21,512 matches
-
vreme în același perimetru! Am auzit și eu de chestia asta cu "oltenii șefi" (cu orice preț?), ca și de moldovenii care caută, în toate punctele cardinale, cuhnia. O fi ceva adevăr în toate, dar e și destulă prejudecată: mă tem că "observatorul" social care a enunțat toate astea e un tip mediocru, cu un ascuțit simț al observației, însă limitat la propriul punct de vedere, unul sarcastic. Sunt mai multe tipuri de olteni, ardeleni și moldoveni decât cunoaște omul din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
născut cu o carte de povestiri de Cehov legată de mână? Mama ta a primit un mesaj de la Borges la nașterea ta? Cum te-ai decis "să te faci" scriitor? Sau cine te-a convins...? Dragă Adrian Alui Gheorghe, mă tem că-i voi dezamăgi pe cititorii revistei " Conta", în sensul că nu-i voi face nici să râdă, nici să plângă, și-apoi nici n-am să încerc, mă îndoiesc că voi găsi tocmai la revista ta asemenea lectori slabi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
marele Blaga. Ne mândrim pe bună dreptate cu Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, ne ocupăm masiv de ei, așa cum ne șade bine, dar... nu cumva și pentru că au ajuns celebri în străinătate? Le e oare inferior autorul Spațiului mioritic? Mă tem că e o comportare deviantă. Un arivism, un ciocoism cu ștaif cultural se insinuează într-o asemenea "globalizare" a mentalului nostru complexat. Conștiința civică a societății românești este, ca urmare a deceniilor de interdicții și îndoctrinare, la pământ În multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
expresie a "vânării de vânt" din Eclesiast...! Unde este Dumnezeu între versurile tale? Cât din spațiul dintre litere e har? Cât credit acorzi inspirației? N-avem noi a răspunde unde este Dumnezeu printre făcutele noastre, cele multe și mărunte. Mă tem ca de o trufie să încerc așa ceva. Răbdarea este grea. Noi suntem mereu grăbiți, agitați, în fugă, superficiali, la suprafață și, în mod paradoxal, această acumulare continuă de mișcări și energii fără durată are drept rezultat monotonia, plictisul, inerția, orbirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poem identitar în receptarea unui poet? Lasă, în încheierea acestui dialog, pentru cetitorii noștri, poemul care crezi că te reprezintă ca "poem identitar"... Dragă Adrian Alui Gheorghe, te rog, lasă-mă să nu uit că sunt Ioan Moldovan. M-am temut, mă tem și acum de ridicol. Păstrarea proporțiilor în exprimările discursive și publice despre mine însumi este un imperativ pe care nu vreau să-l calc. Pe de altă parte, ar fi "inimii durere" a nu propune un "poem identitar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în receptarea unui poet? Lasă, în încheierea acestui dialog, pentru cetitorii noștri, poemul care crezi că te reprezintă ca "poem identitar"... Dragă Adrian Alui Gheorghe, te rog, lasă-mă să nu uit că sunt Ioan Moldovan. M-am temut, mă tem și acum de ridicol. Păstrarea proporțiilor în exprimările discursive și publice despre mine însumi este un imperativ pe care nu vreau să-l calc. Pe de altă parte, ar fi "inimii durere" a nu propune un "poem identitar", dar iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
singur? E poezia o motivație superioară a "înțelesului de pierdere"? Mi-ar plăcea mie ca poezia noastră să-ți umple buzunarele, dar sunt sigură că în vara aceea a Caritasului nu ne-ai citit pe noi, pe clujeni. Așa că mă tem că nu te pot ajuta...! Spune-mi o definiție a libertății. Cât de liberă ești tu? Sunt cam obosită în ultima vreme, așa că îmi imaginez că libertatea este o vacanță. Nu sunt în vacanță acuma. Spunea Napoleon că fiecare soldat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Se mai observă vechea legătura dintre sărăcie și cultură care a făcut istorie pe plaiurile acestea intens mioritice? Crezi că mai funcționează sistemul "provinciilor culturale"? Ardealul e o zonă interesantă, iar ungurii au cam început să plece înspre Occident. Mă tem că o să pățim cu ei ca și cu sașii. Sistemul provinciilor culturale însă funcționează, mai ales când e vorba despre difuzarea de carte...! O întrebare de "oracol" pentru un om care a trecut prin comunism încercând să fluiere și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un aspirator de talente, de speranțe... Cum resimți relația margine-centru în viața și în cariera ta literară? Am văzut lumina zilei la Iași, la Spitalul Sf. Spiridon, unde a venit mama, care avea pe atunci 37 de ani și se temea să nu aibă probleme în timpul nașterii. Era dimineață, la ora 6, când preotul ieșea din Biserică (localizată în curtea spitalului ce-i poartă numele), urmat de enoriași, cântând: Hristos a înviat din morți! Școlile cele înalte le-am urmat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acest motiv am un motiv esențial de a fi liber la citit, deschis, să nu resping nici o carte de poezie (să rămân la poezie), să mă mulțumesc și cu un vers bun dintr-o carte sau dintr-un autor. Mă tem că pe mâna generațiilor tinere se va pune cruce istoriei literaturii române, dispărând orice interes pentru moștenirea literară... Ești scriitor român, unul lucid, nemulțumit de locul lui într-o literatură... În care altă literatură ți-ar fi plăcut să te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
spună la obraz ce vrea să audă, nu să se învârtă în jurul cuvintelor prețioase, pregătit să detecteze "sensul înalt" în versuri. E neobișnuit că noua generație de poeți este susținută de noua critică cu vechile unelte ale receptării estetice. Mă tem că trebuie schimbat regimul de receptare, criteriul estetic (care determină valoarea) fiind retrograd. Nu-mi dau seama ce trebuie pus în loc, sau cum trebuie adus la zi (îndreptat, înnoit) criteriul estetic, dar paradigma poetică are dezvoltarea ei independentă, nu stă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în loc, sau cum trebuie adus la zi (îndreptat, înnoit) criteriul estetic, dar paradigma poetică are dezvoltarea ei independentă, nu stă pe loc, trebuie ajunsă din urmă și explicată cu alte mijloace de receptare și evaluare decât cele estetice. Altfel, mă tem că pe mâna generațiilor tinere se va pune cruce istoriei literaturii române, dispărând orice interes pentru "moștenirea literară". Îți mulțumesc pentru convorbire, rămâi fratele meu drag. (Revista "Conta", nr. 14, 2014) Echim VANCEA A trăi în România poate fi un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la o poluare fără precedent a socialului și a spațiului cultural. Dar nu poți, oricum, să îți asumi un alt destin decât al tău. Părerile de rău nu își mai au rostul. Simt că sunt presat de timp și mă tem că nu voi fi în stare să realizez ceea ce, măcar parțial, aș fi vrut/ putut să fac. Îmi este greu să îmi închipui că frustrările pe care le-am avut nu mi-au marcat oarecum personalitatea. Ce-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acel moment, o criză de discopatie... A mai alergat cineva în locul tău în viața asta? Dragă Adrian Alui Gheorghe, pentru mine, primăvara anului 1985 a fost un fel de primăvară pragheză à la Iași. Căsătoria mea (de care m-am temut multă vreme) funcționa. Soția, studentă în litere, I-OLANDA, mă inspira. Născuse, în august 1984, o fetiță. Primisem un apartament cu 2 cămăruțe (în cartierul studențesc "Tudor Vladimirescu", într-un bloc vechi, pe colț, la ultimul etaj). Mama mea venea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
este orgoliul unei generații care apare pe "piața literară"? Există o "dialectică" proprie literaturii române? Privită din interiorul muzeelor literare, literatura română este coaptă, așadar aptă în continuare să rodească. Cred în noile generații, valuri, promoții... Nu avem a ne teme: muzeografia literară stă mărturie (mai ales în acești ani, de libertate deplină) că în planul realitate și perspectivă culturală nu este cazul să ne lamentăm față cu Europa. Ai "moșit" o mulțime de debutanți. Poți vorbi de pariurile câștigate și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sărăcia în care se zbate scriitorul român, neplătit de stat, de edituri, de reviste și care perseverează cu o voință nefirească? E, cumva, literatura, un viciu nepedepsit? Ce pedeapsă merită acest viciu? Sărăcia scriitorului este consecința unui stat acultural. Mă tem, însă, că această constatare banală, de altfel e departe de a fi suficientă pentru a declanșa o posibilă și necesară terapie. Ce sfaturi ai da unui tânăr care se îndreaptă spre profesiunea/ pasiunea de critic literar? Să se pregătească foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Și mă rog lui Dumnezeu. Căci Scriptura ne Învață Că orice Îi cerem Lui Ne va da acum, În viață, Din belșugul Cerului. Când furtuna se-ntețește Și când valurile gem Sufletu-mi se odihnește Cu Iisus și nu mă tem. Căci Scriptura minunată Ne arată cum Iisus Marea-a potolit odată Cu-un Cuvânt ce-atunci i-a spus. Când e noapte Înnorată Și nu văd În calea mea Mă călăuzește ndată Domnul cu Lumina Sa. Căci Scriptura-i plină
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Acolo Te voi aștepta... Spălând mereu, mereu Cămașa mea! Între vis și Adevăr 17.10.2007 Am visat Iisuse Doamne Cum in brațe mă purtai Și În clipe mai grele Tu! În șoaptă Îmi spuneai: Ești cu mine nu te teme Glasul tău l-am ascultat Jertfa Mea cea de pe Cruce Și pe tine te-a salvat! Slavă Ție, Iubitorule de oameni! Amin! Un Strigăt 17.09.2007 Tată care m-ai creat Iisus Fiu Adevărat Și Tu, Duhule Prea Sfânt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
creștine, ce-ai lucrat Când Porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii Îl sculau Și cu biciul Îl loveau Stă Măicuța și privește Inima i se topește! Neîncetat se strigă: Moarte! Iar Pilat s-a temut foarte De Iisus nu s-a Îndurat La moarte L-au condamnat Jidavii Îi apucară Și-o cruce grea aflară Și pe umeri I-o au pus Ca s-o ducă până sus! La Golgota fioroasă Pe o cale dureroasă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Și mă rog, Lui Dumnezeu Căci Scriptura ne Învață Că orice Îi cerem Lui Ne va da acum, În viață Din belșugul Cerului Când furtuna se-ntețește Și când valurile gem Sufletu-mi se odihnește Cu Iisus și nu mă tem! Căci Scriptura-i minunată Ne arată cum Iisus Marea, a potolit odată Cu-n cuvânt, ce atunci i-a spus Când e noapte, Înnourată Și nu văd În calea mea, Mă călăuzește-n dată Domnul cu Lumina Sa! Căci Scriptura-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pensie și doream și eu s-ajung, da’ nu s-o putut. Acuma cred că n-o să mai ajung [plânge] ...Viața-i grea și nu se știe cât o să mai muncesc... [plânge] Am 37 de ani de serviciu, da’ mă tem că n-o să mai pot să mai fiu la pensie și nu prea avem treabă nici acuma așa de tare, nu se știe, batâr, se tot aude că ne-o trimite fără salariu; astă-iarnă am stat în... fără salariu, avem
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
acest monarh? Unii istorici l-au descris ca pe un om cu o voință de fier, impulsiv, brutal și crud, practic și ambițios în urmărirea scopurilor sale. Atitudinea lui Dimitrie Cantemir față de Rusia a fost apreciată de boieri, care se temeau că domnul va închina țara turcilor. Dacă s-ar fi întâmplat acest eveniment, atunci „te-om părăsi și ne-om duce de ne-om închina la moscali”. Singurul care i-a reproșat încheierea alianței cu Rusia a fost vornicul Iordachi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iordachi Ruset: „Te-i can grăbit, măria ta, cu chiemătul moscalilor. Să fii mai îngăduit, măria ta, păn-li s-ar fi vădzut puterea, cum l-e merge”. Replica domnului a fost promptă: „Nu mai era vreme a mă mai chivernisi, temându-mă ca să nu mă apuce turcii. Că iată și din dumneavoastră m-ați părăsit o samă și nu sînteți într-un cuvânt și într-o credință cu mine”. Prin Tratatul de la Luck (sau Luțk, 13 aprilie 1711), Dimitrie Cantemir și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nediagnosticate, de care am suferit la vîrsta de patru sau cinci ani. Am urmat o școală liberală alături de viitorii cetățeni respectabili, avocați, doctori și oameni de afaceri ai unui oraș mare din Midwest. Eram timid cu ceilalți copii și mă temeam de violența fizică. O mică lesbiană agresivă mă trăgea de păr de cîte ori mă vedea. Și acum mi-ar plăcea să-i sparg fața, dar a căzut de pe cal și și-a frînt gîtul cu ani În urmă. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
luat pentru asta? a-ntrebat. - Nimic. La New York e un delict minor. Legea Sănătății Publice. Legea Sănătății Publice numărul 334, din cîte mi-amintesc eu. - E versat bine,` a zis gaborul cel bătrîn. Căpitanul Îi explică agentului că păream să mă tem În mod special de instanțele statului și că făcuse o Înțelegere cu mine ca dosarul să fie preluat de justiția federală. - Da, a zis agentul, așa e căpitanul. Se poartă bine cu tine dacă te porți și tu bine cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]