18,023 matches
-
a dorit să se înscrie la Școala Înaltă de Limbi, dar nu a fost acceptat din cauza originii evreiești. A început să învețe filologie engleză la Institutul pedagogic din Kostroma, apoi din anul 1978 la facultatea de limbi străine a Institutului pedagogic din Moscova, dar a fost exclus după ce în 1979 s-a înscris pentru plecare în Israel. Cererile sale de emigrare au fost, însă, respinse în anul 1980 de către autoritățile sovietice. În aceste împrejurari, a participat la cursuri clandestine de limba
Yuli-Yoel Edelstein () [Corola-website/Science/328881_a_330210]
-
în Grecia, Bulgaria, URSS, Germania, Polonia, Ungaria, apare la emisiuni culturale la Radio și TV și face cronici în Revista Arta. Ca artist plastic și grafician, Gheorghe Pantelie a fost funcționar de stat, profesor gradul I la desen la Liceul Pedagogic din Câmpulung (1971), Școala de Artă / Liceul Dinu Lipatti (1971 - 2008). Începând din anul 1990 a ocupat funcția de titular al catedrei de pictură din Liceul de Artă Pitești. În perioada 1997 - 2000 a fost inspector școlar la Inspectoratul Școlar
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
excepțional filolog, l-a descris pe Burckhardt drept „marele, cel mai mare profesor al nostru” În 1872 a refuzat invitația Universității din Berlin de a deveni urmașul lui Ranke. Ultimii 30 de ani din viață și i-a dedicat activității pedagogice în Basel, nepublicând alte opere în acest interval de timp. Printre studenții săi a fost și istoricul artei Heinrich Wölfflin (1864-1945). În 1886 a renuțat la catedra sa, continuând pentru următorii șapte ani să țină cursuri de istoria artei la
Jacob Burckhardt () [Corola-website/Science/328977_a_330306]
-
Valentina Elena Boștină (n. 24 octombrie 1940, Oradea - d. 19 octombrie 1994,București) a fost o sculptoriță română, născută la Oradea. Este considerată una dintre cele mai importante reprezentante ale sculpturii monumentale și de for public. A urmat cursurile Institutului Pedagogic din București pe care-l absolvă în anul 1963, după care studiază la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția pedagogie Plastică figurativă în piatră și bronz, la clasa profesorului Constantin Baraschi, pe care-l termină în anul 1956. Debutează
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
după care se transferă la Universitatea din Cluj. Acolo în urma unui conflict cu un profesor maghiar, care nu voia să vorbească în română cu el, este dat afară sub pretextul lipsei de talent. Reîntors în orașul natal are o activitate pedagogică intensă. Lucrează ca profesor de muzică și desen la colegiul Dragoș Vodă dar și la Liceul Militar. Devine directorul căminului cultural al orașului și predă sculptura la Casa Pionierilor. Artistul fiind mereu un bun profesor pentru copii. Primul său elev
Mircea Rotaru () [Corola-website/Science/326000_a_327329]
-
scrisă în spiritul timpului, sociologizant, fără temeiuri intelectuale particulare în „comentarii”. Urmăatoarea carte, „Costache Negri, scrieri social-politice” (Editura politică, 1978) îi oferă cercetătorului un câmp larg de punere în valoare a cunoștințelor filologice acumulate de-a lungul unei întinse cariere pedagogice și de cercetător. În viața sa a ocupat mai multe funcții printre care și: profesor în învățământul liceal, apoi universitar. A fost decan al Facultății de limbă și literatură română (1953 -1954), rector al Institutului de limbi străine (1954 - 1955
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
În viața sa a ocupat mai multe funcții printre care și: profesor în învățământul liceal, apoi universitar. A fost decan al Facultății de limbă și literatură română (1953 -1954), rector al Institutului de limbi străine (1954 - 1955), rector al Institutului pedagogic București (1956 - 1960), redactor șef adjunct al “Gazetei învățământului” (1951 - 1953), secretar general al Societății de științe istorice și filologice (1968 - 1971), redactor responsabil adjunct al revistei “Limbă și literatură” (1960 - 1971). Tributar până către sfârșitul deceniului al șaptelea din
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
desființarea Scaunului sau arhieresc de la Hotin, episcopul Amfilohie Hotiniul s-a stabilit la mănăstirea Zagavia (fostul schit al călugărului Zagavei), din comuna Scobinti, unde a trait intrea anii 1770 și 1800, vreme de 30 de ani dedicandu-se activităților didactice, pedagogice, scriitoricești și culturale, fiind autorul primei lucrări românești de geografie. - De obște gheografia - (Un exempar se află la Bibliotecă Centrală Universitară, Iași, iar altul la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității Al. I. Cuza din Iași). A tradus și
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de teatru și poezii (Versuri pentru copiii noștri), unele poezii fiind cintate pe melodii de Juarez Movila. A realizat traduceri de prestigiu (Psihologia copilului, Pedagogia experimentală ș.a.) și adesfasurat o bogată activitate publicistica și de specialitate, contribuind la înființarea Revistei pedagogice literare, Foaia ilustrata Vulturul, Revista invatamintului primar, Convorbiri didactice ș.a. (conf. dr. Dorin Damaschin, Universitatea București, absolvent al Școlii Normale Principele Mircea din Badeni), articol publicat în rev. Cronică, anul VI, nr. 24, simbata, 12.VI 1971. Ion I. Onu
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
i-a oferit „Diploma de Merit” în urma participării la etapa finală a „Olimpiadei Tinerilor Matematicieni și Fizicieni” organizată de Societatea de Științe Matematice și Fizice din Romania în 1956. Trei ani mai târziu, Sever Iosif Georgescu obține transferul la Școala Pedagogică de Învățători din Câmpulung-Muscel în anul III din dorința expresă a părinților săi a fost ca fiul lor să fie învățător. În anul 1963 primește titlul de „învățător calificat”, iar în 1964 devine absolvent al școlii medii „Dinicu Golescu” din
Sever Iosif Georgescu () [Corola-website/Science/327007_a_328336]
-
Câmpulung-Muscel; S. I. Georgescu a obținut „Diploma de Maturitate” în urma susținerii examenului de maturitate dat la șapte materii de învățământ, media generală fiind 9.85. În intervalul 1963-1964 activează ca profesor suplinitor de matematică la clasele V-VII în cadrul Școlii Pedagogice, iar ulterior se mută în București pentru a urma cursurile de zi ale Facultății de Fizică și simultan cursurile F.F. ale Facultății de Matematică din cadrul Universității București. În anul 1969 Georgescu a absolvit Facultatea de Fizică, specialitatea „Fizica macromoleculelor” cu
Sever Iosif Georgescu () [Corola-website/Science/327007_a_328336]
-
să pregătească elevi până în anul 2005; dintre lucrările coordonate de acesta, un număr de zece au fost distinse cu „Mențiuni de Onoare” în cadrul competiției „Primul pas spre Premiul Nobel în fizică”. Profesorul Sever Iosif Georgescu s-a retras din activitatea pedagogică în toamna anului 2005, însă a continuat să se implice în proiecte didactice până în 2008. Împreună cu soția sa, Ioana Georgescu, desfașoară activitatea didactică, în mod caritabil, susținând prelegeri și meditații la fizică, respectiv la matematică la „Grupul Social” din cadrul Bisericii
Sever Iosif Georgescu () [Corola-website/Science/327007_a_328336]
-
a născut la 17 octombrie 1940 în satul Năpădeni, raionul Ungheni, Moldova, ani grei și de cumpănă pentru meleagurile noastre. Îndrăgostit de frumusețea plaiului natal și de Codrii fermecători hotărăște în anul 1968, după absolvirea cu mențiune a Școalei Normale (Pedagogice) din Călărași, să-și continue studiile la Universitatea din Tiraspol (Institutul Pedagogic de Stat T. G. Șevcenko din Tiraspol, până in mai 1991), la facultatea de Științe ale Naturii și Geografie, la specialitatea ”Geografie și Biologie”. Numele fraților Mihai și
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
ani grei și de cumpănă pentru meleagurile noastre. Îndrăgostit de frumusețea plaiului natal și de Codrii fermecători hotărăște în anul 1968, după absolvirea cu mențiune a Școalei Normale (Pedagogice) din Călărași, să-și continue studiile la Universitatea din Tiraspol (Institutul Pedagogic de Stat T. G. Șevcenko din Tiraspol, până in mai 1991), la facultatea de Științe ale Naturii și Geografie, la specialitatea ”Geografie și Biologie”. Numele fraților Mihai și Grigore Cășcodan erau bine cunocute nu numai în colectivul studențesc al universității
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
și blocuri de gheață, pe care le depun după o anumita distanță, acoperindu-le ulterior cu aluviuni. Este acea „gheață moartă” sau „fosilă” care prin topire creează zoliile. 1.“Geomorfologie generala”, Ilie, Gr. Posea, N. Popescu, 1970, Editura Didactică și Pedagogică, București 2. “Dictionar de geografie fizica”, Ielenicz M. și colab., 1999, Editura Corint, București
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
(cunoscut și ca Găvănescul) (n. 1859, Buzău - d. 1949) a fost unul din creatorii pedagogiei în România, profesor universitar și decan al Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea din Iași (1888-1932) și director al seminarului pedagogic (1899-1932) din același oraș. A fost licențiat în Litere și Filosofie la Universitatea din București (1883) și, ulterior, în 1887, a obținut titlul de doctor în filosofie la Berlin cu teza intitulată "Versuch einer zusammenfassenden Darstellung der pädagogischen Ansichten John
Ion Găvănescu () [Corola-website/Science/323269_a_324598]
-
în Litere și Filosofie la Universitatea din București (1883) și, ulterior, în 1887, a obținut titlul de doctor în filosofie la Berlin cu teza intitulată "Versuch einer zusammenfassenden Darstellung der pädagogischen Ansichten John Locke" (Încercare de prezentare completă a opiniilor pedagogice ale lui John Locke). a aderat la ideile politice de extremă dreapta fiind un membru marcant al Mișcării legionare, membru fondator al Senatul legionar. A fost deputat al partidului Totul pentru Țară din anul 1937.
Ion Găvănescu () [Corola-website/Science/323269_a_324598]
-
Tedorescu. În perioada 1990-2003 a trăit în Suedia, la Stockholm, Uppsala, Västerås și Göteborg. A studiat la Universitatea din Göteborg, Facultatea de Ziaristică (1993-94) și Facultatea de Matematică (2000-01) cursuri post-universitare, ca și la Universitatea din Växjö, Facultatea de Studii Pedagogice (2001-02). În tot acest timp a continuat să publice materiale jurnalistice: peste o sută de articole semnate Radu Jörgensen au apărut în presa română și suedeză, printre publicații numărându-se acum săptămânalele "Românul, Expres Magazin, Tinerama" și revista Fundației Culturale
Radu Jörgensen () [Corola-website/Science/323335_a_324664]
-
a fost o organizație antisovietică din Bălți, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească . Organizația a fost inițiată de către Ion Moraru și Vasile Țurcanu, la care a aderat și Petru Lungu, ultimii doi fiind studenți la Școala Pedagogică din Bălți în 1947 (?) (constituit pe baza fostului Liceu Ion Creangă). Acest grup antisovietic de rezistență armată a activat în Bălți și în localitățile de origine a membrilor: Mândâc, Slănina, Drochia, Șuri, Chetrosu și gara Drochia în timpul epocii staliniste. Inițial
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
Sabia Dreptății” . Organizația a fost descoperită de către NKVD în 1950. Arestările membrilor organizației antisovietice „Sabia Dreptății” au început în luna mai 1950. Ion Moraru a fost arestat în satul natal, iar Vasile Țurcanu în timpul examenului de „limbă moldovenească” de la Școala pedagogică din Bălți . La 24 noiembrie 1950, conform sentinței Judecătoriei Supreme a RSSM, au fost condamnați pentru activitate antisovietică 10 membriși susținători ai organizației clandestine „Sabia Dreptății” : În conformitate cu art. 33 al Codului penal al URSS, ultimii 5 au fost declarați „deosebit de
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
9 ani, familia a părăsit URSS și a emigrat în Palestina sub mandat britanic. În primii ani la Ierusalim, familia a trăit în condiții materiale precare. Zelda urmat studii la scoala religioasă Spitzer pentru fete din Ierusalim, apoi la seminarul pedagogic al mișcării sioniste religioase Mizrahi, unde a avut parte de profesori renumiți care i-au influențat concepțiile, precum Akiva Ernst Simon și Feiwel Meltzer. După absolvire în 1932, s-a mutat la Țel Aviv, apoi la Haifa, unde a lucrat
Zelda () [Corola-website/Science/324072_a_325401]
-
de Stat pentru cercetarea crimelor ocupanților fasciști. În 1946 a obținut medalia " Pentru Munca exemplara", iar în anul următor a fost distins cu Ordinul Lenin. A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte, iar în 1957 devine doctor în științe pedagogice. În 1959 a ieșit la pensie. Brădiș este autorul a peste 100 de lucrări originale, răspândite în mai multe țări. A fost unul dintre cei mai însemnați savanți sovietici în domeniul predării matematicii. Scrierile sale au jucat un rol important
Vladimir Bradis () [Corola-website/Science/326569_a_327898]
-
la Institutul Electrotehnic din Iași. În 1919 a fost numit profesor universitar la Cluj-Napoca, la Catedra de Calcul Diferențial și Integral și director al Observatorului Astronomic, precum și profesor de algebră financiară la Academia Comercială din Cluj, apoi profesor la Seminarul Pedagogic al Universității din Cluj. În perioada 1931 - 1932 a fost inspector general în învățământul secundar. A mai fost: decan al Facultății de Științe, membru al Societății Gazeta Matematică, al Societății Matematice din Franța, Palermo, membru al Academiei de Științe din
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
unui concurs, postul de oboist și solist la corn englez la Orchestra Filarmonicii București, fiind timp de două decenii "șef de partidă suflători". A activat și în cadrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „George Enescu” (oboi, corn englez). S-a dedicat activității pedagogice, ca profesor al Liceului de muzică nr. 1 din București (astăzi Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”) și autor de manuale ("Manual de oboi", ESPLA, 1956). A fost distins cu "Ordinul „Meritul Cultural”" (clasa a II-a) și "Meritul Civil
Pavel Tornea () [Corola-website/Science/326652_a_327981]
-
(n. 19 martie 1951, satul Vidra, comuna Vârfurile, județul Arad) este o poetă, traducătoare și eseistă română. este o poetă, eseistă și traducătoare româncă, născută la 19 martie 1951 în satul Vidra, comuna Vîrfurile, județul Arad. A absolvit Liceul Pedagogic din Arad și Facultatea de Filozofie a Universității din București; este membră a Uniunii Scriitorilor din România (1975). A fost profesor la Liceul Pedagogic din Arad (3 ani), iar apoi ziarist la „Scânteia Tineretului”. Dupa 1989 a fost publicist-comentator la
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]