18,160 matches
-
Nae Ionescu (1890-1940). El a obținut doctoratul în filosofie în Germania, cu un studiu despre „logistică”, adică, în terminologia epocii, logica matematică. El de fapt a respins logica matematică, gândind că este reductivă chiar în comparație cu logica clasică. Gândirea sa despre logică poate fi în general văzută ca o formă de intuiționalism. El a publicat doar articole în ziar, prin care a promovat idei puternic conservatoare, viziuni reacționare și s-a alăturat rapid extremei drepte. După moartea sa, unii dintre studenții și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
doar articole în ziar, prin care a promovat idei puternic conservatoare, viziuni reacționare și s-a alăturat rapid extremei drepte. După moartea sa, unii dintre studenții și asociații săi (Noica, Amzăr, Eliade, Onicescu, Vulcănescu) au publicat variatele sale prelegeri despre logică, istoria logicii, epistemologie (adică teoria cunoașterii) și istoria metafizicii. Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică. Gândirea lui Nae Ionescu ar putea fi descrisă ca o filosofie existențială a autenticității creștine, numită „trăirism”, o versiune autohtonă
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în ziar, prin care a promovat idei puternic conservatoare, viziuni reacționare și s-a alăturat rapid extremei drepte. După moartea sa, unii dintre studenții și asociații săi (Noica, Amzăr, Eliade, Onicescu, Vulcănescu) au publicat variatele sale prelegeri despre logică, istoria logicii, epistemologie (adică teoria cunoașterii) și istoria metafizicii. Abordarea sa a istoriei filosofiei este mai mult tipologică, nu cronologică. Gândirea lui Nae Ionescu ar putea fi descrisă ca o filosofie existențială a autenticității creștine, numită „trăirism”, o versiune autohtonă a existențialismului
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
regândire a analiticului transcendental al lui Kant, din punct de vedere pragmatist. El a scris ulterior pe subiecte variate, precum biologia din perspectivă hegeliană și a dobândit reputație în special în domeniul filosofiei dreptului. A fost un pionier în domeniul logicii erotetice (logica interogativelor), pe care a numitr-o „problematologie”. O lucrare foarte interesată și cea mai neglijată este "Systeme de metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
analiticului transcendental al lui Kant, din punct de vedere pragmatist. El a scris ulterior pe subiecte variate, precum biologia din perspectivă hegeliană și a dobândit reputație în special în domeniul filosofiei dreptului. A fost un pionier în domeniul logicii erotetice (logica interogativelor), pe care a numitr-o „problematologie”. O lucrare foarte interesată și cea mai neglijată este "Systeme de metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
metaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible". Avem aici o inovație teoretică în metafizică: Sperantia înlocuiește teoriile categoriale ale metafizicii clasice cu analiza întrebărilor celor mai generale, analiză făcută posibilă de problematologia lui. Așadar, teoria-cadru a metafizicii devine logica interogativelor. Recent, concepția sa despre metafizică a fost comparată cu cea a lui Collingwood. Din multitudinea de autori filosofici neafiliați celor trei curente precedente îi putem menționa aici pe Vasile Băncilă (1897-1979), Ionel Gherea, Anton Dumitriu (1905-1992) și Ștefan Lupașcu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
obținut doctratul în filosofie, iar apoi a devenit ajutorul lui P. P. Negulescu. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale științei". El introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ajutorul lui P. P. Negulescu. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale științei". El introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
P. P. Negulescu. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale științei". El introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a treia stări, dincolo de materie și energie. În anii 1940, matematicianul Octav Onicescu a condus un seminar de filosofie a științei la Universitatea din București. Printre cei mai importanți
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
invarianță, relația de recesivitate ce se păstrează între două concepte. Această relație nu este o relație de opoziție, precum contrarietatea, nici de concordanță, ca subordonarea. Este o relație specială ce prezintă trăsături ale ambelor tipuri de relație inter-noțională cunoscute de logică. Este atât o relație de subordonare, cât și una de opoziție. Într-o pereche de concepte unite de această relație, unul este superior din punct de vedere ierarhic, numit conceptul „domninant”, și altul care, deși este ierarhic inferior, este ontologic
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
mișcare atât către ceva, cât și în interiorul acelui ceva, adică o mișcare de participare. Metodologic, Noica poate fi considerat, în mod paradoxal, un hegelian anti-hegelian. El revizuie dialectica hegeliană, acuzată explicit de Noica că este dominată de „ethosul neutralității”. În logica hegeliană, susține Noica, Hegel însuși trebuie să intervină ca să dea conceptelor impulsul necesar pentru mișcarea lor. Ele nu au în ele însele puterea de mișcare în mod dialectic. Noica consideră că dialectica este circulară și tetradică. Schema teză - antiteză - sinteză
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Petru Creția a unei ediții integrale a lui Platon în română. El de asemenea a tradus din comentatorii aristotelici neoplatonici, Dexippus, Ammonius, și alții. A contribuit la traducerea operei lui Kant, "Critica judecății", și a tradus din Chorydaleus, "Introducere în logică" și "Comentariu la metafizică". El însuși a scris comentarii și interpretări la Platon, Aristotel și Hegel, și a încurajat introducerea în scrierile lui Heidegger. A fost cel mai strălucit filosof al României postbelice. Anton Dumitriu și-a continuat după 1964
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
și Hegel, și a încurajat introducerea în scrierile lui Heidegger. A fost cel mai strălucit filosof al României postbelice. Anton Dumitriu și-a continuat după 1964 preocupările sale inițiale, publicând lucrări ce țin de filosofia matematicii și teoria și istoria logicii. Monumentala sa "Istoria logicii", deși este un reper al filosofiei românești, a avut neajunsuri notabile și a fost recepționată mai curând negativ în Occident. Dumitriu a abordat prea mult unele teme în cartea sa, este vorba capitole despre logica transcendentală
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
încurajat introducerea în scrierile lui Heidegger. A fost cel mai strălucit filosof al României postbelice. Anton Dumitriu și-a continuat după 1964 preocupările sale inițiale, publicând lucrări ce țin de filosofia matematicii și teoria și istoria logicii. Monumentala sa "Istoria logicii", deși este un reper al filosofiei românești, a avut neajunsuri notabile și a fost recepționată mai curând negativ în Occident. Dumitriu a abordat prea mult unele teme în cartea sa, este vorba capitole despre logica transcendentală și dialectică și altele
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
istoria logicii. Monumentala sa "Istoria logicii", deși este un reper al filosofiei românești, a avut neajunsuri notabile și a fost recepționată mai curând negativ în Occident. Dumitriu a abordat prea mult unele teme în cartea sa, este vorba capitole despre logica transcendentală și dialectică și altele câteva ce nu tratează multe ramuri ale logicii recente sau le tratează foarte sumar și insuficient, ca în cazul logicii modale. De asemenea, a fost dezinformat în chestiuni ce țin de filosofia scolastică. În orice
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a avut neajunsuri notabile și a fost recepționată mai curând negativ în Occident. Dumitriu a abordat prea mult unele teme în cartea sa, este vorba capitole despre logica transcendentală și dialectică și altele câteva ce nu tratează multe ramuri ale logicii recente sau le tratează foarte sumar și insuficient, ca în cazul logicii modale. De asemenea, a fost dezinformat în chestiuni ce țin de filosofia scolastică. În orice caz, sunt multe părți ale lucrării sale ce sunt încă valabile azi. Anton
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Occident. Dumitriu a abordat prea mult unele teme în cartea sa, este vorba capitole despre logica transcendentală și dialectică și altele câteva ce nu tratează multe ramuri ale logicii recente sau le tratează foarte sumar și insuficient, ca în cazul logicii modale. De asemenea, a fost dezinformat în chestiuni ce țin de filosofia scolastică. În orice caz, sunt multe părți ale lucrării sale ce sunt încă valabile azi. Anton Dumitriu a scris de asemenea o serie de esee, mai literare în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
contemporan din "Turnirul Khazar". A tradus "Metafizica" lui Aristotel și o mare parte din "Eneida lui "Plotin. Principalele interese ale lui Vasile Dem. Zamfirescu sunt în psihanaliză. Așadar, filosofia sa are amprentele acestor interese. A scris o carte numită " Între logica inimii și logica minții", iubit de Noica, după 1989 a publicat "Filosofia inconștientului" (2 volume), în care explorează pontețialul filosofic a ideii psihoanalitice de inconștient. Alexandru Surdu a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Khazar". A tradus "Metafizica" lui Aristotel și o mare parte din "Eneida lui "Plotin. Principalele interese ale lui Vasile Dem. Zamfirescu sunt în psihanaliză. Așadar, filosofia sa are amprentele acestor interese. A scris o carte numită " Între logica inimii și logica minții", iubit de Noica, după 1989 a publicat "Filosofia inconștientului" (2 volume), în care explorează pontețialul filosofic a ideii psihoanalitice de inconștient. Alexandru Surdu a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în mare măsură a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
publicat "Filosofia inconștientului" (2 volume), în care explorează pontețialul filosofic a ideii psihoanalitice de inconștient. Alexandru Surdu a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în mare măsură a fost independent. Ințial, a lucrat în domeniul logicii, pulicând cărți ca "Neointuiționismul" and "Elemente de logică intuiționistă". De asemenea, a studiat logica artistelică, ajungând să scrie "Teoria formelor prejudicative", care este o regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
pontețialul filosofic a ideii psihoanalitice de inconștient. Alexandru Surdu a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în mare măsură a fost independent. Ințial, a lucrat în domeniul logicii, pulicând cărți ca "Neointuiționismul" and "Elemente de logică intuiționistă". De asemenea, a studiat logica artistelică, ajungând să scrie "Teoria formelor prejudicative", care este o regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
inconștient. Alexandru Surdu a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în mare măsură a fost independent. Ințial, a lucrat în domeniul logicii, pulicând cărți ca "Neointuiționismul" and "Elemente de logică intuiționistă". De asemenea, a studiat logica artistelică, ajungând să scrie "Teoria formelor prejudicative", care este o regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în mare măsură a fost independent. Ințial, a lucrat în domeniul logicii, pulicând cărți ca "Neointuiționismul" and "Elemente de logică intuiționistă". De asemenea, a studiat logica artistelică, ajungând să scrie "Teoria formelor prejudicative", care este o regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă". Alexandru Surdu este, ca și Noica, un hegelian anti-hegelian. Așadar, îl critică pe Hegel pentru „absolutizarea” dialecticii triadice, îl critică
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Discurs despre ființă", iar după 1989 a publicat (printre altele) "Originarul", "Ființă și extaz", "Facerea: Tratat despre Ființă". Influențat de Hegel și de Sartre, filosofia sa este o investigare a sensului ființei, ce începe cu nimicnicia, încercând să regândească atât "Logica" lui Hegel, cât și "Ființă și neființă" a lui Sartre. El cultivă în mod deliberat o exprimare literară, susținând că discursul filosofic trebuie să aibă două părți, una conceptual obiectivă, iar cealaltă subiectivă, estetică, persuasivă. De curând, Corneliu Mircea pare
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]