18,106 matches
-
care ar fi bine să o înțelegem drept o mișcare intelectuală și urbană din Anglia secolului Luminilor. De exemplu, în Franța de după Revoluție (1789), citoyen desemna nu numai un cetățean cu drepturi depline, ci simbolul unei egalități 131, abolirea unor privilegii mult prea mari ale aristocraților și ale marilor burghezi! Totodată, acest citoyen avea o egalitate de drepturi și de obligații, cel puțin teoretic, pentru a se evita situațiile de inechitate socială. Drepturile cetățeanului erau echivalente cu obligațiile sale! Pe baza
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în societățile noastre, totodată, o problemă a funcționalității principiului reprezentării în politică și pentru societate. Politică "pentru" societate. Pentru ce altceva? Toată această luptă printr-o stare de opoziție social-politică, toată această competiție pentru o putere mai mare și pentru privilegii, toată această intrigă și dialectică politică (guvernare-opoziție) este de tăiat. Este capul regelui, adică lupta singulară ce creează suveranități mari și mici, creează raporturi inegale și, implicit, situații conflictuale. Capul regelui este un nou principiu de guvernare, dincolo de nefastul principiu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
liberă, creativă, originală; a celor cu o gândire peste medie. Evident că nu se poate institui semnul echivalenței, cum încă se mai întâmplă în România de azi, între toți membrii unei categorii socio-profesionale și este vital să avem distincții și privilegii instituite pe baza unor merite certe. A alege versus a numi sau a confisca (funcții) sunt condițiile acestor privilegii. Un om este egal cu un alt om doar atunci când posedă libertăți egale, iar inechitatea socială este fiica nu atât a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
încă se mai întâmplă în România de azi, între toți membrii unei categorii socio-profesionale și este vital să avem distincții și privilegii instituite pe baza unor merite certe. A alege versus a numi sau a confisca (funcții) sunt condițiile acestor privilegii. Un om este egal cu un alt om doar atunci când posedă libertăți egale, iar inechitatea socială este fiica nu atât a ideii de privilegiu, ci a oferirii acestor privilegii unor persoane care nu le merită, printr-o atitudine arbitrară de către
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
baza unor merite certe. A alege versus a numi sau a confisca (funcții) sunt condițiile acestor privilegii. Un om este egal cu un alt om doar atunci când posedă libertăți egale, iar inechitatea socială este fiica nu atât a ideii de privilegiu, ci a oferirii acestor privilegii unor persoane care nu le merită, printr-o atitudine arbitrară de către puterea politică. Voi expune câteva considerente, de ordin istoric, în privința raportului egalitate-libertate: 1) ideea egalității în gândirea modernă s-a impus dinspre fizică și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
alege versus a numi sau a confisca (funcții) sunt condițiile acestor privilegii. Un om este egal cu un alt om doar atunci când posedă libertăți egale, iar inechitatea socială este fiica nu atât a ideii de privilegiu, ci a oferirii acestor privilegii unor persoane care nu le merită, printr-o atitudine arbitrară de către puterea politică. Voi expune câteva considerente, de ordin istoric, în privința raportului egalitate-libertate: 1) ideea egalității în gândirea modernă s-a impus dinspre fizică și matematică spre disciplinele socio-umane moderne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politic modern și contemporan oferă anumite condiții și condiționări în raport cu adevărul, iar aceste condiții se află în arhive, în tehnologia cuvântului, în situația de nedescoperire, pe terenul căreia o anume memorie publică, socială se instrumentalizează politic cu scopul menținerii anumitor privilegii pe cunoaștere. Prin aceste privilegii pe cunoaștere (istorică) se manifestă puterea politică. Avem condiții și condiționări restrictive de a cunoaște ce sunt trasate în mod planificat, rațional pentru o societate. Se știe că într-o arhivă nu poți intra oricum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
anumite condiții și condiționări în raport cu adevărul, iar aceste condiții se află în arhive, în tehnologia cuvântului, în situația de nedescoperire, pe terenul căreia o anume memorie publică, socială se instrumentalizează politic cu scopul menținerii anumitor privilegii pe cunoaștere. Prin aceste privilegii pe cunoaștere (istorică) se manifestă puterea politică. Avem condiții și condiționări restrictive de a cunoaște ce sunt trasate în mod planificat, rațional pentru o societate. Se știe că într-o arhivă nu poți intra oricum și nu poți cunoaște orice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tolerau mai ușor prezența mea. Păream să fi dobândit, la cei paisprezece ani ai mei, dreptul de a asista la conversațiile lor târzii. Cu condiția să rămân invizibil. Încântat de schimbare, nu voiam în nici un chip să compromit un asemenea privilegiu. Numele Charlottei revenea în serile lungi de iarnă la fel de des ca și altădată. Da, ca și înainte, viața bunicii mele oferea musafirilor noștri un subiect de discuție ce cruța amorul propriu al fiecăruia. Și apoi, tânăra franțuzoaică avea avantajul de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
plâng, nu plângeam pentru că îi pierdusem. Erau lacrimi de neputință în fața unui adevăr stupefiant: o întreagă generație de oameni uciși, mutilați, „fără tinerețe”. Zeci de milioane de ființe radiate din viață. Cei care căzuseră pe câmpul de bătaie aveau măcar privilegiul unei morți eroice. Dar supraviețuitorii care dispăreau la zece sau douăzeci de ani după război păreau să moară cu totul „normal”, „de bătrânețe”. Trebuia să te apropii foarte mult de tatăl meu ca să-i vezi deasupra urechii urma ușor scobită
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lor (Ios 3,10), sunt de neînvins. În cartea Esterei, soția și prietenii lui Aman îl avertizează pe acesta că nu va putea face nimic împotrivă lui Mardoheu „căci Dumnezeul cel viu este cu el” (Est 6,13 gr.). Acest privilegiu are ca revers pedepsirea aspră a infidelității, săvârșită însă cu scop educativ: „Iar dacă, pentru certarea și pedepsirea noastră, Domnul cel viu (ho zÄÎn kýrios) s-a maniat puțin asupra noastra, iarăși se va împăca cu robii săi” (2Mac 7
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de inițiere), Întemeierea unei noi familii (riturile de căsătorie) și trecerea În neființă (riturile funerare). În formula lui Malinowski, ...dintr-un eveniment natural, ele fac o tranziție socială, maturității corporale Îi adaugă o concepție asupra intrării În bărbăție, cu datoriile, privilegiile, responsabilitățile ei, și, mai presus de orice, cunoașterea tradiției și comuniunea cu obiectele sacre. ș...ț Actul stabilește nu numai un eveniment social În viața individului, ci și o metamorfoză spirituală, ambele asociate cu evenimentul biologic, pe care Însă Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
graniță de la sosire, el se află „Între și Între”. O expresie plăcută a acestei pierderi a identității uzuale este magazinul de produse duty-free: el arată că regulile uzuale (taxele) nu se aplică și că statutul incert oferă anumite avantaje economice. Privilegiile etapei liminale sunt continuate de serviciile oferite În avion: ghidarea de către femei frumoase, oferirea mai multor feluri de mâncare, sfaturi și conversații amabile, diverse alte servicii. Pe durata zborului, pasagerul este tratat ca un „neofit”, ca o persoană care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Întâi mitropolitul de sărută moștile, să miruiește mitropolitul”. Gestul arhiereului este un gest săvârșitor, iar atingerea sa aduce asupra principelui harul divin, reconfirmat prin actul Încoronării. Exemplul capilor țării este Îndeaproape urmat de beizadele și de marii boieri, al căror privilegiu de a fi cei mai apropiați de alesul Domnului le dă dreptul de a se apropia primii de oamenii acestuia. Spectacolul puterii este acum pe cale să se Încheie: voievodul și mitropolitul intră În biserică pentru slujă, În vreme ce moaștele rămân afară
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care prind viață unele afirmații celebre sau opere de artă - ca simplă expresie, fiind o ordine socială reprezentându-se pe sine, ei Înseși. Pe lângă distincțiile legate de cei care au dreptul să participe și cei care nu beneficiază de acest privilegiu, constructele rituale instituie și alte sisteme de diferențiere, prin fixarea normelor de comportament. Studiile aflate la intersecția istoriei cu antropologia dezvăluie procesele lente de fixare a convențiilor și de limitare a libertăților de manifestare. Astfel, S.G. Davis (1986, p. 161
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
capacitatea de a guverna. ș...ț Termenul nam se Înscrie Într-un ansamblu mai larg de semnificații. El se aplică superiorității absolute: celei a lui Dumnezeu, celei a regelui, celei a ordinii politice care domină edificiul relațiilor sociale. El justifică privilegiile legate de pozițiile sociale superioare: dreptul de a revendica bogății, servicii, femei, simboluri ale prestigiului. ș...ț Sub forma lui cea mai desăvârșită și cea mai sacralizată, nam este garantul legitimității, deoarece atestă faptul că puterea primită provine de la strămoșii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
epigonic sub "mantaua" lui Caragiale, precum G. Ranetti și Al. O. Teodoreanu, cât și scriitori remarcabili prin originalitate, însă având conștiința succesoratului, cum ar spune Monica Spiridon care își prefața revelatoriul studiu Melancolia descendenței prin această departajare : "Memoria antecesorilor este privilegiul oferit cu perfidie temerarilor care se înfățișează la porțile literaturii. Unora, ofranda le este fatală. [...] Alții însă adevărații creatori își duc povara cu trufașă resemnare. Ea le veghează elanul condeiului, le decantează fervorile, depunând în ele zațul nobil al melancoliei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ca toți marii clasici, în special Mihai Eminescu, I. L. Caragiale a fost "anexat"19 ca strămoș ilustru a cărui operă, supusă sfârtecării cu "foarfecele"20 care au înlăturat toate inadvertențele, denaturată și contrafăcută 21 prin prefețe și studii dirijate, dobândea privilegiul supraviețuirii printr-o recalificare în sprijinul luptei de clasă, "slujind construirii României socialiste"22, dar care, în ciuda deghizării impuse din rațiuni politice, putea provoca dezastre asemenea unui cal troian. Academicianul post-mortem Caragiale își putea oricând trăda noii "amici", manifestându-și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pentru reconstrucția cu ziduri de apărare (Intramuros), Începute În 1584 și terminate În secolul următor 794. Organizarea stabilită de Filip al II-lea s-a menținut până În 1723, când Filip al V-lea a autorizat crearea Companiei Filipinelor care deținea privilegiul de a face comerț Între Manila și Cádiz. Mărfuri orientale aduse de jonci din China, Borneo, Persia, Sumatra, Java și India erau Încărcate la Manila, de unde erau expediate spre piața din Acapulco. Timp de două secole faima comercială a Manilei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
măsură mai precisă a valorii omului și oferă sensul existenței sale: ființa (einai), bunăstarea (eu einai), eternitatea (aei einai). Din acestea rezultă că „omul este o creatură care în momentul genezei nu a atins încă bunăstarea și se bucură de privilegiul singular că dobândirea bunăstării, și deci a eternității, este încredințat liberului arbitru, deși eternitatea menține esențial mereu caracterul de dar din partea lui Dumnezeu”. În continuare, Maxim Mărturisitorul își concentrează atenția pe unitatea corpului și a sufletului, legată de o viziune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Cristos Isus” (Gal 3,26-28). Această declarație puternică contrastează în mod clar cu privilegiile religioase bărbătești, și în mod deosebit sună antitetic față de prejudecata discriminatorie subînțeleasă în tripla mulțumire a unei rugăciuni iudaice care a intrat și în liturgia sinagogală: „Binecuvântat ești tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Regele universului, pentru că nu m-ai făcut păgân
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
liturgia sinagogală: „Binecuvântat ești tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Regele universului, pentru că nu m-ai făcut păgân, pentru că nu m-ai făcut femeie, pentru că nu m-ai făcut sclav”. A se îmbrăca în Cristos implică necesitatea de a muri pentru vechile privilegii bazate pe diferențierea rasială, socială și sexuală. Bărbații și femeile, reconciliați în Cristos și conduși de el la unitate, rămân „bărbat și femeie” (arsen kai thely), dar nu în condiția descrisă de Cartea Genezei (Gen 3,16): „Dorințele tale se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
VIII-lea, au favorizat emanciparea juridică a orașelor, cel puțin atunci când acestea se situau în afara domeniului regal. Alianța cu burghezii viza slăbirea puterii senioriale. Nu putem detalia aici marea diversitate a mișcării comunale*: pretențiile sale au mers de la obținerea unor privilegii în cadrul libertății sub supraveghere (favoruri fiscale, garanții de ordin judiciar împotriva exercitării arbitrare a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.), până la revendicarea, mai rară, a autonomiei politice cvasitotale. Atunci, mișcarea comunală se lovea de ostilitatea seniorului, sau avea consimțământul său (dar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașelor, ceea ce marchează sfârșitul mișcării comunale. "Odată cu domnia lui Ludovic al XI-lea se deschide o nouă epocă de aservire. Atunci se manifesta în orașe, cu o forță mai mare ca niciodată, dominația burgheziei sus-puse, copleșită de atenții și de privilegii personale din partea regelui, dar obligată la o strictă obediență față de el și nevoile lui, fiind cu asprime pedepsită în caz că ar fi opus rezistență"1. Subjugate, elitele urbane regăsesc în secolul al XVI-lea o aparență de autonomie, dar, la fel
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bretonul Fulgence Bienvenüe, încrezători încă din 1892 în succesul consiliului municipal, aveau să-și subordoneze tehnicile perspectivelor aleșilor parizieni. După patruzeci de ani de așteptare și cinci ani de dispute, dinamica proiectului social a câștigat în jocul de apărare a privilegiilor financiare deja dobândite 2. Orașul Paris a impus construirea metroului pentru a face dovada unei voințe politice suficiente, pentru a arăta că știe să mobilizeze expertiza tehnică și capacitatea de împrumut financiar necesare proiectului său. Dezbaterea asupra construirii metroului care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]