18,500 matches
-
în condiții de reciprocitate; ... k) livrările de bunuri și prestările de servicii către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții sau către organismele cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene, în limitele și în condițiile stabilite de protocolul respectiv și de acordurile de punere în aplicare ale respectivului protocol sau de acordurile de sediu, în măsura în care nu conduc la denaturarea concurenței; ... l) livrările de bunuri și prestările
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
membrii, conducătorii sau personalul instituțiilor, organismelor și oficiilor și agențiilor Comunităților care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor; (5) întrucât astfel de investigații ar trebui desfășurate în conformitate cu dispozițiile relevante din Tratatele de instituire a Comunităților Europene, în special Protocolul privind privilegiile și imunitățile, din textele adoptate pentru aplicarea lor, precum și din Statutul funcționarilor; (6) întrucât astfel de investigații ar trebui să se desfășoare în condiții echivalente în toate instituțiile, organismele și oficiile și agențiile comunitare; întrucât atribuirea acestei sarcini Biroului nu
jrc4146as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89310_a_90097]
-
unei încălcări a obligațiilor similare de către membrii, conducătorii și personalul care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor. Aceste investigații se efectuează cu respectarea în totalitate a prevederilor în materie din Tratatele de instituire a Comunităților Europene, în special Protocolul privind privilegiile și imunitățile, din textele adoptate pentru punerea lor în aplicare și din Statutul funcționarilor. Investigațiile se desfășoară, de asemenea, în conformitate cu condițiile prevăzute de reglementările Comunității Europene și ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. 2. Să elaboreze astfel de norme
jrc4146as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89310_a_90097]
-
membrii, conducătorii sau personalul instituțiilor, organismelor și oficiilor și agențiilor Comunităților care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor. (5) Astfel de investigații ar trebui desfășurate în conformitate cu dispozițiile în materie din Tratatele de instituire a Comunităților Europene, în special Protocolul privind privilegiile și imunitățile, din textele adoptate pentru aplicarea lor și din Statutul funcționarilor. (6) Astfel de investigații ar trebui să se desfășoare în condiții echivalente în toate instituțiile, organismele și oficiile și agențiile comunitare; atribuirea acestei sarcini Biroului nu ar trebui
jrc4146as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89310_a_90097]
-
deplin cu agenții Biroului și să le acorde asistența necesară investigației. În acest scop, aceștia furnizează agenților Biroului toate informațiile și explicațiile necesare. Fără să aducă atingere dispozițiilor relevante din Tratatele de instituire a Comunităților Europene, în special Protocolului privind privilegiile și imunitățile, sau din textele adoptate pentru punerea lor în aplicare, membrii cooperează pe deplin cu Biroul. Articolul 2 Obligația de a furniza informații Orice funcționar sau angajat al (instituției, organismului, oficiului sau agenției) care are cunoștință de dovezi care
jrc4146as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89310_a_90097]
-
devenit un centru economic și administrativ cheie la frontiera regatului. Din cauza acestei poziții strategice, orașul a fost locul a numeroase atacuri și bătălii. În același timp, tocmai din acest motiv, Bratislava a devenit un centru economic și politic important. Primele privilegii orășenești i-au fost acordate în 1291, de către Andrei al III-lea al Ungariei. În 1405, Bratislava a fost declarată oraș regal liber de către regele Sigismund de Luxemburg, care, în 1436, i-a permis orașului să folosească stema proprie. După
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
monede de bronz și de argint, din secolul al V-lea î.Hr., iar din secolul al III-lea î.Hr. au început să fie bătute monede de aur. Orașul a fost cucerit de romani în 71 î.Hr. și și-a menținut privilegiile, inclusiv cel de emitere de monede. Romanii au instalat la Mesembria o garnizoană puternică, iar localitatea a devenit o așezare foarte importantă în epocă. A început din nou să joace un rol mai mare în secolele al III-lea și
Nesebăr () [Corola-website/Science/297293_a_298622]
-
domnie nouă, ca să plătească cheltuielile steagului de domnie de la turci. O altă reformă fiscală a fost desființarea "deseatinei" (deseatină = dijmă, a zecea parte din produse, în special din stupi), care privea în special boierimea mică, crescători de albine. Din celelalte privilegii date de Dimitrie Cantemir se remarcă lipsa unor favoruri domnești date marilor boieri, mai multe acte fiind date oamenilor săraci. Astfel este privilegiul pentru breasla mișeilor calici din Roman, pentru breasla cioclilor din Iași, pentru niște "jupânese sărace" văduve etc.
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
din produse, în special din stupi), care privea în special boierimea mică, crescători de albine. Din celelalte privilegii date de Dimitrie Cantemir se remarcă lipsa unor favoruri domnești date marilor boieri, mai multe acte fiind date oamenilor săraci. Astfel este privilegiul pentru breasla mișeilor calici din Roman, pentru breasla cioclilor din Iași, pentru niște "jupânese sărace" văduve etc.(P.P.Panaitescu, "op.cit". p.98). Domnul Moldovei obține reluarea pentru țară a mănăstirilor închinate patriarhiei din Ierusalim (în urma unei înțelegeri cu patriarhul
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
a arhiepiscopilor . În secolul al XV-lea arhiepiscopul Fernando da Guerra, el însuși vită de familii regale, a condus cu succes în 1437 o confruntare cu nobilimea și cu regele în scopul de a conserva ori de a recupera diferitele privilegii ale clerului din Braga. Spre deosebire de Lisabona, Évora și Coimbra, Braga nu a beneficiat în veacul al XVI-lea de profiturile aduse de Perioada Marilor descoperiri. Ea a iesit totuși din situația economică mai precară datorită numeroaselor lucrări publice finanțate de
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
prezentate de revoluționari lui Sturdza, în care se cerea respectarea strictă a "Regulamentului Organic" și oprirea abuzurilor. În cele 10 secțiuni și 120 de articole, manifestul cerea, printre altele, autonomie internă, drepturi civile și politice, separația puterilor în stat, abolirea privilegiilor boierești, desființarea clăcii și unirea cu Țara Românească. Referindu-se la acest din urmă ideal, Kogălniceanu a scris că el reprezintă: „cheia boltii, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național”. În același timp, el a publicat un proiect explicit
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
realizat o fraudă electorală antiunionista - scrutin anulat de către verdictul comun al lui Napoleon al III-lea și Regina Victoria (9 august 1857, pentru prima dată lumii pe 26 august). A jucat un rol decisiv în decizia Divanului de a elimina privilegiile și rangurile boierești, anulând astfel de acte legislative impuse pentru prima dată de prințul Constantin Mavrocordat. Propunerea finală, impunerea efectivă a unei legi pentru toți, serviciul militar obligatoriu și eliminarea scutirilor de taxe după rang, a fost făcută de o
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
parte. Formația maioresciană a lui E. Lovinescu va ieși din contactul nu cu omul sobru, încă în cercul prieteniilor sale politice și literare, ci cu opera critică, singura de altfel esențială. A trăi în preajma unei mari personaltăți e, desigur, un privilegiu, dar nu hotărâtor pentru destinl intelectual. Nu totdeauna elevii cei mai buni sînt și cei mai apropiați. Continuatorii în linie estetică ai lui Maiorescu nu s-au recrutat din rîndul tinerilor care, la 1900, înconjurau cu mare stimă pe profesorul
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
pierde treptat independența, o parte din cnezi acceptând rangurile nobiliare care la început dublau titlurile cneziale ca mai apoi să le înlocuiască definitiv. Alti fruntași maramureșeni aleg să treacă în Moldova, Polonia sau Moravia. În Polonia au primit pămînturi și privilegii, păstrând organizarea tradițională dupa "lex vallachorum" până în secolul XVI iar în Moravia au avut autonomie până la în timpul Războiului de 30 de ani, în secolul XVII. Din acest moment începe și un proces de fărâmițare a nobilimii maramureșene care ajunge să
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
1552, când regele Henric al II-lea a asediat și cucerit trei abații la est de Reims, Metz, Toul și Verdun. Pe 18 aprilie 1552, Henric își face intrarea triumfală în Metz, promițând locuitorilor o oarecare autonomie și conservare a privilegiilor. Carol Quintul al Spaniei asediază Metz în același an, însă cetatea, apărată de trupele ducelui François de Guise rezistă, astfel că asediul este ridicat în ianuarie 1553. Orașul este întărit prin constituirea unei garnizoane franceze permanente și prin construcția citadelei
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
să nu apeleze în cadrul dezbaterii la mijloace și atacuri personale, 'la modul în care a conceput campania electorală, care s-a bazat pe minciună, atacuri personale și la familie". La rândul său, Traian Băsescu a declarat că președinția este un privilegiu și o 'uriașă obligație" care l-a marcat zi de zi în cei cinci ani de mandat. Discursul său s-a axat pe susținerea accelerată a reformei, în care 'vocea românilor să fie auzită". Șeful statului a propus 'o guvernare
Mircea Geoană () [Corola-website/Science/297319_a_298648]
-
care 'vocea românilor să fie auzită". Șeful statului a propus 'o guvernare a politicienilor pentru politicieni". Băsescu a vorbit în discursul său de debut despre rivalii sociali-democrați, cărora le-a adus acuzații că nu înțeleg prioritățile țării și își însușesc privilegii politice. Candidatul susținut de democrat-liberali a amintit de posibilitatea revenirii la guvernare a fostelor puteri comuniste și a lui Ion Iliescu. Traian Băsescu le-a promis românilor că va trece de urgență rezultatul referendumului din 22 noiembrie privind reducerea numărului
Mircea Geoană () [Corola-website/Science/297319_a_298648]
-
-și curtea la Târgoviște. Economia țării este întărită prin măsuri privind sistemul de impozite și taxe, prin emiterea de monedă în cantități suficiente și cu valori potrivite, precum și prin stimularea schimburilor comerciale cu țările vecine cu care încheie tratate și privilegii în acest sens. Se înființează noi surse de venit în urma deschiderii minelor de aramă, în timp ce producțiile de cereale, animale și sare cresc. Administrația este organizată centralizat, punându-se accentul pe sfatul boieresc alcătuit în principal din dregătorii curții. De asemenea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
a doua, larg acceptată de către istorici în ziua de azi, considera că încă din timpul lui Mircea granița se afla pe Milcov și Siret. Prima teorie avea ca argumente mai multe mențiuni istorice. În 1408, Alexandru cel Bun acordă un privilegiu negustorilor din Liov în care menționează că acei care vor merge către Țara Românească vor plăti taxă „la "graniță", la Bacău... vama de "graniță", fie la Bacău, fie la Bârlad” (traducerea lui B. P. Hasdeu). Prin urmare nu numai Putna
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
referire la tratatul din 1475 între Ștefan cel Mare și Matei Corvin, în care se vorbește despre "„granițele țării Moldovei cu Țara Românească după vechile limite și datine [...] statornicite de Ștefan I al Moldovei și Vlad Transalpinul și apoi [...] conform privilegiilor încheiate de ambe părți de voievozii Alexandru și Mircea”". Cum Mircea și-a întins stăpânirea către părțile tătărești abia în 1404, istoricul concluzionează că granița dintre Moldova și Țara Românească în vremea domnitorului muntean a rămas aceeași: pe Milcov. După
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de vamă. Se obișnuia ca rezervele de cereale și legume boabe să fie depozitate în grânare subpământene, construite astfel încât apa de ploaie să nu pătrundă la ele. Morile, în majoritate de apă, erau răspândite în toată țara și reprezentau un privilegiu care aparținea mănăstirilor, boierilor sau domnului. Acesta din urmă trebuia să acorde permisiunea sa pentru a putea fi înființată o nouă moară. Alături de aceste produse, în Țara Românească se mai produceau cantități însemnate de vin și fructe, livezile de nuci
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
de vite, brânzeturile, ceara și mierea de albine erau exportate în cantități însemnate. Ultimele două produse ajungeau până la Raguza și Ancona. De asemenea se exporta și mult pește, aflat din belșug în râurile și bălțile Țării Românești. Mircea a acordat privilegii păstorilor români din Ardeal pentru ca aceștia să poată să-și pască oile în munții din Țara Românească și să se folosească de pajiștile și bălțile din țară nestingheriți. Chiar și în cazul unui război între cele două țări, satele păstorilor
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
erau la Bran în cazul Brașovului și la vadul Oltului pentru Sibiu, ultima dăruită mănăstirii Cozia. În timp ce brașovenii aveau voie să-și desfacă produsele în partea răsăriteană a țării, sibienilor le revenea apusul. În contextul acestor schimburi se remarcă existența privilegiilor comerciale amănunțite. Acestea stabileau vămile și cuantumul lor pentru diverse categorii de produse, drepturile și îndatoririle negustorilor, precum și eventualele scutiri de plată. Cele mai importante privilegii comerciale privind Ardealul sunt: Mircea inițiază în vremea sa legăturile comerciale cu Polonia și
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
răsăriteană a țării, sibienilor le revenea apusul. În contextul acestor schimburi se remarcă existența privilegiilor comerciale amănunțite. Acestea stabileau vămile și cuantumul lor pentru diverse categorii de produse, drepturile și îndatoririle negustorilor, precum și eventualele scutiri de plată. Cele mai importante privilegii comerciale privind Ardealul sunt: Mircea inițiază în vremea sa legăturile comerciale cu Polonia și Liovul. Pentru a-i atrage pe negustorii polonezi, domnitorul muntean le acordă la început scutire de vamă (cu excepția celei din Târgoviște), urmând ca sumele cuvenite să
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
fie plătite din visteria sa. Totodată, negustorii lioveni sunt lăsați liberi să-și desfacă orice marfă oriunde în țară. Singura condiție impusă era ca domnul să aibă dreptul de a cumpăra primul, pentru nevoile curții. Acestea au fost stabilite prin privilegiul comercial din 1403. În 1409 Mircea acordă un nou privilegiu prin care condițiile se schimbă întrucâtva. De această dată domnul are dreptul de a cumpăra primul chiar și de la negustorii care sunt doar în trecere prin Târgoviște, vama din acest
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]