KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...712 713 714 ...774 >

19,336 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

con? tien? i de amenin? area prezentat? de acestea. Dincolo de acest fapt, nici Iorga, nici orice alt politician rom�n nu ar fi putut evita implică? iile pozi? iei Rom�niei. Dup? 1918, circa o treime din populă? ia noii Rom�nii Mari era alc? tuit? din nerom�ni. Iorga i? a primit la �nceput cu bra? ele deschise, consider�ndu? i drept cet?? eni cu drepturi depline ai Rom�niei ? i av�nd convingerea c? traiul ? i munca lor al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Rom�niei. Dup? 1918, circa o treime din populă? ia noii Rom�nii Mari era alc? tuit? din nerom�ni. Iorga i? a primit la �nceput cu bra? ele deschise, consider�ndu? i drept cet?? eni cu drepturi depline ai Rom�niei ? i av�nd convingerea c? traiul ? i munca lor al? turi de majoritatea rom�neasc? vor duce la instituirea unui modus vivendi pragmatic ? i reciproc avantajos. �n ochii lui, minorit?? ile erau �mp? r? ițe �n cele cu drepturi �organice�, av

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
alc? tuit? din nerom�ni. Iorga i? a primit la �nceput cu bra? ele deschise, consider�ndu? i drept cet?? eni cu drepturi depline ai Rom�niei ? i av�nd convingerea c? traiul ? i munca lor al? turi de majoritatea rom�neasc? vor duce la instituirea unui modus vivendi pragmatic ? i reciproc avantajos. �n ochii lui, minorit?? ile erau �mp? r? ițe �n cele cu drepturi �organice�, av�nd drept la o autonomie cultural? cuprinz? toare, ? i cele care nu beneficiau de nici un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
toare, ? i cele care nu beneficiau de nici un drept organic. Acestora din urm? , Iorga le cerea s? se asimileze. Practic, acest lucru �nsemna revenirea la vechea politic?: Iorga le garanta nerom�nilor drepturi propor? ional cu loialitatea lor fă?? de Rom�nia Mare. Rom�nia Mare avea dou? minorit?? i majore care �i f? ceau necazuri: ungurii ? i evreii. Iorga nu? i du? m?nea pe unguri �n m? sura �n care credea cea mai mare parte a lor (mai ales cei din Transilvania), ci

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care nu beneficiau de nici un drept organic. Acestora din urm? , Iorga le cerea s? se asimileze. Practic, acest lucru �nsemna revenirea la vechea politic?: Iorga le garanta nerom�nilor drepturi propor? ional cu loialitatea lor fă?? de Rom�nia Mare. Rom�nia Mare avea dou? minorit?? i majore care �i f? ceau necazuri: ungurii ? i evreii. Iorga nu? i du? m?nea pe unguri �n m? sura �n care credea cea mai mare parte a lor (mai ales cei din Transilvania), ci numai pe cei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m?nea pe unguri �n m? sura �n care credea cea mai mare parte a lor (mai ales cei din Transilvania), ci numai pe cei din Ungaria istoric? , unde ungurii erau egali că num? r cu neungurii ? i conduceau Transilvania, �n ciuda majorit?? îi rom�ne? ți. El voia s? promoveze cooperarea rom�no? maghiar? cu condi? ia că ungurii s? accepte Acordul de la Versailles. O asemenea cooperare era vital? pentru Iorga. Ambele popoare tr? iau �ntr? un mediu slav ? i german, iar dup? aceea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cea mai mare parte a lor (mai ales cei din Transilvania), ci numai pe cei din Ungaria istoric? , unde ungurii erau egali că num? r cu neungurii ? i conduceau Transilvania, �n ciuda majorit?? îi rom�ne? ți. El voia s? promoveze cooperarea rom�no? maghiar? cu condi? ia că ungurii s? accepte Acordul de la Versailles. O asemenea cooperare era vital? pentru Iorga. Ambele popoare tr? iau �ntr? un mediu slav ? i german, iar dup? aceea au urmat Stalin ? i Hitler. Iorga era �n primul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ia că ungurii s? accepte Acordul de la Versailles. O asemenea cooperare era vital? pentru Iorga. Ambele popoare tr? iau �ntr? un mediu slav ? i german, iar dup? aceea au urmat Stalin ? i Hitler. Iorga era �n primul ? i �n ultimul r�nd rom�n. Acord�ndu? le ungurilor drepturi istorice ? i organice, el trecea cu vederea (relativ la noile frontiere vestice ale Rom�niei) �ncorporarea unor numeroase populă? îi de etnie maghiar? care ar fi putut foarte u? or s? plece �n Ungaria. El ignoră propriul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iau �ntr? un mediu slav ? i german, iar dup? aceea au urmat Stalin ? i Hitler. Iorga era �n primul ? i �n ultimul r�nd rom�n. Acord�ndu? le ungurilor drepturi istorice ? i organice, el trecea cu vederea (relativ la noile frontiere vestice ale Rom�niei) �ncorporarea unor numeroase populă? îi de etnie maghiar? care ar fi putut foarte u? or s? plece �n Ungaria. El ignoră propriul principiu: �Fiecare na? iune pentru ea �ns?? i, pe teritoriul pe care tr? ie? te ea�. Din p

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fi putut foarte u? or s? plece �n Ungaria. El ignoră propriul principiu: �Fiecare na? iune pentru ea �ns?? i, pe teritoriul pe care tr? ie? te ea�. Din p? cate, majoritatea ungurilor tr? iau departe de grani?? , amestecă? i printre rom�ni. Iorga ? tia c�ț de ferm refuzau ungurii s? accepte administra? ia rom�n? , dar speră ca evolu? ia impresionant? a economiei rom�ne? ți s?? i fac? s? se r? zg�ndeasc?. Chiar ? i �n anii �20, el trata dezna? ionalizarea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? iune pentru ea �ns?? i, pe teritoriul pe care tr? ie? te ea�. Din p? cate, majoritatea ungurilor tr? iau departe de grani?? , amestecă? i printre rom�ni. Iorga ? tia c�ț de ferm refuzau ungurii s? accepte administra? ia rom�n? , dar speră ca evolu? ia impresionant? a economiei rom�ne? ți s?? i fac? s? se r? zg�ndeasc?. Chiar ? i �n anii �20, el trata dezna? ionalizarea secuilor cu u? urin?? , �ntr? un mod nelini? titor. Numai c? impresionantă economie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care tr? ie? te ea�. Din p? cate, majoritatea ungurilor tr? iau departe de grani?? , amestecă? i printre rom�ni. Iorga ? tia c�ț de ferm refuzau ungurii s? accepte administra? ia rom�n? , dar speră ca evolu? ia impresionant? a economiei rom�ne? ți s?? i fac? s? se r? zg�ndeasc?. Chiar ? i �n anii �20, el trata dezna? ionalizarea secuilor cu u? urin?? , �ntr? un mod nelini? titor. Numai c? impresionantă economie �nt�rzia s??? i fac? apari? ia. Minoritatea maghiar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
titor. Numai c? impresionantă economie �nt�rzia s??? i fac? apari? ia. Minoritatea maghiar? (�ncurajat? de Ungaria) respingea statu-quo? ul, iar Iorga, o dat? cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dur?. El nu protesta �mpotriva �ncerc? rilor de rom�nizate prin educa? ie ? i pretindea testul h�rtiei de turnesol: loialitatea ? i adoptarea limbii rom�ne că limb? de stat. Minorit?? ilor le erau acordate drepturi numai �n func? ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ungaria) respingea statu-quo? ul, iar Iorga, o dat? cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dur?. El nu protesta �mpotriva �ncerc? rilor de rom�nizate prin educa? ie ? i pretindea testul h�rtiei de turnesol: loialitatea ? i adoptarea limbii rom�ne că limb? de stat. Minorit?? ilor le erau acordate drepturi numai �n func? ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a Tratatului de Pace. Chestiunea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
potriva �ncerc? rilor de rom�nizate prin educa? ie ? i pretindea testul h�rtiei de turnesol: loialitatea ? i adoptarea limbii rom�ne că limb? de stat. Minorit?? ilor le erau acordate drepturi numai �n func? ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a Tratatului de Pace. Chestiunea evreiasc? , mai ales �n Moldova natal? a lui Iorga (? i �n oră? e), nu era o problem? simpl? pentru un na? ionalist. O

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a Tratatului de Pace. Chestiunea evreiasc? , mai ales �n Moldova natal? a lui Iorga (? i �n oră? e), nu era o problem? simpl? pentru un na? ionalist. O asemenea problem? nu era ceva izolat �n Rom�nia; provoc? ri asem? n?toare pot fi �nt�lnite ? i �n alte p? r? i atunci c�nd o burghezie numeroas? ? i neasimilat? (?i neasimilabil? �n �mprejur? rile date) tr? ie? te �n mijlocul unei societ?? i tradi? ionale. Rasismul era o abera

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aproape un �al ? aselea sim? � acolo ? i apare la suprafa?? nediscriminatoriu atunci c�nd antisemi? îi est? europeni vin chiar ? i �nt�mpl? tor �n contact cu evreii! Dup? p? rerea lui Iorga, evreii nu aveau nici un fel de �drepturi organice� �n Rom�nia, a? a c? le cerea s? se asimileze. Asimilarea constituie un blestem pentru un antisemit sau un rasist veritabil. Iorga nu i? a atacat niciodat? pe evrei ca atare. Chiar ? i �n timpul perioadei sale antisemite, nu vedem practic nici o referire

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
p? rerea lui) ace? tia reprezentau un pericol pentru na? ionalismul s? u cultural. Cu evreii de peste hotare (? i cu oamenii de ? tiin?? evrei) avea cele mai prietenoase rela? îi. Dac? un evreu manifestă interes fă?? de istoria ? i cultură rom�neasc? sau fă?? de poporul rom�n, Iorga �l primea cu bra? ele deschise. Tendin? ele acestea se afl? �n contrast izbitor cu antisemitismul rasist din Germania, Austria ? i Ungaria fă?? de comunit?? ile evreie? ți asimilate ? i patriotice ale acestor ?? ri. Asemenea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un pericol pentru na? ionalismul s? u cultural. Cu evreii de peste hotare (? i cu oamenii de ? tiin?? evrei) avea cele mai prietenoase rela? îi. Dac? un evreu manifestă interes fă?? de istoria ? i cultură rom�neasc? sau fă?? de poporul rom�n, Iorga �l primea cu bra? ele deschise. Tendin? ele acestea se afl? �n contrast izbitor cu antisemitismul rasist din Germania, Austria ? i Ungaria fă?? de comunit?? ile evreie? ți asimilate ? i patriotice ale acestor ?? ri. Asemenea comunit?? i patriotice ? i asimilate era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Austria ? i Ungaria fă?? de comunit?? ile evreie? ți asimilate ? i patriotice ale acestor ?? ri. Asemenea comunit?? i patriotice ? i asimilate era ceea ce �? i dorea Iorga. El i? ar fi primit bucuros pe evreii care voiau s? se al? ture Rom�niei s? m?n? toriște. �l atacă pe orice rom�n (pe Caragiale, pe Maniu ? i pe al? îi) care nu iubea Rom�nia cu o dragoste �destul de ad�nc? � (s? m?n? torist?) . Acesta este motivul pentru care Br? tianu ? i liberalii �l urau din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ți asimilate ? i patriotice ale acestor ?? ri. Asemenea comunit?? i patriotice ? i asimilate era ceea ce �? i dorea Iorga. El i? ar fi primit bucuros pe evreii care voiau s? se al? ture Rom�niei s? m?n? toriște. �l atacă pe orice rom�n (pe Caragiale, pe Maniu ? i pe al? îi) care nu iubea Rom�nia cu o dragoste �destul de ad�nc? � (s? m?n? torist?) . Acesta este motivul pentru care Br? tianu ? i liberalii �l urau din tot sufletul. Dup? 1918, Iorga a devenit sus

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
asimilate era ceea ce �? i dorea Iorga. El i? ar fi primit bucuros pe evreii care voiau s? se al? ture Rom�niei s? m?n? toriște. �l atacă pe orice rom�n (pe Caragiale, pe Maniu ? i pe al? îi) care nu iubea Rom�nia cu o dragoste �destul de ad�nc? � (s? m?n? torist?) . Acesta este motivul pentru care Br? tianu ? i liberalii �l urau din tot sufletul. Dup? 1918, Iorga a devenit sus? în? torul evreilor (mai bine zis, al asimil? rîi evreilor). Atunci c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
urau din tot sufletul. Dup? 1918, Iorga a devenit sus? în? torul evreilor (mai bine zis, al asimil? rîi evreilor). Atunci c�nd se referea la asimilarea evreilor, el se g�ndea la Fran? a. Din nefericire, �mprejur? rile din Rom�nia nu prea sem? nau cu condi? iile oferite de Fran? a. ? i Iorga ? tia acest lucru. S?m? n?torismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiasc? a celor care f? ceau parte din �Leg? m�ntul de colonizare�, iar �n regiunea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
editorialelor lui Iorga au devenit discutabile. Pozi? ia lui nu era deloc u? oar?. �Sus? în? torul� ? i �lefegiul evreilor� era insultat aproape zilnic, amintindu? i?se de leg? turile sale cu Aristide Blank, plus consideră? iile cotidiene asupra �slujirii Rom�niei� pe o scen? supus? unor schimb? ri rapide. Iorga se opunea ferm (? i f? r? succes) violen? ei, o solu? ie gen Holocaust dep?? indu? i puterea imagina? iei. Iorga avea o atitudine prietenoas? fă?? de cei o jum

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s?? i transforme �ntr? o a Cincea coloan? nazist?. �nainte de aceasta, f? cuse �n mai multe r�nduri gesturi prietene? ți fă?? de ei. Dup? venirea lui Hitler la putere, Iorga a adoptat o pozi? ie violent? �mpotriva intruziunilor naziste �n Rom�nia prin intermediul minorit?? îi germane. Celelalte grupuri etnice mai pu? în numeroase (armeni, greci, turci, slavi etc.) erau considerate de el drept �minorit?? i prietenoase�. Ele erau acceptate de c? tre Iorga nu conform contribu? iei lor, ci �n func? ie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]