19,560 matches
-
artă pentru a răspândi istorisiri și idei religioase. Cum gradul de analfabetism era foarte crescut în Europa medievală, iar în multe regiuni ceremoniile religioase se desfășurau în limbi străine, se propovăduia pentru înălțare spirituală prin imagini, muzică, sculpturi, mozaicuri și arhitectură. Fiecare cultură și-a dezvoltat stiluri artistice, muzicale și literare proprii. Bisericile bizantine erau decorate cu mozaicuri murale și icoane. În mănăstirile europene, călugării petreceau multe ore copiind de mână cărțile, împodobind majusculele din texte și chenarele paginilor cu modele
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
frecvente sunt: Isus, crucea și alte simboluri ale credinței creștine (mielul, păstorul, porumbelul, peștele etc.). Treptat, imaginile dobândesc o semnificație narativă și educativă și sunt reprezentate o diversitate de teme biblice. Arta paleocreștină este originea stilului bizantin de mai târziu. Arhitectura popoarelor germanice rezultate în urma dezintegrării Imperiului Roman se caracterizează printr-o gamă redusă de mijloace de expresie și lipsa de imaginație a concepțiilor edilitare. O creație reprezentativă pentru această perioadă este Mausoleul lui Theodoric din Ravenna. În ceea ce privește tehnica sculpturii, se
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
stilul este adus de cucerirea normandă, fiind, deci, cunoscut sub numele de "stil normand". Stilul gotic apare în Europa Occidentală pe la începutul secolului al XII-lea, fiind contemporan cu stilul romanic. Au apărut noi forme de sculptură, ca parte a arhitecturii, marcând trecerea artistică de la arhaicul stil romanic la suplul și delicatul stil gotic. Anterior, doar monarhii și Biserica comandau lucrări de arta, acum însă acestora li se adaugă și elitele orașelor, care s-au îmbogățit din comerț sau cămătărie. Portretele
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
remarcat frescele lui Giotto în Assisi și Florența și picturile murale ale lui Pietro Lorenzetti în Palazzo Publico din Siena. Spre deosebire de acesta, construcțiile nu mai sunt greoaie, întunecoase, ci înalte, zvelte, cu interiorul bine iluminat. Printre noile elemente introduse în arhitectură se situează: bolta pe ogive (nu pe arce semicirculare), arcul butant și ornamentația inspirată din natură. S-au realizat construcții impresionante ca: Notre-Dame de Paris, catedrala din Chartres, Sainte-Chapelle, domul din Köln, catedrala din Magdeburg, Catedrala Westminster, Catedrala Canterbury, Domul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
aveau să apară odată cu Renașterea, prin naturalismul picturilor lor. Deși cu rădăcini adânci în tradiție, artele au evoluat cu altă imaginație, tulburătoare, și cu o vigoare crescândă. În Europa, Renașterea a influențat puternic toate artele: pictura, sculptura, teatrul, muzica si arhitectura. Învățământul și religia au cunoscut o perioadă de înflorire. Totodată, învățământul se laiciza. În această perioadă, și-au desfășurat activitatea numeroși artiști, precum: Tizian, Holbein cel Bătrân și Holbein cel Tânăr, Rafael, Durer, Leonardo da Vinci, Bruegel, Botticelli și Michelangelo
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
să producă unelte din metal, au creat noi forme arhitectonice. La granița dintre Europa și Asia, turcii otomani au realizat o apropiere între stilurile islamic și european, încurajându-i pe creatorii din Spania, Italia și Egipt să dezvolte o nouă arhitectură și o nouă literatură. Rusia, țară abia formată, a contopit în biserici și clădiri stilurile bizantin, european și tătar. Artele au cunoscut o perioadă de înflorire și în Persia safavida, și în India mogulilor, combinând și dezvoltând stilurile persan, musulman
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Buonarroti, a fost la superlativ architect, pictor, sculptor, dramaturg și regizor. Opera sa cea mai complexă și relevantă este Capela papei Alexandru VII, exemplu edificator de concepție unitară a unui singur artist, dar și de aplicare simultană a stilului baroc arhitecturii, picturii și sculpturii unei întregi clădiri. Sculptura Extazul Sfântei Tereza (a cărei fotografie se poate vedea în introducere) de același Gian Lorenzo Bernini, din Capela familiei Cornaro a bisericii Santa Maria della Vittoria, Roma, realizată între anii 1645 - 1652, este
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
și admirate din Anglia. Clasicismul atinge apogeul în secolul al XVII-lea și este arta academică prin excelență. Se inspiră din antichitate și Renaștere și respectă, cu strictețe, tratatele de artă și canoanele de reprezentare estetică. Pornind de la modelele artistice (arhitectură, sculptură, literatură) ale Antichității, considerate ca întruchipări perfecte ale idealului de frumusețe și armonie, clasicismul aspiră să reflecte realitatea în opere de artă desăvârșite ca realizare artistică, opere care să-l ajute pe om să atingă idealul frumuseții morale. Urmărind
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
cu unul-două etaje. Este valorificată suburbia Pământeni unde se construiește gara de pasageri la tronsonul de cale ferată Bălți-Ungheni, complexul edilitar al reședinței episcopale. În partea centrală au fost păstrate piețele comerciale, separate între ele prin edificarea unor clădiri cu arhitectură modernă. În 1923 fondul locativ constituia 106 mii m. Deoarece terenurile din centrului orașului erau scumpe, se folosea construcția pe perimetru a cartierelor locative. Edificiile publice și casele de locuit au cunoscut o arhitectură bazată pe două orientări stilistice: neoromânesc
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ele prin edificarea unor clădiri cu arhitectură modernă. În 1923 fondul locativ constituia 106 mii m. Deoarece terenurile din centrului orașului erau scumpe, se folosea construcția pe perimetru a cartierelor locative. Edificiile publice și casele de locuit au cunoscut o arhitectură bazată pe două orientări stilistice: neoromânesc și modern românesc. Din Bălți, stilul neo-românesc s-a răspândit la răsărit de Prut. Nicăieri în altă parte a Basarabiei n-au fost construite atât de multe și strălucitoare edificii în spirit național ca
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
au fost construite atât de multe și strălucitoare edificii în spirit național ca în Bălți. În această perioadă la Bălți se înregistrează cele mai rapide tempouri de dezvoltare economică și arhitecturală dintre toate centrele urbane din Basarabia. Orientarea neoromânească a arhitecturii orașului arată adevărata sa măsură în cadrul programelor eclesiastice. Apariția lor datorează, în special, episcopului Visarion Puiu care invită la construcție arhitecți cu renume. Primul exemplu de stil neoromânesc în Basarabia îl constituie biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (arhitect A
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
1929. În anii 1924-1935 este edificată catedrala episcopală “Sfinții Împărați Constantin și Elena” (arhitecți A. Gabrielescu și A. Ivanov). Acest edificiu de cult prezintă un exemplu semnificativ pentru categoria programelor religioase realizate în stilul neoromânesc. Procedeele decorative utilizate denotă influența arhitecturii brâncovenești. O lucrare valoroasă - replică la vestita biserică a mănăstirii Argeșului - este biserica “Sfânta Cuvioasa Parascheva”, construită în anii 1924-1935. Autorul proiectului, arhitectul A. Gabrielescu se manifestă ca promotor al arhitecturii eclesiastice muntenești, probabil, pentru a comemora locul anterior de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
realizate în stilul neoromânesc. Procedeele decorative utilizate denotă influența arhitecturii brâncovenești. O lucrare valoroasă - replică la vestita biserică a mănăstirii Argeșului - este biserica “Sfânta Cuvioasa Parascheva”, construită în anii 1924-1935. Autorul proiectului, arhitectul A. Gabrielescu se manifestă ca promotor al arhitecturii eclesiastice muntenești, probabil, pentru a comemora locul anterior de activitate a episcopului Visarion Puiu - mănăstirea Argeșului. Una din cele mai strălucite opere de arhitectură în spiritul stilului neoromânesc este palatul reședinței episcopului Visarion Puiu, fondată pe pământ viran, în suburbia
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Cuvioasa Parascheva”, construită în anii 1924-1935. Autorul proiectului, arhitectul A. Gabrielescu se manifestă ca promotor al arhitecturii eclesiastice muntenești, probabil, pentru a comemora locul anterior de activitate a episcopului Visarion Puiu - mănăstirea Argeșului. Una din cele mai strălucite opere de arhitectură în spiritul stilului neoromânesc este palatul reședinței episcopului Visarion Puiu, fondată pe pământ viran, în suburbia Pământeni, pe drumul Glodenilor. Arhitecții A. Gabrielescu, N. Mihăiescu și R. Mihăiescu adoptă o soluție specifică arhitecturii neoromânești interbelice, utilizând detalii de origine brâncovenească
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Una din cele mai strălucite opere de arhitectură în spiritul stilului neoromânesc este palatul reședinței episcopului Visarion Puiu, fondată pe pământ viran, în suburbia Pământeni, pe drumul Glodenilor. Arhitecții A. Gabrielescu, N. Mihăiescu și R. Mihăiescu adoptă o soluție specifică arhitecturii neoromânești interbelice, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită. În perioada interbelică, locuințele orășenilor erau construite în spiritul modernismului românesc, cu calități estetice noi, bazat pe scoaterea în evidență a cromaticii și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
dezvoltat în adâncul parcelelor de pământ, fiecare având prevăzută o curte. În orașul Bălți, după criza economică, apar noi case de locuit, realizate și în maniera constructivismului, ne mai vorbind de modernismul românesc devenind tradițional pentru localitate. Exemple de valoroasă arhitectură interbelică prezintă complexul de clădiri al actualei Universității “Alecu Russo”: Liceul teoretic pentru fete “Domnița Ileana” (1936, arhitect E.R. Spirer), Liceul teoretic pentru băieți “Ion Creangă” (1938, arhitect E.R. Spirer); Liceul evreiesc ș.a. Aceste edificii marchează extinderea arhitecturii constructiviste, moderniste
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
de valoroasă arhitectură interbelică prezintă complexul de clădiri al actualei Universității “Alecu Russo”: Liceul teoretic pentru fete “Domnița Ileana” (1936, arhitect E.R. Spirer), Liceul teoretic pentru băieți “Ion Creangă” (1938, arhitect E.R. Spirer); Liceul evreiesc ș.a. Aceste edificii marchează extinderea arhitecturii constructiviste, moderniste și funcționaliste în domeniul instituțiilor de învățământ. În 1936-1938 interiorul casei de locuit a lui Hagi Marcarov au fost refăcute pentru Primăria Bălților (arhitect E.R. Spirer). Întreprinderile industriale - fabricile de ulei, de zahăr, morile - erau amplasate cu precădere
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
au fost demolate pentru formarea pieței centrale gigantice (Piața Vasile Alecsandri din Bălți), cu spațiu exorbitant; unele clădiri au fost păstrate izolat, într-un raport adecvat cu imobilele cu apartamente de 5-9 etaje din centrul orașului. Astfel, a început înlocuirea arhitecturii românești cu cea sovietică. Aproape tot centrul urban a fost reconstruit și s-au ridicat clădiri importante din punct de vedere urban: sediul Sovietului orășenesc de deputați (în prezent Primăria municipală), Școala nr. 6, imobile de locuințe cu 3 etaje
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
evoluția orașului se dovedește prin necesitatea păstrării și revitalizării potențialului cultural și ideologico-patriotic unicat, care s-a creat și acumulat pe parcursul istoriei. În registrul Direcției cultură a mun. Bălți sunt introduse 42 monumente, din care 10 - de istorie, 18 - de arhitectură, 7 - de arheologie, 7 - de cultură. Majoritatea monumentelor existente sunt amplasate în zona centrală a urbei. Numărul populației stabile a municipiului Bălți, înregistrat la recensământul din 5-12 octombrie 2004, a fost de 127561 locuitori, inclusiv 122669 locuitori în mediul urban
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Arhitectura gotică reprezintă unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum și cu alte biserici din aproape toată Europa în timpul perioadei medievale, începând cu secolul al XII-lea și încheind cu anii 1500. Ca o situare mai exactă în timp și spațiu
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
cu anii 1500. Ca o situare mai exactă în timp și spațiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice acoperă perioada 1140 - 1500, fiind construite din România până în Portugalia și din Slovenia până în Norvegia, Suedia și Finlanda. A fost precedată de arhitectura romanică și a fost succedată de arhitectura renascentistă, o transformare a stilului romanic, odată cu Renașterea, începută în Florența secolului al XV-lea. Două dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta în arc frânt, sau ogiva, care este de fapt
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
exactă în timp și spațiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice acoperă perioada 1140 - 1500, fiind construite din România până în Portugalia și din Slovenia până în Norvegia, Suedia și Finlanda. A fost precedată de arhitectura romanică și a fost succedată de arhitectura renascentistă, o transformare a stilului romanic, odată cu Renașterea, începută în Florența secolului al XV-lea. Două dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta în arc frânt, sau ogiva, care este de fapt o intersecție longitudinală a doua bolte clasice
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
și din Slovenia până în Norvegia, Suedia și Finlanda. A fost precedată de arhitectura romanică și a fost succedată de arhitectura renascentistă, o transformare a stilului romanic, odată cu Renașterea, începută în Florența secolului al XV-lea. Două dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta în arc frânt, sau ogiva, care este de fapt o intersecție longitudinală a doua bolte clasice ale stilului romanic, și arcul de susținere al ogivei, așa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
tot prin intermediu săsesc. Ilustrativă în acest sens este bărăția din Câmpulung. În Moldova stilul gotic a pătruns în secolul al XIV-lea prin intermediu săsesc și maghiar. Ilustrative în acest sens sunt ruinele Catedralei Catolice din Baia. Sub influența arhitecturii gotice, bisericile ortodoxe din Moldova au preluat elemente gotice caracteristice, precum ancadramentele ferestrelor și portalurilor, contraforții etc., care au participat la sinteza stilului moldovenesc constituit în epoca lui Ștefan cel Mare. În Anglia, la începutul secolului al 19-lea, goticul
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
original folosit în engleză, "") sau "neogotic", producând clădiri memorabile, dintre care Palatul Westminster, care a fost total refăcut după devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu memorabil de "gothic revival". Mai târziu, la sfârșitul aceluiași secol și începutul secolului 20, arhitectura gotică are o ultimă "tresărire de orgoliu", producând opere durabile, în stilul numit deja atunci neogotic, în locuri foarte diferite ale lumii, nu numai în Europa, ci și în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Filipine, India ș.a.m.d. Stilul
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]