18,301 matches
-
1 - 2 cântece prezentate de candidat; ... b) reproducerea unor fragmente ritmico - melodice după modele date de comisie; ... c) realizarea unor exerciții de mișcare, la indicațiile comisiei. Aptitudinile investigate sunt: auzul muzical; simțul ritmic; memoria muzicală; calitățile vocale; condițiile generale fizico - estetice și de mișcare. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. PROBA DE INVESTIGARE A CAPACITĂȚII DE A COMUNICA ȘI A DICȚIEI Proba constă în verificarea aptitudinilor specifice prin
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
muncă, asistența medicală a sportivilor; ... b) unele servicii medicale de înaltă performanță, altele decât cele prevăzute în norme; ... c) unele servicii de asistență stomatologică, altele decât cele prevăzute în norme; ... d) serviciile hoteliere cu grad înalt de confort; ... e) corecțiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta peste 18 ani, cu excepția reconstrucției mamare prin endoprotezare în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice; ... f) unele medicamente, materiale sanitare și tipuri de transport, altele decât cele prevăzute în norme; ... g) serviciile medicale solicitate și eliberarea actelor medicale
CONTRACT-CADRU din 16 martie 2016 (*actualizat*) care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272797_a_274126]
-
boli profesionale, accidente de muncă și sportive, asistență medicală la locul de muncă, asistență medicală a sportivilor; ... b) unele servicii medicale de înaltă performanță; ... c) unele servicii de asistență stomatologică; ... d) serviciile hoteliere cu grad înalt de confort; ... e) corecțiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu excepția reconstrucției mamare prin endoprotezare în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice; ... f) unele medicamente, materiale sanitare și tipuri de transport; ... g) serviciile medicale solicitate și eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care prin activitatea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
mai avantajoase din punct de vedere economic. (2) Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este cea care prezintă cel mai bun raport calitate-preț, ținând cont de criteriile justificate de obiectul contractului, precum prețul cerut, valoarea tehnică, caracteristicile estetice și funcționale, caracteristicile de mediu, costurile curente, rentabilitatea, termenul de execuție sau de livrare, service postgaranție și asistența tehnică. (3) Autoritatea contractantă specifică în anunțul de contract sau în caietul de sarcini ponderarea relativă pe care o va aplica fiecărui
32004D0658-ro () [Corola-website/Law/292502_a_293831]
-
(n. 31 octombrie 1881, Fălticeni - d. 16 iulie 1943, București) a fost un critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, . Este autorul teoriei Sincronismului și al "Mutației valorilor estetice". În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul "Matei Basarab" din București, fost profesor al Colegiului Național "Mihai Viteazul" din București
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
originalității cu observația că, spre deosebire de poet, criticul operează cu simboluri intelectuale, aduse la înțelegerea cititorului prin alegorii spirituale, disocieri, comparații edificatoare ușor de prins. Cu aceste convingeri, critica lui E. Lovinescu va porni nu numai dintr-o conștiință ideologică și estetică, ci din necesitatea de a elibera, sub forma expresiei critice, un fond de neliniști spirituale și afective, dintr-o necesitate — altfel spus — de confesiune. Sensul tragic al acestei experiențe iese din contradicțiile ce apar, în chip fatal, între rigorile genului
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
piedicile pe care temperamentul le-a pus în calea unei profesiuni aspre. Din moldoveanul resemnat, copleșit de ideea morții, cu o reală inapetență de viață, a ieșit un polemist în linie maioresciană, rar egalat în epocă. Scepticismul moral și relativismul estetic sînt, cu adevărat, expresii ale spiritului său hrănit de operele antichității, dar, printr-o paradoxală convertire de valori, în comentariu critic ele s-au transformat din forțe defensive în pîrghiile unei acțiuni critice agresive, negatoare, la început, în opoziție mai
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
explica scepticismul critic al lui E. Lovinescu, în faza de început a activității sale, printr-o atitudine morală, e drept, constantă, și, deci, esențială. Scepticismul are mai întii, izvoare spirituale; pornește dintr-o neîncredere în eternitatea valorilor, dar relativismul său estetic, stimulat și de Emile Faguet și Anatole France e hrănit și de rezerva morală, a omului timorat de fenomenele vitale. Prin chiar profesiunea lui, criticul duce o viață retrasă, el nu are propriu-zis prieteni ca toată lumea și trece, cînd atitudinea
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
fenomenele vitale. Prin chiar profesiunea lui, criticul duce o viață retrasă, el nu are propriu-zis prieteni ca toată lumea și trece, cînd atitudinea lui morală e inflexibilă (și nu poate fi altfel!), drept om rău, deoarece sacrifică relațiile amicale în favoarea judecății estetice. Cu rare excepții, E. Lovinescu nu s-a abătut de la această linie, fundamentală pentru destinul criticii, începînd prin a formula rezerve față de opera foștilor camarazi de școală. De la primele comentarii el își cîștigă, astfel, o libertate a opiniilor, fără de care
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
și literare, ci cu opera critică, singura de altfel esențială. A trăi în preajma unei mari personaltăți e, desigur, un privilegiu, dar nu hotărâtor pentru destinl intelectual. Nu totdeauna elevii cei mai buni sînt și cei mai apropiați. Continuatorii în linie estetică ai lui Maiorescu nu s-au recrutat din rîndul tinerilor care, la 1900, înconjurau cu mare stimă pe profesorul de logică și se bucurau de sprijinul lui în cariera universitară. Dintre aceștia au ieșit cîțiva istorici, geografi, organizatori de reviste
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
spiritul junimismului, va pune prețuirea sa pe singurul teren posibil pentru un critic: acel al ideilor fundamentale. Maiorescianismul său e, deci, structural. Încă din foiletoanele din Epoca despre Sadoveanu și literatura romantică țărănească se observă spiritul Criticelor maioresciene în problemele estetice esențiale. În formația critică a lui Lovinescu au intrat insă și alte elemente. Contactul cu literatura franceză a fost, după acela cu opera critică a lui Maiorescu și scrierile antichității, decisiv pentru orientarea gustului său. Pînă a ajunge la Paris
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
va impune în critica românească o etică a muncii, va face din critică o profesiune intelectuală, cu îndatorirea de a se pronunța despre toate scrierile literare dintr-o epocă. Era, la 1906, E, Lovinescu, un critic format, cu o concepție estetică fixată în elementele ei de bază? Cine citește "Pași pe nisip...", opera diletantică, de frivolitate galică, cum îi zice chiar autorul, are surpriza de a descoperi un Lovinescu sceptic și facil, totuși nu atît încît să nu se observe finețea
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
1909 scrisese, în vacanța petrecută la Fălticeni, un studiu mal întins despre Grigore Alexandrescu, în intenția, bănuim de a-și netezi calea spre universitate. Lovinescu intuiește utilitatea sintezelor critice și înaintea lui G. Călineseu, introduce în studiul autorilor clasici examenul estetic. După Grigore Alexandrescu, alți doi autori sînt citiți și comentați cu un ochi critic mai atent: Costache Negruzzi (monografia apare în 1913) și Gheorghe Asachi (1921). În 1910, ține la Universitatea din București o lecție de deschidere privitoare la Critica
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Sadoveanu, într-un stil disociativ, fluent, agreabil la lectură. Colaborează, la Convorbiri literare, la "Noua revistă română", "Flacăra", "Rampa". Volumele Critice III și IV (1915, 1916), în care adună comentariile publicate în acești a se concentrează în jurul a cîtorva idei estetice mai generale. Concepțiile de mai tîrziu ale criticului, privitoare la obiectivarea epică și intelectualizarea poeziei, le aflăm aici. După 1922, Lovinescu trece la lucrări de sinteză, și cea dintîi e Istoria civilizației române moderne (1924 - 1925), în trei volume solid
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Bălăuca (1935). Cele dintâi sînt, pînă la un punct, opere autobiografice: în solitarul, inadaptabilul Bâzu, scriitorul mărturisind a se prefigura pe sine. Materia epică de aici e aceea a nuvelisticii române de la începutul secolului, tratată însă cu mai mare luciditate estetică. Aceasta face ca faptele să se organizeze într-un simbol mai general, cum e acela al morții sau al ratării în iubire. În cele două cărți despre Eminescu sînt folosite documente, dar și numeroase legende în legătură cu viața sentimentală a poetului
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
al secolului XIX ajunsese să cunoască o relativă afluență de poeți și prozatori, ale căror mijloace artistice erau adesea mult disproporționate față de idealurile și de pretențiile lor. Se punea acum problema unei selectări a adevăratelor valori pe baza unor "criterii estetice" și o asemenea sarcină își asumă Maiorescu. Adversarii de idei i-au numit depreciativ acțiunea „critică judecătorească“, întrucât studiile și articolele lui nu analizează detaliat opera literară discutată, ci conțin mai mult sentințe asupra ei. Acestea se întemeiază pe o
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
în actul creației artistice etc. - o definește astfel: Automatism psihic prin care își propune să exprime, fie verbal, fie în scris, fie în orice alt chip, funcționarea reală a gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale. ul susține că adevărul și arta se află "în realitatea superioară a anumitor forme de asociație" bazate pe atotputernicia visului, pe "jocul dezinteresat al gândirii" eliberate de constrângeri. Mișcarea se extinde în medii artistice diverse (cuprinzând artiști plastici
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
cu a mongolilor, aceștia provenind din populația "Śyän-bi". Recent, tot mai mulți istorici inclină să accepte ipoteza că avarii au fost o populație altaică de tip turcic. După toate indiciile, avarii, aidoma hunilor și goților, practicau deformarea craniului din motiv estetic. În secolul V, Priscus Rhaetor (Priskos) a fost primul care a scris despre tribul avarilor din vestul Siberiei. Acesta susține teoria conform căreia originea lor este din zona lacului Balhaș, așa cum sursele chinezești susțin înrudirea cu triburile Hua. Potrivit lui Priscus
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
de scriere critică</spân> axat pe dezvoltarea unor metodologii și practici de receptare și de scriitura, care au în centru o abordare socio-politică a artei contemporane.</div> În context local, analizele critice se fac, în bună parte, din perspectiva exclusiv estetică, impresionista, non-argumentativă, ambigua sau confuză din punct de vedere politic. De cele mai multe ori, abordările privilegiază rolul componentelor artistice în defavoarea concentrării pe dimensiunea social-politică. În opoziție cu aceste tendințe dominante, atelierul organizat de Gazeta de Artă Politică</spân> își propune să
Împreună scriem politic! () [Corola-website/Science/296099_a_297428]
-
axat pe dezvoltarea unor metodologii și practici de receptare și de scriitura, care au în centru o abordare socio-politică a artei contemporane. Participarea la atelier este gratuită. În context local, analizele critice se fac, în bună parte, din perspectiva exclusiv estetică, impresionista, non-argumentativă, ambigua sau confuză din punct de vedere politic. De cele mai multe ori, abordările privilegiază rolul componentelor artistice în defavoarea concentrării pe dimensiunea social-politică. În opoziție cu aceste tendințe dominante, atelierul organizat de Gazeta de Artă Politică își propune să elaboreze
ÎMPREUNĂ SCRIEM POLITIC! - sesiunea a doua () [Corola-website/Science/296109_a_297438]
-
epic ale lui Brecht, în care subiectul este mecanismul sau sistemul de funcționare al unei micro-societăți, si nu un personaj sau altul. Brecht descrie observațiile muncitoarelor și muncitorilor, întotdeauna despre subiect, despre mecanismele de funcționare a lumii, si nu strict estetice, drept motor principal al artei sale ulterioare.</spân></spân></spân></p> „Extraordinarele experimente ale lui Pișcător și experimentele mele, care au implicat de multe ori dinamitarea formelor convenționale, și-au găsit susținerea în elementele cele mai progresiste ale clasei muncitoare
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
este partizană, în timp ce literatura vestică este de multe ori la fel de unilaterală, fiind absența de cele mai multe ori perspectiva muncitorilor înșiși asupra spectacolelor. De exemplu, Clăire Bishop face o judecată strict de clasă când pune în antiteza „artă pentru mase” cu „autonomia esteticului”: „Aici vedem începutul unei confruntări de valori care persistă și astăzi: o artă a inovației formale, care este relevanță dincolo de contextul istoric imediat, capabilă să vorbească atât publicului local, cât și unui public viitor, contra unei culturi dinamice care caută
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
altă parte, istoria confirmă că numeroase exemple de „artă proletara”, de la constructivismul sovietic la piesele lui Brecht, și până la experimentele lui Augusto Boal, au devenit parte chiar din acest „canon universal”. Ca atare, ideologia „corectă etic și politic” și canonul estetic universalist nu se exclud reciproc. Astfel de prejudecăți sunt prezente în multe descrieri vestice despre arta socialistă și lasă multe semne de întrebare și probleme neacoperite - inclusiv problemă dizidentei în interiorul acestor manifestări artistice muncitorești. În context local, românesc, lucrurile sunt
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
arta socialistă și lasă multe semne de întrebare și probleme neacoperite - inclusiv problemă dizidentei în interiorul acestor manifestări artistice muncitorești. În context local, românesc, lucrurile sunt și mai obscure - practic nu există studii aplicate despre istoria, dinamica socială, mizele politice și estetică artei proletare din perioada socialistă. Recuperarea forței de exprimare și bogăției mijloacelor estetice ale artei proletare socialiste rămâne o miză importantă, atât pentru cercetarea în domeniul artei politice, cât și pentru practicienii care se revendică de la stânga radicală. BIBLIOGRAFIE: Bishop
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
dizidentei în interiorul acestor manifestări artistice muncitorești. În context local, românesc, lucrurile sunt și mai obscure - practic nu există studii aplicate despre istoria, dinamica socială, mizele politice și estetică artei proletare din perioada socialistă. Recuperarea forței de exprimare și bogăției mijloacelor estetice ale artei proletare socialiste rămâne o miză importantă, atât pentru cercetarea în domeniul artei politice, cât și pentru practicienii care se revendică de la stânga radicală. BIBLIOGRAFIE: Bishop, Clăire (2012) Artificial Hells.</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]