mai târziu va da rod. După ce scot pâinea din cuptor, gospodinele merg noaptea, în grădină, până a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și, ajungând la țarină, acest colac se mănâncă pentru ca roadele să fie bogate. În timp ce dau pâinea la cuptor, gospodinele pun un cărbune stins pe jăratic; dacă se aprinde acest cărbune, înseamnă că semănăturile timpurii vor fi bune, iar dacă se aprinde mai târziu, atunci sămânța care s-a pus în pământ mai târziu va da rod. După ce scot pâinea din cuptor, gospodinele merg noaptea, în grădină, până a nu răsări soarele, cu lopata pe care s-a pus colacul, o ridică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]