189,959 matches
-
András Sütő nu au mai putut fi publicate în România. În perioada 1980 - 1989, scrierile lui au apărut exclusiv în străinătate, deși el a continuat să rămână redactor-șef al publicației culturale maghiare Új Élet („Viață Nouă"), editată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste la Târgu Mureș, a cărei redacție era adăpostită într-o impozantă vilă art-nouveau, proiectată de conaționalul său, arhitectul Károly Kós, deși a petrecut perioade îndelungate retras la vila sa de vacanță din munții de lângă Gheorgheni. În această
András Sütő () [Corola-website/Science/302089_a_303418]
-
legătura dintre părțile căsătorite, în aria organismelor laice este un fapt care demonstrează o dată în plus că instituțiile sunt într-o permanentă schimbare și adaptare la nevoile societății. Familia și căsătoria sunt două instituții care sublinează foarte bine interdependența dintre cultură și regulile care guvernează societatea. Existența unui feedback între instituții și cultură are drept rezultat schimbarea instituțională și chiar schimbarea opticii asupra căsătoriei și familiei. Bunăoară elementele care stau la baza instituției căsătoriei sunt subiect de discuție și controversă. Vezi
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
demonstrează o dată în plus că instituțiile sunt într-o permanentă schimbare și adaptare la nevoile societății. Familia și căsătoria sunt două instituții care sublinează foarte bine interdependența dintre cultură și regulile care guvernează societatea. Existența unui feedback între instituții și cultură are drept rezultat schimbarea instituțională și chiar schimbarea opticii asupra căsătoriei și familiei. Bunăoară elementele care stau la baza instituției căsătoriei sunt subiect de discuție și controversă. Vezi căsătoria între persoane de același sex. O abordare instituțională contemporană a familie
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
debitorului. Instituțiile sunt reguli formale care stau la baza legilor, codurilor, constituțiilor, drepturi de proprietate etc. Nerespectarea acestor instituții atrage după sine pedepse (pecuniare, recluziune, etc). Pot fi identificate cu constrângerile informale. Douglass North consideră că acestea sunt transmise prin cultură de la un membru al societății la altul. Ele există sub forma obiceiurilor, rutinelor, tradițiilor, tabuuri, etc. Nerespectarea acestor instituții atrage pedepse informale, sub forma oprobriului public. W. Richard Scott consideră că ar fi eficientă o anumită sistematizare a instituțiilor. Identificarea
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
acesta îi împroprietărește pe foștii robi. Satul este amintit efectiv într-un act dat de Radu de la Afumați la 23 aprilie 1527. Așa cum arată descoperirile arheologice de pe raza acestui sat, aici există urme de așezări umane încă din epoca bronzului (cultura Tei). Satul Ștefan cel Mare a apărut în anul 1881, fiind construit după un plan de rară concepție al așezărilor de câmp, care a fost realizat de inginerul Gheorghe Florescu din Câmpulung, delegatul ministrului de domenii Vlădoianu, și a geometrului
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
Videle. Astfel, activitatea economică din localitatea respectivă este axată în principal pe două coordonate: Acestea sunt caracteristice mai tuturor așezărilor de câmpie, datorită faptului că agricultura pune o amprentă deosebită pe ocupația locuitorilor din mediul rural, dar în Câmpia Română, cultura cerealelor și creșterea bovinelor sunt la mare căutare, dacă se poate spune așa. AGRICULTURA Cultivarea terenurilor Terenurile agricole arabile dețin aproximativ 75,64 % din suprafața localității și 86,16% din cea agricolă. Structura suprafeței agricole din localitatea Ștefan cel Mare
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
din piatră de râu lustruite în ateliere tribale locale sau depărtate, percutoare de silex pentru detașarea lamelor din nuclee, unelte din piatră pentru șlefuit, vârfuri de lance, dălți și tesle din rocă dură lustruite,în regiuni locuite de purtătorii altor culturi’’2, strecurători fragmentate și olane din lut ars, o râșniță așchiată din gresie pe care se măcina, prin frecare cu o altă piatră, grâul sau culoarea pentru ornamentare, un văscior și un idol de cult feminin din lut ars de
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
râșniță așchiată din gresie pe care se măcina, prin frecare cu o altă piatră, grâul sau culoarea pentru ornamentare, un văscior și un idol de cult feminin din lut ars de o frumusețe rară, ori un cercel din os perforat (cultura Gumelnița 2500 - 2700 î.d.Hr.). Mai pot fi văzute ciocane și topoare din piatră lustruite și perforate, pentru a fi înmănușate dintre care unul filetat și decorat, pisăloage pentru zdrobit, fusoaiele bitronconice din lut ars pentru fusul de tors
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
obiecte fragmentare întâlnite în serviciile de cult decorate cu linii și spirale prin împunsături oblice, cu un instrument ascuțit înainte de coacere, torți, urechi și mănușă de oale din lut ars, amestecat cu nisip fin în nuanță cenușie deschisă și negricioasă (cultura bronzului). Acestora le urmează fragmente de olărie prefeudală locală ce-și au originea în ceramica romană provincială 3, lucrată la roata simplă ori cu mâna, după tradiția dacică sau cea adusă de slavi 4 decorată cu motivul șuviței de frânghie
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
prefeudală locală ce-și au originea în ceramica romană provincială 3, lucrată la roata simplă ori cu mâna, după tradiția dacică sau cea adusă de slavi 4 decorată cu motivul șuviței de frânghie reliefat, arse în cuptoare sau la soare (cultura Clănița), funduri de vase sgrafitate și smălțuite cu reflexii aurii și verde închis, ori în nuanță brună (a doua jumătate a sec. XV-XVI), un picior de vas cărămiziu în angolă albă și urme de decor verde (sec. XVI), cahle (sec
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
mare măsură apocrife. Se alătură cercului literar al "poeților noi" ("poetae novi"). Opera "De rerum natura" a lui Lucrețiu îi servește ca model, fără a accepta că Lucrețiu nega imortalitatea sufletului. Succesul primei culegeri în versuri, "Bucolice", precum și bogata sa cultură, îi înlesnesc accesul în cercul lui Maecena, la îndemnul căruia va scrie celelalte opere. Se bucură de prețuirea împăratului Augustus. Ultimii 30 de ani ai vieții îi petrece la țară, lângă Neapolis, consacrându-se exclusiv creației. Virgiliu moare la Brindisi
Publius Vergilius Maro () [Corola-website/Science/302098_a_303427]
-
de enzime, care au rol de biocatalizator. Astfel, din glucoză rezultă alcool etilic și dioxid de carbon. formula 3 La scară industrială, glucoza se obține prin hidroliza amidonului în mediu acid: formula 4 O altă metodă este hidroliza enzimatică a amidonului. Multe culturi pot fi folosite ca sursă pentru amidon: porumbul, orezul, grâul, cartofii sunt utilizați la scară largă în toată lumea. Procesul enzimatic are două etape. Pe durata a 1-2 ore, la aproximativ 100 °C, enzimele descompun amidonul în carbohidrați mai mici, cu
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
puterii ei, înlocuind monarhia absolutistă cu o oligarhie: o posibilă cauză a instabilității politice care a condus la împărțirea Poloniei, 200 de ani mai târziu. Istoricii polonezi se concentrează asupra aspectelor pozitive, subliniind crearea pașnică și rolul său în răspândirea culturii poloneze. Istoricii lituanieni, pe de altă parte, sunt mai critici la adresa unirii, subliniind că partea lituaniană a ajuns să fie dominată de Polonia. Tratatul a fost precedat de multe dezbateri, magnații lituanieni temându-se să piardă o mare parte din
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
era złotyul cu moneda divizionară grosz. Orașul Gdańsk avea privilegiul de a-și bate propria monedă. Ideologia predominantă a șlehtei a devenit "Sarmatismul", numită după numele poporului Sarmaților, pretinșii strămoși ai nobililor polonezi. Acestă credință era o parte importantă a culturii șleahticilor. Sarmatismul se regăsea în egalitatea între șleahtici, în stilul de călărie, în tradițiile vieții la țară, în tradițiile pacifiste, în îmbrăcămintea tradițională (żupan, kontusz, sukmana, pas kontuszowy, delia, szabla) și folosea la integrarea nobilimii multietnice în timpurile Libertății de
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
unul de rang. Numele de "polonez" era dat de obicei nobilimii funciare (șleahta), care includea atât persoane de etnie poloneză cât și persoane de altă etnie. În general, familiile nobile nepoloneze din Ucraina și Lituania au adopta limba poloneză și cultura poloneză printr-un proces inevitabil de polonizare. Ca rezultat, în răsărit, nobilimea poloneză (sau polonizată) domina țărănimea, care în mare majoritate nu era nici poloneză, nici romano-catolică. Mai mult, deceniile de pace au adus și un mare val de coloniști
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
sunt dinții embrionari ai balenelor. Acestea sunt mai târziu pierdute. Filtrul balenelor este dezvoltat dintr-un țesut diferit, numit keratină. Primele fosile de balene au avut dinți, precum și fanoane. Charles Darwin a trăit într-o lume în care zootehnia și culturile domesticite au fost de o importanță vitală. În ambele cazuri, fermierii selectau pentru reproducere indivizi cu proprietăți speciale, și au împiedicat creșterea a indivizilor cu caracteristici mai puțin dorite. Secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX a văzut o
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
selecție artificială ca un model de selecție naturală în 1859 în prima ediție a operei sale Despre Originea speciilor, în capitolul IV: Selecția naturală. Nikolai Vavilov a arătat că secară, inițial o buruiană , a ajuns să fie o plantă de cultură prin selecție neintenționată. Secara este o planta mai rezistentă decât grâul: ea supraviețuiește în condiții mai aspre, cum ar fi dealuri și munți. Nu este nici o diferență reală în procesele genetice care stau la baza selecției artificiale și celei naturale
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Institut (1970-1972), obținând titlul științific de doctor în științe agricole. De specialitate este agronom-savant. În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom și președinte de colhoz în satul Lunga (raionul Florești). Ulterior a deținut funcțiile de: director al Stației Experimentale pentru Culturile de Câmp (1968-1973), șef al Direcției principale știință agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Științifice de Producție “Selecția” și director al Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Culturilor de Câmp din orașul Bălți (1978-1981) . În perioada 1981-1985
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
a deținut funcțiile de: director al Stației Experimentale pentru Culturile de Câmp (1968-1973), șef al Direcției principale știință agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Științifice de Producție “Selecția” și director al Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Culturilor de Câmp din orașul Bălți (1978-1981) . În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edineț al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (PCM). Din anul 1985 și până în anul 1989 deține funcția de secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
din Moldova, declarând că ""Republica Moldova nu poate reuși ca patrie a unui singur neam, ci ca patrie a Moldovenilor Români, Ruși, Ucraineni, Găgăuzi, Bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă Moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului Român, Rus, Ucrainean, Găgăuz sau Bulgar"". Această poziție l-a determinat să se declare potrivnic reunificării imediate cu România, și a dus la separarea sa de Frontul Popular în octombrie 1991 și la decizia sa de a candida ca
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
Curții de Onoare și Arbitraj a Partidului Național Liberal. Ca urmare a alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, Bogdan Olteanu a fost ales deputat de București pe listele Alianței Dreptate și Adevăr. În calitate de deputat, el a fost membru în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă (până în septembrie 2006), deținând și funcția de președinte al acesteia până în februarie 2005, apoi membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții (septembrie 2006 - februarie 2007) și în Comisia pentru apărare
Bogdan Olteanu () [Corola-website/Science/302137_a_303466]
-
craniana a unui copil de aproximativ 6 ani (cu un posibil volum cranian la maturitate de aprox. 600 cm³) pe care l-a numit "Pleisanthropus transvaalensis". Tot Dart este cel care consideră că acești indivizi ar fi creat așa-numita cultură osteodontokeratică (unelte produse din oase, fildeș/dinți de animal și lemn); ipoteză este discutabila, mai ales că este nevoie de condiții speciale pentru conservarea resturilor organice pe o perioadă așa de lungă. Alte exemplare identificate: Makapansgaat, Africa de Sud (435 cm³); Sterkfontein
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
Principatele Române. Grădina - dominată de tei ale căror flori sunt un simbol recurent în poezia eminesciană, găzduiește Teiul lui Eminescu și un muzeu închinat poetului. Parcul este prezent inclusiv în literatura contemporană și pune la dispoziția vizitatorilor o Casă de Cultură numită „Mihai Ursachi”. Mai multe busturi dedicate unor personalități ale culturii române străjuiesc aleile principale, iar parcul rămâne o destinație populară în rândul localnicilor și al turiștilor. O serie de activități culturale, printre care festivaluri de poezie, expoziții de fotografie
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
simbol recurent în poezia eminesciană, găzduiește Teiul lui Eminescu și un muzeu închinat poetului. Parcul este prezent inclusiv în literatura contemporană și pune la dispoziția vizitatorilor o Casă de Cultură numită „Mihai Ursachi”. Mai multe busturi dedicate unor personalități ale culturii române străjuiesc aleile principale, iar parcul rămâne o destinație populară în rândul localnicilor și al turiștilor. O serie de activități culturale, printre care festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și târguri meșteșugărești, sunt organizate anual aici. Se întinde pe o
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
orele 10:00 și 17:00. Prețurile biletelor sunt de 10 lei (adulți), 8 lei (pentru grupuri de peste 12 persoane), 2 lei (elevi și studenți) și 4 lei (pensionari). Intrarea este liberă în prima duminică a fiecărei luni. Casa de Cultură „Mihai Ursachi”, numită după poetul omonim, este situată într-un corp de clădire în continuarea Muzeului „Mihai Eminescu” și organizează la rândul ei diverse evenimente culturale, inclusiv festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și cursuri de învățare a limbilor străine
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]