179,567 matches
-
de rundă eliminatorie din cupă pierzând cu 69-77 pe teren propriu în fața celor de la FC Bayern München. În campionat, Broșe Baskets s-a confruntat cu Phoenix Hagen, pe care a învins-o cu 3-1 la meciuri calificându-se în semifinale. Aici au jucat cu FC Bayern München, pe care au reușit să o învingă cu 3-2, după cinci jocuri. Această victorie a însemnat că au ajuns pentru a patra oară consecutiv în finală. Aici, campionii ultimilor trei ani s-au confruntat
Brose Baskets () [Corola-website/Science/336447_a_337776]
-
3-1 la meciuri calificându-se în semifinale. Aici au jucat cu FC Bayern München, pe care au reușit să o învingă cu 3-2, după cinci jocuri. Această victorie a însemnat că au ajuns pentru a patra oară consecutiv în finală. Aici, campionii ultimilor trei ani s-au confruntat cu EWE Baskets Oldenburg. Broșe Baskets a câștigat cu 3-0, asigurându-și titlul de campioană pentru a patra oară la rând. După sezonul regulat, Broșe Baskets nu a fost echipa favorită pentru prima
Brose Baskets () [Corola-website/Science/336447_a_337776]
-
că nimic nu s-a schimbat în lume”. Primele fragmente ale romanului au fost publicate în perioada 15 octombrie 1924 - 15 martie 1925 în nouă numere ale revistei "Gândirea" din București, condusă de Cezar Petrescu (ce avea funcția de redactor). Aici au apărut capitolul „A sburat o pasăre neagră” (în nr. 1/15 octombrie 1924 (anul IV), pp. 7-17, și nr. 2/1 noiembrie 1924 (anul IV), pp. 41-47), capitolul „Mergeau cântând vitejește” (în nr. 5/15 decembrie 1924 (anul IV
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Rusia ce au loc la Casa Capșa și o glumă macabră făcută de un student la masa de la madam Cimbru). Fragmente din roman (capitole întregi) au fost publicate ulterior în anii 1925 și 1926 în revista "Viața Romînească" din Iași. Aici au apărut capitolul „Acolo șezum și plânsem” (în nr. 8/august 1925 (anul XVII), pp. 145-188), începutul capitolului „Episodul din str. Olimp 14” - denumit ulterior „Mâinile albe și mâinile negre” - (în nr. 11-12/noiembrie-decembrie 1925 (anul XVII), pp. 259-283; vizita
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Poliției naționale din Nișă. Au alergat 200 de metri în urmă camionului. La un moment dat, camionul a lovit un chioșc amplasat pe trotuar, după care a revenit pe carosabil în zona Palatului Mediteranei, unde mulțimea era în continuare densă. Aici a făcut cele mai multe victime, aproape 30, conform martorilor. Un trecător de origine egipteană s-a agățat de camion pentru a-l neutraliză cu mâinile goale pe teroristul de la volan. În acel moment, criminalul a folosit armă, trăgând spre acest bărbat
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
a continuat drumul, lăsând alte șapte cadavre în urma sa în dreptul Centrului Universitar Mediteranean. A intrat apoi în plin în oameni în zona restaurantului Voilier Plage. În imaginile surprinse în dreptul Hotelului Westminster se vede cum intră pe trotuar apoi pe stradă. Aici polițiștii încep să tragă înspre cabina camionului în încercarea de a-l opri. Înainte de a ajunge în dreptul Hotelului Royal, mașina accelerează, făcând alte 20 de victime. Poliția reușește să-l împuște mortal pe șofer în dreptul Casino du Palais. Camionul s-
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
telefonul lui Bouhlel a găsit dovezi că acesta a fost în contact cu "radicali islamici cunoscuți", cu toate ca o sursă din serviciul de informații a sugerat că acest lucru "ar putea fi doar o coincidență, având în vedere cartierul unde locuia. Aici toată lumea cunoaște pe toată lumea. Se pare că avea cunoscuți care-l cunoșteau pe Omar Diaby", un islamist local despre care se crede că ar avea legături cu Frontul Al-Nusra. Cu câteva zile înainte de atac, acesta a trimis o sumă de
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
1952, atâl el cât și soția și socrul său au fost urmăriți și anchetați de organele de securitate, propunându-se chiar arestarea lor. Cu ajutorul colegilor, în anul 1954 a reușit să se angajeze ca magazioner la „Institul de Studii Româno-Sovietic”. Aici a progresat ajungând redactor și în final redactor principal. În anul 1965 a fost reprimit în învățământul superior, la Institutul Pedagogic Constanța, actuala Universitate „Tomis”. A susținut Teza de doctorat, la Universitatea din București. În anul 1973 a ieșit la
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
vară în Aley, unde se retrag pentru a scăpa de căldură și umiditatea excesivă din țările lor, Vara este vizibilă ponderea oaspeților musulmani din lumea arabă. În trecut a existat la Aley și o mică comunitate evreiască care a sosit aici împreună cu druzii, care în 1860 au fost nevoiți să părăsească Deir al Kamar, după măcelul comis împotriva creștinilor de pe Muntele Liban și după intervenția franceză în zonă. Singagoga lor, construită în 1895 de către Ezra Anzarut, evreu originar din Alexandria, se
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]
-
Damasc. Calea ferata a permis locuitorilor Beirutului să ajungă mai ușor în munți,și să-și petreacă acolo lunile de vară. Și guvernatorul otoman al zonei și-a stabilit la Aley vila să de vară. Jamal pasă s-a stabilit aici cu diwanul sau, Din porunca să au fost executați aici mai mulți luptători pentru independență față de otomani. La 12 aprilie 1904 Aley a fost martorul unui accident serios de tren - Accidentul de pe linia Hauranului - în care o parte din locomotivă
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]
-
ușor în munți,și să-și petreacă acolo lunile de vară. Și guvernatorul otoman al zonei și-a stabilit la Aley vila să de vară. Jamal pasă s-a stabilit aici cu diwanul sau, Din porunca să au fost executați aici mai mulți luptători pentru independență față de otomani. La 12 aprilie 1904 Aley a fost martorul unui accident serios de tren - Accidentul de pe linia Hauranului - în care o parte din locomotivă a explodat, iar trenul s-a răsturnat ucigând 8 persoane
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]
-
de pe linia Hauranului - în care o parte din locomotivă a explodat, iar trenul s-a răsturnat ucigând 8 persoane și rănind alte 21. În 1910 s-au stabilit la Aley personalul fondator al Universității americane din Beirut, care a locuit aici vreme de mai mulți ani. În octombrie 1947 s-a reunit la Aley conferință consiliului Ligii Arabe în legătură cu problema Palestinei. În anii 1960 în hotelurile și cazinourile din Aley s-au produs mai multe stele ale cântecului arab, majoritatea trăind
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]
-
bazilitani, care au mai zidit o clădire cu 10 încăperi, pentru găzduirea vizitatorilor și mai ales a preoților veniți în pelerinaj. Meșterii sunt necunoscuți. Pe peretele exterior de S este o inscripție, indescifrabilă. Biserica este amplasată în curtea unui ansamblu. Aici este o biserică nouă de piatră, o casă de locuit, fosta mânăstire, cu mai multe săli mari de mese. De-a lungul gardului este un umbrar construit din lemn. Biserica mânăstire este pe un câmp liber, vizibilă din toate părțile
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
urgență. În posesia celor de pe acest front se aflau 64 puști. În apropiere, conform acordului dintre organizațiile evreiești paramilitare, de la Kerem Hateimanim și până la Neve Shalom au fost stabilite posturi de comandă și poziții ale luptătorilor din organizația „Etzel”. De aici în 25 aprilie 1948 aceștia au pornit la atac asupra cartierului arab ostil Manshiye și asupra Jaffei În cartier au răsărit ansambluri muzicale ale evreilor yemeniți „Tzliley Teiman” (Sunetele Yemenului), „Hashvilim” (Potecile), „Haparvarim” (Periferiile) de asemenea s-au evidențiat cântăreți
Kerem Hateimanim () [Corola-website/Science/336603_a_337932]
-
anului 1969, la cerere, este mutat la "Institutul Tehnic de Cercetare Proiectare al Armatei (ITCPA)", nou înființat, devenit ulterior "Institutul de Cercetare și Inginerie Tehnologică (ICIT)" (1979 - 1986), respectiv "Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică al Armatei (ICSITA)" (1986-1991). Aici ocupă funcția de cercetător științific la „Transmisiuni”, secția Radio-radioreleu. Din 1974, la cerere, trece la Laboratorul de Sesizoare condus de col.dr.ing. Mircea Călugăreanu, unde se vor demara, pentru prima oară în România, cercetări științifice de RADAR. Aici va coordona
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
ICSITA)" (1986-1991). Aici ocupă funcția de cercetător științific la „Transmisiuni”, secția Radio-radioreleu. Din 1974, la cerere, trece la Laboratorul de Sesizoare condus de col.dr.ing. Mircea Călugăreanu, unde se vor demara, pentru prima oară în România, cercetări științifice de RADAR. Aici va coordona timp de 3 ani o echipă de cercetare-proiectare care a realizat primele 2 modele experimentale din țară de radare de câmp tactic (ME 1974 și ME 1977). Deși nu au fost finalizate, neavând beneficiari care să aibă resurse
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
Ambele clădiri au fost construite din anul 2008 până în 2013 și finalizate în octombrie 2014. Blocurile au înălțimea de 110 și 76 de metri. Turnurile au fost construite în centrul districtului Porta Nuova, în partea de nord a orașului Milano. Aici a fost anterior un cartier rezidențial. Turnul este format din două turnuri "Torre E" cu 110 m înălțime si 26 de etaje "Torre D", cu 76 m înălțime și 18 etaje. Cu acest concept, Stefano Boeri a câștigat în anul
Bosco Verticale () [Corola-website/Science/336609_a_337938]
-
vedetă a trupei, Sara Rubin. Directorul muzical a fost Paul Kosla iar una din vedetele aduse din strainatate era Rózsi Barsonyi, cântăreața de operetă din Ungaria, pe care o adusese în trecut și la „Savoy” la București. Val a pus aici în scenă operete precum „Contesa Marița” de Emmerich Kálmán, „Victoria și al ei husar” de Paul Abraham etc. Cele mai renumite producții ale lui George Val a fost opereta „Shulamit” după Avraham Goldfaden, într-o versiune ebraică actualizată de Yehiel
George Val () [Corola-website/Science/336601_a_337930]
-
copil model al orașului în care locuiește, Hammington, oraș dintr-un univers cu multe reguli scrise, stricte, absurde care, conform autoarei, sunt Principii inspirate din viața reală, legată de viețile private ale oamenilor și de privare a anumitor libertăți, de aici și personajele construite ca un produs al societății. Amy este poreclită fata cu flori în păr pentru că poartă flori printre șuvițele de păr în musicaluri și reclame TV. După o traumă fizică, Amy se schimbă, se apucă de fumat și
Flori în păr (roman) () [Corola-website/Science/336617_a_337946]
-
încearcă să nu pară afectată, văzând totul ca pe o situație fără întoarcere, ca pe un îndemn de a continua. Videoclipul a fost publicat de un anume David, un DJ foarte cunoscut, cu care aceasta a ieșit în Vegas. De aici încep problemele cu mama ei, Berta Haff, o femeie divorțată și cu foarte multe frustrări. După o vară cu noul său grup de prieteni, Amy Evans începe liceul la Saint Laurent și se împretenește cu Vanessa Collins, sora lui Jacob
Flori în păr (roman) () [Corola-website/Science/336617_a_337946]
-
decât muzica în sine. Concertează îmbrăcată indecent în locuri obscure și are un grup de fani foarte dedicați, fiind constant în atenția revistelor de scandal. Amy se îndrăgostește și reușește să fie cu Jo, împrietenindu-se cu anturajul lui, de aici începând o perioadă critică din viața ei, în care Evans face foarte multe greșeli. Aceasta începe să ia droguri împreună cu prietenii lui, fără ca el să știe, fiind la un pas de moarte, în pragul depresiei, realizând că traumele trecutului o
Flori în păr (roman) () [Corola-website/Science/336617_a_337946]
-
închipui cum va fi în continuare. Mereu îmi zic, acum este cel mai rău, apoi singură îmi dau seama că tot timpul este posibil orice; mereu mai rău și chiar mult mai rău. Până acum am avut ce mânca, de aici înainte nu vom avea. Pe teritoriul ghetoului, la început, puteam merge unul la altul, acum nu mai avem voie să părăsim casă...Agi spune mereu că nu regretă nimic, numai să ne lase în viață. Noaptea, Micul meu Jurnal, am
Éva Heyman () [Corola-website/Science/336622_a_337951]
-
nu mai trăiau. S-au urcat în vagoane împietriți, fără să scoată un cuvânt." Eva încheie apoi jurnalul :" Deși eu, Micul meu Jurnal, nu vreau să mor, eu vreau să trăiesc, chiar dacă din întreg sectorul numai eu aș putea rămâne aici. Aș aștepta sfârșitul războiului într-o pivniță, sau in pod, sau în orice gaură; eu, Micul meu Jurnal, m-aș lasă sărutata și de jandarmul acela care se uită cruciș și care ne-a luat făină, numai să nu mă
Éva Heyman () [Corola-website/Science/336622_a_337951]
-
la CSM Botoșani. A avut primul contact cu canotajul de performanță la vârsta de 14 ani, în cadrul Clubului Sportiv Municipal din Botoșani. Debutul pe plan internațional l-a făcut la Campionatele Mondiale de Juniori din 2004, desfășurat la Banyoles (Spania). Aici a obținut medalia de aur cu echipajul de 8+1 format din Angelica Roguș, Maria Ohaci, Andreea Airoaie, Simona Moroșan, Mihaela Coteață, Maria Bursuc, Adriana Rîpă și Talida Gîdoiu. Un an mai târziu, a cucerit medalia de bronz în cadrul aceleiași
Adelina Cojocariu () [Corola-website/Science/336639_a_337968]
-
a cunoscut-o pe celebra cântăreață de operă Nadejda Zabela și după o jumătate de an mai târziu s-au căsătorit și s-au stabilit la Moscova unde Mamontov l-a invitat să lucreze în cadrul treatului pe care-l patrona. Aici, Vrubel a creat o serie de decoruri pentru scenă și costume pentru soția sa care a interpretat operele lui Rimski-Korsakov. Mihail Vrubel nu a fost doar pictor, el a fost un maestru creator al obiectelor din faianță din epoca Renașterii
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]