18,847 matches
-
inestimabil. Numai în acest mod putem reuși să trecem dincolo de propria dreptate și de propriul păcat, așa încât să dobândim acea stare în care, nemaiexistând pericolul de a ne apleca spre noi înșine, să experimentăm acel duh al copilăriei, care este duhul Împărăției. Această descoperire i-a schimbat viața, mult prea «perfectă», a Terezei de Lisieux, determinând-o să se avânte pe calea convertirii și a solidarității evanghelice. Deși suntem înclinați să gândim calea spirituală în ordinea: copil, păcătos, drept, adevărul e
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
în ciuda tuturor slăbiciunilor timpului de față, care nu lipseau nici în trecut, nu a existat vreodată - cel puțin ca atitudine ideală - o lume atât de evanghelică ca a noastră, în sensul acordării unei mai mari atenții adevărului și libertății persoanelor. Duhul sălășluiește în vremurile noastre ca și-n trecut, nici mai mult, nici mai puțin. Iată de ce avem dreptul să sperăm, și trebuie să ne agățăm de speranță, însă fără a uita că datoria fiecăruia dintre noi, așa după cum amintea Carl
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
este cu totul diferit de acela al părinților, al bunicilor, ba chiar al fraților și a verilor mai mari. Această diferență influențează toate domeniile vieții, inclusiv pe acela al vieții consacrate. În trecut, atunci când Biserica experimenta o perioadă de decadență, Duhul lui Cristos și spiritul vremurilor deșteptau persoane care se puneau în slujba unei reforme care, de obicei, avea rolul de a produce o adaptare la exigențele prezentului prin recuperarea trecutului ce, în mod inevitabil, reprezenta un pas spre viitor. Nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
adevărate, alteori sunt false. Există carisme create în Biserică într-un anume moment al istoriei care dăinuie și persistă până azi, însă nimeni nu ne poate garanta că vor exista și în viitor. Tot așa, există carisme inspirate de însăși Duhul Sfânt care au o valoare circumscrisă, valoare ce nu este mai puțin prețioasă ori mai lipsită de har. În niciunul din cele două cazuri nu se cuvine să răsturnăm ordinea factorilor. Nu persoanele trebuie să țină în viață carisma, ci
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
sunt chemate să trăiască și să moară împreună cu Cristos, pentru Cristos și în Cristos. Nu cred de fel că în paradis ar putea să existe pavilioane speciale în care să ne putem bucura de veșnicia carismei. Ceea ce rămâne este prezența Duhului care îi va garanta Bisericii, până la întoarcerea lui Cristos, slujirea umanității, asemenea unei energii regenerabile care are nevoie de carisme regenerabile. Bernard de Clairvaux, în una dintre scrisorile sale, amintește acest fapt: «Nu există nimic ferm pe acest pământ, motiv
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
tocmai acolo „slava sa coboară ca să umple mâinile noastre goale” ( D. Hameline). Biserica, doar atunci când se consideră o servă săracă, când își dorește să stea aproape de cei umili și excluși, ei bine tocmai atunci Biserica lui Cristos în care trăiește Duhul. Trăirea efectivă a propriei vieți, împărtășirea propriilor suferințe și slăbiciuni: iată, și prin acestea ne putem lăsa să fim călăuziți de la sfințenia dorită spre sărăcia dăruită». UN SECOL DE RODIRE: SĂMÂNȚA LUI CHARLES DE FOUCAULD Peregrinarea pe care o experimentăm
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
iar evanghelia ca euharistie. Nu este vorba de euharistie și de evanghelie văzute prin prisma unui cod religios de identificare - ca și cum ar fi o chestiune de identitate - ci ca o dispoziție generoasă în vederea unei reale transformări în Cristos, în conformitate cu lucrarea Duhului. Iată de ce a celebra euharistia înseamnă să accepți perspectiva pâinii care se lasă mâncată până ce dispare complet. Din acest motiv se poate întâmpla ca propensiunea spre euharistie să nu se concretizeze în euharistie celebrată, iar această situație nu micșorează fidelitatea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
aceasta să se poate realiza cât mai deplin cu putință, este necesar ca cei ce se consideră ucenici ai fratelui Charles, în toate formele de viață ce se inspiră din carisma sa, să recunoască că darul oferit micului frate de Duhul lui Cristos cel înviat este un dar universal. Ceea ce ambientele, care se inspiră din spiritualitatea fratelui Charles, au experimentat și continuă să experimenteze, reprezintă doar o mică expresie și o minimă moștenire a ceea ce experiența părintelui de Foucauld reprezintă pentru
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
care trăim și suntem datori să-l trăim mereu, tot mai intens și mai profetic. SPRE ÎMPĂRTĂȘIRE LIBERTATEA MAI ÎNAINTE DE TOATE INTERVIU VIDEO LUAT FRATELUI MICHAEL DAVIDE Frate Michael Davide, orice vocație este o chemare la viață, la viața în Duh. Cum ai ajuns să îmbrățișezi acest mod de viață? Am avut norocul de a avea o străbunică care a fost pentru mine o mamă în ceea ce privește viața duhovnicească. De la această femeie am moștenit lucrul cel mai frumos pentru aventura mea omenească
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
rai și a vecie amiroase” și își decantează sentimentele, emoțiile în litanii de o mare discreție pe eternele teme: viața, moartea, ciclicitatea anotimpurilor, istoria neamului. Ardealul se regăsește nu atât în peisaj - deși pastelul stă mereu la îndemână - cât în duhul lui, prin sufletul jelalnic al îngemănării cu natura, cu istoria, ca însemne ale dăinuirii: „Lângă morminte stau - de-un ceas? De-o zi? - / Oh, mut eu stau acolo ca pământul / Pe dealuri iarba vălure-se lin / Și zăvorât în mine stă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
este faptul că a reușit să-și atragă chiar înainte de debutul în volum sancțiunile criticilor proletcultiști, care îl enumeră fie printre suprarealiștii de categorie inferioară, fie printre autohtoniștii condamnabili pentru că „ajung la o comuniune stranie interioară cu întreg cosmosul, cu duhul pământului sau cu spiritele strămoșilor” (Ov. S. Crohmălniceanu). În volumul Zumbe, al unui poet din familia ironiștilor protestatari și nonconformiști de după 1940 (Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu), numai titlul rămâne ludic-provocator. C. este un bun versificator de teme și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
Legendă, unde se face aluzie la drama Meșterului Manole, apropiată de condiția stihuitorului care clădește „din flori și fărâme” ce se năruie întruna. Concomitent, C. folosește ritmul și rima specifice poeziei populare (Umbre de baladă, Singuraticul pom). Domină cuvinte precum „duh”, „tăcere”, „fum”, „ceață”, sugerând o lume greu de perceput. Volumul următor, Stinsa oglindire (1943), este distins cu Premiul Academiei Române, raportul fiind redactat de Lucian Blaga, entuziasmat de stilul și de structura internă a poemelor, de unitatea și maturitatea viziunii autorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
popor aluvionar fără trecut și fără istorie, atunci nu putem pretinde nici valori spirituale la care alții au asudat în draci secole sau milenii! La o asemenea turmă smintită, vicleană și violentă nu se poate arăta decît biciul și parul, duhul înțelegerii și al blîndeții fiindu-i străin firii lui îndrăcite. Nefîrtaților! Adevărul este altul și voi, dacă nu l-ați știut, cu siguranță că l-ați intuit pentru că numai așa se poate explica ascunderea tăblițelor de plumb ale strămoșilor noștri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca rîia pe oaie la ,,17,11 Niște filisteni au adus lui Iosafat(911-886 î.e.n.) daruri și un bir în argint; și arabii i-au adus și ei vite... 21,16 Și Elohim a ațîțat împotriva lui Ioram(886-878 î.e.n.) duhul filistenilor și al arabilor, care sînt în vecinătatea etiopienilor. 21,17 S-au suit împotriva lui Iuda, au năvălit în el, au jefuit toate bogățiile care se aflau în casa împăratului și i-au luat fiul și nevestele, așa încît
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o altă divinitate filisteană fără a cunoaște rolul ei în cultul practicat în Canaan. De ajutor ne vine mitologia egipteană care are un personaj cu același nu-me, vesel, ce ajută la nașterea copiilor și protejează femeile după actul creației vieții. Duhul este reprezentat de un bătrîn cu fața bucălată, cu barbă iar pe cap poartă o coroană de pene fixată într-o bentiță. Aceeași podoabă capilară o poartă și prizonierii filisteni ai faraonului egiptean Șeșonk pe la anii 935 î.e.n. Tot în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
solar și șarpele, fiind cunoscuți de către ivriți ca un popor avut și mari pricepuți în oracole și purificări. Prelatul iudeo-creștin Lactanțiu, pe la anul 310 spunea despre mama împă- ratului get al imperiului roman Galeriu, că era preotesă și adoratoare a duhurilor de pe înălțimile munților. Vedem că la o distantă în timp de peste 1000 de ani, între religia canaaniților și religia geților de la nord de Istru existau asemănări uluitoare iar taurul solar și șarpele apar pe mai multe tăblițe de plumb cît
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Greciei, adică partea de sud a Tesaliei numită Elina și locuită de pelasgi sau mirmidoni, iar aheii locuiau Peloponezul și o parte din insulele învecinate. Acești mirmidoni sau ,,neam ales de Dumnezeu” este amintit de Zamolxe pe tăblița 3 ca duhuri protectoare ale cabi-rilor ce locuiau în insula Samos. Tucidide observa că: ,, așanumita Eladă nu arată a fi locuită statornic de mult timp; ci s-au întîmplat strămutări de noroade înainte vreme, care-și părăseau cu ușurință pămîntul și se dădeau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că poartă un ochi în frunte. La vechii slavi răsăriteni și baltici care au practicat religia geților pînă prin secolul Xl, dar fiind adaptată la limba și obiceiurile lor, zeul Rod era considerat creato- rul cerului, pămîntului și a celorlalte duhuri din Cer. El a izvodit toate ființele vii și întreaga natură. Era prezentat ca un om plin de putere cu straie lungi, purtînd pe frunte o bandă din aur ce are fixată o piatră prețioasă rotundă pe a cărei suprafață
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aur ale prozodiei clasice, versul exprimă o elevație considerată de unii interpreți de natură platonică. I s-a dat și interpretare creștină. Fapt este că mai multe sonete celebrează un eros sacralizant, instrument de transcendere a materialității: „Mă-nfățișez cu duhul, nu te sărut pe gură, / Plecat ca peste-o floare, te rup și te respir... / Și nu mai ești de-acum trupească o făptură, / Ci un potir de unde sug viața și strâng mir”. Tonalitatea sacrală nu exclude intermitente accente de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de-mbrățișări, / Ci dorul lung și taina-mpletită cu-așteptarea”; iubirea „nu stă-n trup, stăpână a cărnii și-a plăcerii”, ea e „sfințită de marea-i înălțime”. Este o mistică a androginului, „sămânță eternității”, prin care „misterioasa carne se face duh în noi”. În interpretarea teologică propusă de Valeriu Anania, sonetele ar exprima năzuința sufletului uman de a se contopi cu Logosul divin. Dintre piesele de teatru ale lui V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
epicii lui Mihail Sadoveanu, dar se și diferențiază de ea, oamenii lui V. fiind mai pozitivi, mai iuți, mai puțin ceremonioși, cu un grai mai aspru. Nu întâmplător Fata ursului și Umbra au fost editate în 1943 împreună, sub titlul Duhul pământului. Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Chestionar folcloristic (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Craiova, 1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului, București, 1943; Poezii, București, 1944; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
cele mai izbutite personaje sunt extrase din mitologie, dar desacralizate prin transpunere în alt diapazon. Dumitru Micu recunoaște în imaginația și în „sprinteneala amuzantă” a paginii înrudirea cu Marin Sorescu: „Ființa lor s-a plămădit într-o măsură hotărâtoare din duhul mucalit răspândit de Pann, finul Pepelei”. Piesa Nepotul lui Sisif, care dă și titlul unui prim volum de teatru (1994), amintește, prin familiaritatea cu „miturile”, de Vărul Shakespeare de Marin Sorescu, dar și de un eseu al lui Albert Camus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
în cadrul unei sociologii a medierilor: dispozitivele rituale funcționează ca medieri necesare acțiunii oamenilor asupra altor oameni. În spatele raporturilor dintre oameni și natură sau zei, relațiile dintre oameni se exprimă și acționează. Destinatarii proclamați ai riturilor pot fi foarte bine zei, duhuri sau strămoși, dar ei nu reprezintă decât mediatorii unei relații între oameni. Până la urmă, relația simbolică nu unește, de fapt, decât oameni. Riturile nu pot fi clasificate în întregime nici în domeniul religios, nici social, nici psihologic, nici estetic; ele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
unor motive și teme ce valorificau fondul ideatic al folclorului românesc. La Fiancée du silence [Logodnica tăcerii] reia, bunăoară, pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul mioritic, păstrând tonalitățile simbolic-poematice inițiale. Le Pauvre d’esprit [Săracul cu duhul] exploatează, într-o viziune alegorică modernă, parabola lui Păcală, punând accentul pe resursele creatoare ale naivității de obârșie ancestrală, într-o lume impură și pervertită de demonizarea perisabilului. Le Paresseux [Leneșul] reactualizează în schimb, meditația existențială în jurul unei atitudini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]